Biruința lui Ahab
1 Și Ben‐Hadad, împăratul Siriei, și‐a adunat toată oastea și cu el erau treizeci și doi de împărați și cai și care. Și s‐a suit și a împresurat Samaria și s‐a luptat împotriva ei. 2 Și a trimis soli în cetate la Ahab, împăratul lui Israel, și i‐a zis: Așa zice Ben‐Hadad: 3 Argintul tău și aurul tău este al meu și nevestele tale și copiii tăi cei mai frumoși sunt ai mei. 4 Și împăratul lui Israel a răspuns și a zis: După cuvântul tău, domnul meu, împărate, al tău sunt eu și tot ce am. 5 Și solii s‐au întors și au zis: Așa vorbește Ben‐Hadad zicând: Am trimis la tine în adevăr zicând: Să‐mi dai argintul tău și aurul tău, nevestele tale și copiii tăi: 6 Dar mâine la ceasul acesta voi trimite pe slujitorii mei la tine și vor cerceta casa ta și casele slujitorilor tăi și va fi așa : orice va fi plăcut în ochii tăi vor pune în mâinile lor și vor lua. 7 Și împăratul lui Israel a chemat pe toți bătrânii țării și a zis: Să știți, vă rog, și vedeți cum caută acesta răul, căci a trimis la mine pentru nevestele mele și pentru copiii mei și pentru argintul meu și pentru aurul meu și nu i‐am oprit. 8 Și toți bătrânii și tot poporul i‐au zis: Să n‐asculți și să nu te învoiești. 9 Și el a zis solilor lui Ben‐Hadad: Spuneți domnului meu împăratul: Pentru tot ce ai trimis la slujitorul tău la început voi face, dar acest lucru nu pot să‐l fac. Și solii au mers și i‐au adus vorbă iarăși. 10 Și Ben‐Hadad a trimis la el și a zis: Așa să‐mi facă dumnezeii și încă mai mult, dacă va ajunge țărâna Samariei să umple mâna întregului popor care stă la picioarele mele. 11 Și împăratul lui Israel a răspuns și a zis: Spuneți‐i: Cel ce se încinge să nu se mândrească întocmai ca cel ce se descinge. 12 Și a fost așa : Când Ben‐Hadad a auzit cuvântul acesta, se afla bând cu împărații săi în colibi și a zis slujitorilor săi: Înșirați‐vă. Și s‐au înșirat împotriva cetății. 13 Și iată un proroc s‐a apropiat de Ahab, împăratul lui Israel, zicând: Așa zice Domnul: Ai văzut toată mulțimea aceasta mare? Iată o voi da în mâna ta astăzi și vei cunoaște că eu sunt Domnul. 14 Și Ahab a zis: Prin cine? Și el a zis: Așa zice Domnul: Prin tinerii mai marilor peste ținuturi. Și el a zis: Cine va începe bătaia? Și el a zis: Tu. 15 Și a numărat pe tinerii mai marilor peste ținuturi și au fost două sute treizeci și doi; și după ei a numărat pe tot poporul, pe toți copiii lui Israel, șapte mii. 16 Și au ieșit la amiază. Și Ben‐Hadad bea și se îmbăta în colibe, el și împărații, cei treizeci și doi de împărați, care‐l ajutau. 17 Și tinerii mai marilor peste ținuturi au ieșit cei dintâi și Ben‐Hadad a trimis și i‐au spus zicând: Au ieșit niște bărbați din Samaria. 18 Și el a zis: Dacă au ieșit pentru pace, prindeți‐i vii și dacă au ieșit pentru război, prindeți‐i vii. 19 Și acești tineri ai mai marilor peste ținuturi au ieșit din cetate și oastea care‐i urma. 20 Și au lovit fiecare pe omul său și sirienii au fugit și Israel i‐a urmărit și Ben‐Hadad împăratul Siriei a scăpat pe un cal cu călăreții. 21 Și împăratul lui Israel a ieșit și a lovit călăreții și carele și a bătut pe sirieni cu măcel mare. 22 Și prorocul s‐a apropiat de împăratul lui Israel și i‐a zis: Du‐te, întărește‐te și cunoaște și vezi ce vei face, căci la întoarcerea anului împăratul Siriei se va sui împotriva ta. 23 Și slujitorii împăratului Siriei i‐au zis: Dumnezeii lor sunt dumnezei ai munților, pentru aceasta au fost mai tari decât noi, dar cu adevărat dacă ne vom lupta cu ei în podiș negreșit vom fi noi mai tari decât ei. 24 Și fă lucrul acesta: Scoate pe împărați pe fiecare din locul său și pune în locul lor dregători. 25 Și numără‐ți oștirea care a căzut de la tine, cal în loc de cal și car în loc de car; și să ne luptăm cu ei în podiș și vom fi mai tari decât ei; și a ascultat de glasul lor și a făcut așa. 26 Și a fost așa : la întoarcerea anului Ben‐Hadad a numărat pe sirieni și s‐a suit la Afec să se lupte cu Israel. 27 Și copiii lui Israel au fost numărați și aprovizionați și s‐au dus împotriva lor și copiii lui Israel au tăbărât în fața lor ca două turme mici de capre și sirienii umpleau țara. 28 Și omul lui Dumnezeu s‐a apropiat și a vorbit împăratului lui Israel și a zis: Așa zice Domnul: Fiindcă sirienii au zis: Domnul este un dumnezeu al munților și nu un dumnezeu al văilor, voi da în mâna ta toată această mare mulțime și veți cunoaște că eu sunt Domnul. 29 Și au tăbărât unii în fața altora șapte zile. Și a fost așa: în ziua a șaptea a început lupta și copiii lui Israel au bătut din sirieni o sută de mii de pedeștri într‐o singură zi. 30 Și cei rămași au fugit la Afec în cetate și a căzut zidul peste douăzeci și șapte de mii de bărbați din cei rămași. Și Ben‐Hadad a fugit și a intrat în cetate în odaia cea mai dinăuntru. 31 Și slujitorii săi i‐au zis: Iată am auzit că împărații casei lui Israel sunt împărați miloși; să ne punem, rogu‐te, saci peste coapse și funii pe capete și să ieșim înaintea împăratului lui Israel; poate îți va lăsa sufletul să trăiască. 32 Și s‐au încins cu saci peste coapsele lor și cu funii pe capetele lor și au venit la împăratul lui Israel și au zis: Slujitorul tău Ben‐Hadad zice: Te rog, lasă‐mi sufletul meu să trăiască. Și el a zis: Mai trăiește el? Este fratele meu. 33 Și bărbații au socotit‐o semn bun și s‐au grăbit să‐l facă să întărească dacă era de la el și au zis: Fratele tău Ben‐Hadad! Și Ahab a zis: Duceți‐vă, aduceți‐l. Și Ben‐Hadad a ieșit la el și l‐a suit în carul său. 34 Și Ben‐Hadad i‐a zis: Voi înapoia cetățile pe care le‐a luat tatăl meu de la tatăl tău și‐ți vei face ulițe în Damasc, cum a făcut tatăl meu în Samaria. Și eu, a zis Ahab, te voi lăsa să pleci cu acest legământ. Și a făcut legământ cu el și l‐a lăsat să plece. 35 Și un bărbat din fiii prorocilor a zis aproapelui său prin cuvântul Domnului: Lovește‐mă, te rog. Dar bărbatul n‐a voit să‐l lovească. 36 Atunci i‐a zis: Fiindcă n‐ai ascultat de glasul Domnului, iată când vei ieși de la mine, un leu te va lovi. Și a ieșit de la el și l‐a aflat un leu și l‐a lovit. 37 Și a aflat pe alt om și i‐a zis: Lovește‐mă, te rog. Și omul l‐a lovit și l‐a rănit. 38 Și prorocul s‐a dus și a stat în calea împăratului și s‐a prefăcut că e altul cu o mahramă pe ochii săi. 39 Și când trecea împăratul , a strigat către împărat și a zis: Slujitorul tău a ieșit în mijlocul luptei și iată un om s‐a abătut și a adus la mine pe un om și a zis: Păzește pe omul acesta; dacă va lipsi cumva, atunci viața ta va fi pentru viața lui sau îmi vei cântări un talant de argint. 40 Și pe când slujitorul tău făcea ceva încoace și încolo, s‐a dus. Și împăratul lui Israel i‐a zis: Așa este judecata ta; tu însuți ai hotărât‐o. 41 Și el s‐a grăbit și și‐a ridicat mahrama de la ochi și împăratul lui Israel l‐a cunoscut că era din proroci. 42 Și i‐a zis: Așa zice Domnul: Fiindcă ai dat drumul din mână omului pe care‐l hotărâsem pierii, viața ta va fi pentru viața lui și poporul tău pentru poporul său. 43 Și împăratul lui Israel s‐a dus acasă trist și necăjit și a venit în Samaria.
O izbîndimos le Axabohko.
1 O Ben-Xadad, o thagar la Siriako, tidea sa pesti oštirea: sas les pesa treanda thai dui thagara, grast thai urdona. Ankăsto, dearoata e Samaria thai thodea o mardimos pa late.
2 Tradea ande četatea solea koa Axab, o thagar le Israelohko, te phenen lehkă: „Kadea del duma o Ben-Xadad:
3 „O rup thai o sumnakai tiro sî mîŕă, le romnea thai le mai mîndri šaoŕă tiră sî sa mîŕă.”
4 O thagar le Israelohko dea les anglal: „Thagarina, raia muŕo, avela sar phenes! Sîm tiro ku sa so sîma.”
5 Le solea amboldine pe, thai phendine: „Kadea del duma o Ben-Xadad: „Tradem te phenen tukă: „Te des ma o rup thai o sumnakai tiro, le romnean thai te šaven.
6 Anda kodea, tradaua texara, koa čeaso kadoa, le kanditoren mîŕăn tute. On budulina o khăr tiro, thai le khăra te kanditorengă, thona o vast pe so sî tu mai kuči, thai lena.”
7 O thagar le Israelohko akhardea peste sa le phurăn le čemehkă thai phendea lengă: „Dikhăn mišto thai atearăn kă o manuši kadoa kamel amaro nasul; kă tradea te mangăl mîŕă romnean thai le šaoŕăn, o rup thai o sumnakai, thai či phendem kă či dau lehkă le!”
8 Sa le phură thai soa poporo phendine le Axabohkă: „Na ašun les thai na de les.”
9 Thai o phendea le solengă le Ben-Xadadohkă: „Phenen mîŕă raiehkă, le thagarehkă: „Kăraua sa so tradean te mangăs te robohkă anglal data; ta e buti kadea našti kărau la.” Le solea telearde thai nigărde lehkă o phendimos.
10 O Ben-Xadad tradea te phenen le Axabohkă: „Te došaven ma le zeia sa lengă zuralimasa, te arăsăla e poši la Samariati te pherăl o vast sa le poporohko kai avel pala mande!”
11 Thai o thagar le Israelohko dea anglal: „Kon nikrăl le arme, te na lăudil pe sar kukoa kai thole tele!”
12 Kana ašundea o Ben-Xadad o phendimos kadoa, bešelas koa pimos le thagarença andel çăre, thai phendea pehkă kanditorengă: „Lašarăn tume!” Thai on lašarde pe te den năvala pai četatea.
13 Ta dikta kă ăkh prooroko paši'lo paša o Axab, o thagar le Israelohko, thai phendea: „Dikhăs tu soa kadoa baro butimos baro? Daua la ades ande te vast, kaste prinjeanes kă Me sîm o Rai.”
14 O Axab phendea: „Anda kaste?” Thai o dea les anglal: „Kadea del duma o Rai: „Andal kanditorea le mai bară la phuweakă.” O Axab phendea: „Kon šola pe mai anglal koa mardimos?” Thai o dea les anglal: „Tu.”
15 Atunči o Axab dindea le kanditoren mai bară pa le phuwea, thai arakhadi le dui šella thai tranda thai dui, thai pala lende, dindea soa poporo, sa le šaven le Isralohkă, thai sas efta mii.
16 Kărdine khă ankăstimos karing avelodes. O Ben-Xadad pelas thai mateolas ande le çăre lehkă kole treanda thau duie thagarença kai kandenas les.
17 Le kanditorea le mai bară pa le phuwea ankăste mai anglal. O Ben-Xadad rodea thai dikhlea, thai phende lehkă kadea: „Ankăste varesar manuši andai Samaria.”
18 O phendea: „Kana anklen andai pačea, astarăn le juvinde; thai i orta te anklena anda o mardimos, astarăn le juvinde.”
19 Kana ankăste andai četatea le mai bară pa le phuwea thai e armata kai avelas lença,
20 Orsao maladea le manušes angla leste, thai le Sirienea line la te našen. O Israelo gălo pala lende. O Ben-Xadad, o thagar la Siriako, skăpisardea pe khă grast, varesarănça ankăstitorea.
21 O thagar le Israelohko ankăsto, maladea le grasten thai le urdonen, thai kărdea le Sirianengă khă baro phadimos.
O duito izbîndimos pa o Ben-Xadad.
22 Atunčeara o prooroko paši'lo le thagarestar le Israelohkărăstar, thai phendea: „Jeatar, zureao, rode thai dikh so sî tu kărimahko, kă o bărši kai avela o thagar la Siriako ankla pale pa tute.”
23 Le kanditorea le thagarehkă la Siriako phendine lehkă: „o Dell lengo sî khă del le baŕbarăngo; anda kodea sas mai zurale sar amende. Ta leta te maras ame lença po islazo, thai dičiola pe kana či avasa mai zurale sar lende.
24 Kăr i e buti kadea: ankalau sako iekhăs anda le thagar anda lengo than, thai paruv le ăl šerăbarănça;
25 thai kăr tukă ăkh armata sar kutea kai xasardean la, sa kaditi grastença thai sa kaditi urdonença. Pala kodea te maras ame lença ando islazo, thai dičiola pe te na avasa mai zurale sar lende.” O ašundea le, thai kărdea kadea.
26 Ando bărši o kolaver o Ben-Xadado dindea le Sirienien, thai ankăsto ando Afeko kaste marăl pe le Israelosa.
27 Le šeave le Israelohkă sas dinde i on; dea pe lengă xabenata, thai ankăste angla le Sirienea. Avile angla lende, sar dui turme çînora busneangă, ta le Sirienea pherănas o čem.
28 O manuši le Devllehko paši'lo thai phendea le thagarehkă le Israelohkă: „Kadea del duma o Rai: „Anda kă le Sirienea phendine: „O Rai sî khă del le baŕăbarăngo thai nai khă del le xarengo,” daua sa kadoa baro butimos ande te vast, thai jeanena kă Me sîm o Rai.”
29 Bešline tidine efta des aver angloa mui le kolavrăngo. Ando eftato des line te marăn pe, thai le šeave le Israelohkă mudarde le Sirianengă ăkh šell mii manuši kai jeanas telal ande khă des.
30 Le kolaver našle ande četatea Afek, thai pelo o zîdo la četateako pa biši thai efta mii manuši kai mai ašilesas.
O Axab del drom le Ben-Xadados.
O Ben-Xadad našlosas i o ande četatea, thai phirălas odaia anda odaiate.
31 Lehkă kanditorea phende lehkă: „Dikta, ašundeam kă le thagar le khărăhkă le Israelohkă sî varesar thagar kai fal le nasul; te phandas amară tičiuri gonença, te thoas amengă šelle pe amară šeră, thai te ankleas koa thagar le Israelohko: daštila pe te mekăl ame čivavasa.”
32 Thodine pehkă gone pal tičiuri thai šelle poa šero, găline koa thagar le Israelohko, thai phendine: „O robo tiro o Ben-Xadad phendea: „Mekh ma čivavasa!” O Axab dea anglal: „Mai sî inkă ande čivava? Sî muŕo phral!”
33 Le manuši kadala line e buti kadea sar khă sămno lašo, thai telearde sigo te len les po divano thai te phenen: „Ben-Xadad o sî o phral tiro!” Thai o phendea:
„Jean thai anen mangă les!” O Ben-Xadad avilo leste, thai o Axab ankăstea les ande pehko urdon.
34 O Ben-Xadad phendea lehkă: „Daua tu parpale le četăçi kai lea le muŕo dadd kata teo dadd; thai kăraua tukă uliçî ando Damasko, sar kărdeasas muŕo dadd ande Samaria.” „Thai me,” dea les anglal o Axab,” daua tu drom, kărindoi khă phanglimos.” Kărdea phanglimos lesa, thai dea les drom.
35 Iekh anda le šeave le prooročengă phendea pehkă jenehkă: „Malav ma, rudi tu!” Ta o manuši kodoa či kamblea te malavel les.
36 Atunčeara o phendea: „Anda kă či ašundean o mui le Raiehko, dikta, kana telearăsa mandar, mudarălla tu khă leo. Thai kana teleardea lestar, arakhlea les khă leo thai mudardea le.
37 Arakhlea aver manuši, thai phendea: „Malav ma, rudi tu! O manuši kodoa maladea les, thai dukhadea les.
38 O prooroko gălo thai thodea pe po drom le thagarehko, thai phanglea pe kal iakha.
39 Kana nakhlo o thagar o prooroko çîpisardea, thai phendea: „Teo robo sas ando maškar le mardimahko; thai diktă khă manuši paši'lo thai andea mangă aver manuši, phendindoi: „Arakh kakale manušes; te našela, ti čivava dela anglal anda lesti čivava, or potinesa khă talantosa rupuno!
40 Ta kana teo robo kărălas po vareso orde or întea, o manuši kărdi'lo bidikhlino.” O thagar le Israelohko phendea lehkă: „Kadea sî teo došalimos; tu korkoŕo phendean les.”
41 Iekhatar o prooroko dea rigate pehko phanglimos katal iakha, thai o thagar le Israelohko prinjeandea les kă kărălas rig anda le prooročea.
42 O phendea atunči le thagarehkă: „Kadea del duma o Rai: „Anda kă meklean te skăpil tukă andal vast o manuši kai dindemas les xasarimahko, ti čivava dela anglal anda lesti čivava, thai teo poporo anda lehko poporo.”
43 O thagar le Israelohko gălo khără, tristo thai xolleariko, thai arăslo ande Samaria.