Mutarea chivotului și corlului
1 Și Solomon a adunat pe bătrânii lui Israel și pe toți capii semințiilor, pe mai marii părintești ai copiilor lui Israel, la împăratul Solomon la Ierusalim, ca să aducă chivotul legământului Domnului din cetatea lui David, adică Sionul. 2 Și toți bărbații lui Israel s‐au adunat la împăratul Solomon la sărbătoarea din luna etanim, care este luna a șaptea. 3 Și toți bătrânii lui Israel au venit și preoții au ridicat chivotul. 4 Și au adus chivotul Domnului și cortul întâlnirii și toate vasele sfinte care erau în cort: preoții și leviții le‐au adus. 5 Și împăratul Solomon și toată adunarea lui Israel care era adunată la el împreună cu el înaintea chivotului au jertfit oi și boi care nu se puteau socoti nici număra de mulțime. 6 Și preoții au adus chivotul legământului Domnului la locul său, în partea dinapoi a casei, în Sfânta Sfintelor, sub aripile heruvimilor. 7 Căci heruvimii își întindeau aripile peste locul chivotului, și heruvimii acopereau chivotul și pârghiile lui pe deasupra. 8 Și pârghiile erau așa de lungi încât capetele pârghiilor se vedeau din Sfânta, dinaintea părții dinapoi, dar de afară nu se vedeau. Și sunt acolo până în ziua de astăzi. 9 În chivot nu era nimic decât cele două table de piatră pe care le pusese Moise acolo în Horeb, când Domnul a făcut legământ cu copiii lui Israel când au ieșit din țara Egiptului. 10 Și a fost așa : când ieșeau preoții din Sfânta, norul a umplut casa Domnului. 11 Și preoții n‐au putut să stea să‐și facă slujba din pricina norului, căci slava Domnului umplea casa Domnului.
Solomon binecuvântează adunarea
12 Atunci Solomon a zis: Domnul a zis că va locui în întuneric gros. 13 Eu ți‐am zidit în adevăr o casă de locuință pentru tine, un loc ca să locuiești în veci. 14 Și împăratul și‐a întors fața și a binecuvântat toată obștea lui Israel și toată obștea lui Israel sta în picioare. 15 Și a zis: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura sa lui David, tatăl meu, și a îndeplinit cu mâna sa zicând: 16 Din ziua în care am scos pe poporul meu Israel din Egipt, n‐am ales dintre toate semințiile lui Israel nicio cetate în care să se zidească o casă, ca să fie numele meu acolo, ci am ales pe David ca să fie peste poporul meu Israel. 17 Și David, tatăl meu, a avut pe inimă să zidească o casă numelui Domnului Dumnezeului lui Israel. 18 Și Domnul a zis lui David, tatăl meu: Fiindcă ai avut pe inimă să zidești o casă numelui meu, bine ai făcut că ai avut aceasta pe inimă. 19 Dar să nu zidești tu casa, ci fiul tău care va ieși din coapsele tale, el să zidească o casă numelui meu. 20 Și Domnul a împlinit cuvântul său, pe care l‐a vorbit și m‐am ridicat eu în locul lui David, tatăl meu, și șed pe scaunul de domnie al lui Israel, cum a făgăduit Domnul, și am zidit casa numelui Domnului Dumnezeului lui Israel. 21 Și am însemnat acolo un loc pentru chivotul în care este legământul Domnului, pe care l‐a făcut cu părinții noștri când i‐a scos din țara Egiptului.
Rugăciunea lui Solomon
22 Și Solomon a stătut înaintea altarului Domnului înaintea întregii obști a lui Israel și și‐a întins mâinile spre ceruri. 23 Și a zis: Doamne Dumnezeul lui Israel! Nu este Dumnezeu asemenea ție în ceruri sus și pe pământ jos, tu, care păzești legământul și îndurarea față de robii tăi care umblă înaintea ta din toată inima lor. 24 Tu care ai ținut față de robul tău David, tatăl meu, ce i‐ai spus; tu ai vorbit cu gura ta și ai îndeplinit cu mâna ta, ca astăzi. 25 Și acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, ține față de robul tău David, tatăl meu, ce i‐ai spus, zicând: Nu‐ți va lipsi bărbat înaintea mea care să șadă pe scaunul de domnie al lui Israel; numai de vor lua aminte fiii tai la calea lor ca să umble înaintea mea cum ai umblat tu înaintea mea. 26 Și acum, Dumezeul lui Israel, te rog, să se adeverească cuvintele tale pe care le‐ai vorbit robului tău David, tatăl meu. 27 Dar oare cu adevărat va locui Dumnezeu pe pământ? Iată, cerurile și cerurile cerurilor nu te încap; cu cât mai puțin casa aceasta pe care am zidit‐o eu! 28 Totuși privește la rugăciunea robului tău și la cererea sa, Doamne Dumnezeul meu, ca să auzi strigarea și rugăciunea cu care se roagă robul tău înaintea ta astăzi. 29 Fie ochii tăi deschiși peste casa aceasta noaptea și ziua, peste lecul de care ai zis: Numele meu va fi acolo! ca să auzi rugăciunea cu care se roagă robul tău în locul acesta. 30 Și ascultă cererea robului tău și a poporului tău Israel cu care se vor ruga spre locul acesta și ascultă‐i din locul locuinței tale din ceruri și ascultă și iartă. 31 Dacă va păcătui vreun om împotriva aproapelui său și se va pune peste el un jurământ, și‐l va face să jure și jurământul va veni înaintea altarului tău în casa aceasta: 32 atunci ascultă din ceruri, și lucrează și judecă pe robii tăi, osândind pe cel rău, ca să întorci calea lui peste capul lui și îndreptățind pe cel drept ca să‐i faci după dreptatea lui. 33 Când va fi bătut poporul tău înaintea vrăjmașului, pentru că au păcătuit împotriva ta, și se vor întoarce la tine și vor mărturisi numele tău și se vor ruga și‐ți vor face cererea lor în casa aceasta: 34 atunci auzi din ceruri și iartă păcatul poporului tău Israel și adu‐i din nou în țara, pe care ai dat‐o părinților lor. 35 Când se va închide cerul și nu va fi ploaie pentru că au păcătuit împotriva ta, dacă se vor ruga spre locul acesta și vor mărturisi numele tău și se vor întoarce de la păcatul lor, pentru că i‐ai necăjit; 36 atunci auzi din ceruri și iartă păcatul robilor tăi și al poporului tău Israel, învățându‐i calea cea bună pe care trebuie să umble, și dă ploaie peste țara ta pe care ai dat‐o poporului tău de moștenire. 37 Dacă va fi foamete în țară, dacă va fi ciumă, dacă va fi arsură în grâu, pălitură, lăcuste, omizi; dacă‐i va împresura vrăjmașul lor în cetăți în țara porților lor, orice rană, orice boală va fi: 38 Orice rugăciune, orice cerere care va fi făcută de vreun om sau de tot poporul tău Israel când își vor recunoaște fiecare rana inimii sale și își vor întinde mâinile către casa aceasta, 39 atunci auzi din ceruri, din locul locuinței tale, și iartă, și lucrează, și dă fiecăruia după toate căile lui a căror inimă vei cunoaște (căci tu, numai tu, cunoști inimile tuturor copiilor oamenilor), 40 ca să se teamă de tine în toate zilele cât vor trăi pe fața pământului pe care l‐ai dat părinților noștri. 41 Și pe străinul care nu este din poporul tău Israel, dar vine dintr‐o țară depărtată pentru numele tău, 42 căci vor auzi de numele tău cel mare și de mâna ta cea tare și de brațul tău cel întins, și vor veni și se vor ruga spre casa aceasta, 43 auzi din ceruri, locul locuinței tale, și fă tot pentru ce strigă străinul către tine, ca toate popoarele pământului să cunoască numele tău și să se teamă de tine, ca și poporul tău Israel, și să cunoască ei că numele tău este chemat peste casa aceasta pe care am zidit‐o eu. 44 Când poporul tău va ieși la război împotriva vrăjmașului său pe calea pe care îl vei trimite și se va ruga Domnului spre cetatea, pe care ai ales‐o tu și casa pe care ai zidit‐o numelui tău, 45 atunci auzi din ceruri rugăciunea și cererea lui și fă dreptate. 46 Când vor păcătui împotriva ta, căci nu este om care să nu păcătuiască, și te vei mânia pe ei, și‐i vei da înaintea vrăjmașului, și îi vor duce prinși în țara vrăjmașului, departe sau aproape; 47 și dacă vor intra în inimile lor în țara unde au fost duși prinși și se vor întoarce și‐ți vor face cerere în țara acelora care i‐au dus prinși , zicând: Am păcătuit, am făcut nelegiuire, am lucrat cu răutate! 48 și se vor întoarce la tine din toată inima lor și din tot sufletul lor, în țara vrăjmașilor lor care i‐au dus prinși, și se vor ruga ție către țara lor pe care ai dat‐o părinților lor, către cetatea pe care ai ales‐o și către casa pe care am zidit‐o numelui tău, 49 atunci auzi din ceruri, locul locuinței tale, rugăciunea lor și cererea lor, și fă‐le dreptate 50 și iartă pe poporul tău ce au păcătuit împotriva ta și toate călcările lor de lege, pe care le‐au săvârșit împotriva ta, și dă‐le să afle îndurare înaintea celor ce i‐au dus prinși, ca să se îndure de ei. 51 Căci ei sunt poporul tău și moștenirea ta, pe care l‐ai scos din Egipt din mijlocul cuptorului de fier. 52 Fie ochii tăi deschiși la cererea robului tău și la cererea poporului tău Israel ca să‐i auzi în toate strigările lor către tine. 53 Căci tu i‐ai deosebit dintre toate popoarele pământului ca să fie moștenirea ta, după cum ai vorbit prin Moise, robul tău, când ai scos pe părinții noștri din Egipt, Doamne Dumnezeule. 54 Și a fost așa : când a sfârșit Solomon de rugat toată rugăciunea și cererea aceasta către Domnul, s‐a sculat dinaintea altarului Domnului unde era îngenunchiat pe genunchii săi cu mâinile întinse către cer, 55 și a stătut în picioare și a binecuvântat cu glas tare toată obștea lui Israel zicând: 56 Binecuvântat să fie Domnul care a dat odihnă poporului său Israel, după toate cele ce a vorbit; n‐a căzut niciun cuvânt din toate cuvintele bune pe care le‐a vorbit prin Moise, robul său. 57 Domnul Dumnezeul nostru să fie cu noi cum a fost cu părinții noștri! Să nu ne lase și să nu ne părăsească 58 ci să ne plece inimile spre el ca să umblăm în toate căile lui și să păzim toate poruncile lui și așezămintele lui și judecățile lui pe care le‐a poruncit părinților noștri! 59 Și aceste cuvinte ale mele cu care am făcut cererea mea înaintea Domnului, să fie ziua și noaptea aproape înaintea Domnului Dumnezeului nostru ca să facă dreptate robului său, și dreptate poporului său Israel, după lucrul fiecărei zile în ziua ei; 60 ca să cunoască toate popoarele pământului că Domnul , el este Dumnezeu și nu este altul, 61 și ca inima voastră să fie desăvârșită către Domnul Dumnezeul nostru ca să umblați în așeză nintele lui și să păziți poruncile lui, ca în ziua aceasta.
Sfințirea Templului
62 Și împăratul și tot Israelul cu el au jertfit jertfe înaintea Domnului. 63 Și Solomon a jertfit ca jertfă de pace pe care a jertfit‐o Domnului: douăzeci și două de mii de boi și o sută douăzeci de mii de oi. Și împăratul și toți copiii lui Israel au sfințit casa Domnului. 64 În aceeaș zi împăratul a sfințit mijlocul curții care era în fața casei Domnului, căci acolo a adus arderea de tot și darul de mâncare și grăsimea jertfelor de pace, fiindcă altarul de aramă care era înaintea Domnului era prea mic ca să cuprindă arderea de tot și darul de mâncare și grăsimea jertfelor de pace. 65 Și în vremea aceea Solomon și tot Israelul cu el, o obște mare, de la intrarea Hamatului până la râul Egiptului, au făcut sărbătoarea înaintea Domnului Dumnezeului nostru, șapte zile și șapte zile, patrusprezece zile. 66 În ziua a opta a dat drumul poporului. Și au binecuvântat pe împărat și s‐au dus la corturile lor, bucuroși și voioși pentru tot binele pe care‐l făcuse Domnul lui David, robul său și lui Israel, poporul său.
1 Atunčeara o thagar o Solomono tidea peste ando Ierusalimo le phurăn le Israelohkărăn thai sa le šerănlebarăn le semeçiengă, le šerănlebarăn le familengărăn le šeavengă le Israelohkărăn, kaste mutin andai četatea le Davidosti, kadeadar o Siono, o chivoto le phanglimahko le Raiehko.
2 Sa le rom andoa Israelo tide pe koa thagar o Solomono, ando šon o Etanim, kai sî o šon le eftango, ando čiro le praznikohko.
3 Kana aviline sal phură le Israelohkă, le raša vazdine o chivoto.
4 Andine o chivoto le Raiehko, e çăra le arakhadimasti, thai sa le butea le sfinte kai sas ande çăra: le raša thai le Leviçea andine le.
5 O thagar o Solomono thai soa tidimos le Israelohko akhardo leste bešline angloa chivoto. Dinešuri bakrea thai guruw, kai našti či avino dindine, či sokotime, andai le butimasti lengo.
6 Le raša andine o chivoto le phanglimahko le Raiehko ka lehko than, ando Than o but sfînto le khărăhko, ande e Sfînta Sfinçăndi, tala le phaka le xeruvimengă.
7 Kă le xeruvimea sas le ăl phaka tinzome poa Than le chivotohko, thai garavenas o chivoto thai le drugurea dă opral.
8 Deasas pe le drugurengă khă kadea lunjimos ta le šeră lengă dičionas andoa Than o sfînto angloa Than o but sfînto, ta či dičionas dă avreal. On sas oče ji ando des dă adesara.
9 Ando chivoto nas dăsar kukola dui table baŕăhkă, kai thodea le o Moise ande leste ando Xorebo, kana kărdea o Rai phanglimos le šeavença le Israelohkărănça, koa ankăstimos lengo andoa čem le Ejiptohko.
10 Ande leaka kana ankăste le raša andoa Than o sfînto, o noro pherdea o khăr le Raiehko.
11 Le raša našti ašile oče te kărăn o kandimos, andai buti le norosti; kă e slava le Raiesti pherdeasas o Khăr le Raiehko.
O Solomono deldumadămišto o tidimos.
12 Atunčeara o Solomono phendea: „O Rai phendea kă kamel te bešel ando tuneriko!
13 Me vazdem ăkh khăr kai avela Tiro bešlimos, ăkh than kai bešesa ande vešničia!”
14 O thagar amboldea pehko mui, thai deadumadămišto sa le tidimos le Israelohkătăs. Soa tidimos le Israelohko sas ande pînŕănde.
15 Thai o phendea: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell le Israelohko, kai dea duma Pehkă mosa mîŕă daddehkă le Davidohkă, thai kai pherăl, Pehka zorasa, so phendeasas, kana phendea:
16 „Andoa des kana ankaladem andoa Ejipto le poporos Mîŕăs le Israelos, či alosardem či khă četatea anda sa le semençii le Israelohkă kaste vazdel pe Mangă ande late ăkh khăr kai te bešel o Anau Muŕo, ta alosardem le Davidos te thagril pa Muro poporo o Israelo!”
17 O dadd muŕo o Davido sas les ande godi te vazdel ăkh khăr le Anavehkă le Raiehkă, le Devllehkă le Israelohkărăhkă.
18 O Rai phendea mîŕă daddehkă le Davidohkă: „Anda kă sas tu ande godi te vazdes ăkh khăr Mîŕă Anavehkă, mišto kărdean kă sas tu kadoa gîndo.
19 Dăsar kă na tu vazdesa o khăr; ta teo šeau kai anklela anda teo stato, vazdela o khăr Mîŕă Anavehkă.”
20 O Rai pherdea le divanuri kai phendeasas le. Me vazdema ando than mîŕă daddehko le Davidohko, thai bešlem po skamin le raimahko le Israelohko, sar phendeasas o Rai, o Dell le Israelohko.
21 Kărdem ăkh than andoa chivoto, kai sî o phanglimos le Raiehko, o phanglimos kai kărdea les O amară daddença, kana ankaladea le andoa čem le Ejiptohko.
O rudimos le Solomonohko.
22 O Solomono thodea pe angloa altarii le Raiehko, angloa soa tidimos le Israelohko.Thai tinzosardea pehkă vast karing o čerii,
23 thai phendea: „Raia, Devlla le Israelohko! Nai aver Dell sar Tute, či opră andel čeruri, či tele pe phuw: Tu nikărăs o phanglimos thai e mila angla le robea Tiră, kai phirăn angla Tute anda sa lengo illo!
24 Kadea, nikărdean o divano dino te robohkă le Davidohkă, muŕo dadd; thai so phendean Tiră mosa, pherăs ando des kadoa Tea zorasa.
25 Akana, Raia, Devlla le Israelohko, nikăr o šinaimos kai kărdean les mîŕă daddehkă le Davidohkă, kana phendean: „Či avesa meklino čiăkhdata angla Mande khă avimasa kai te bešel po skamin le raimahko le Israelohko, dăsar te šave te len sama pe lengo drom, thai te phirăn angla Mande sar phirdean tu angla Mande.
26 Of, Devlla le Israelohko, pherdeol pe o šinaimos kai kărdean les te robohkă le Davidohkă, mîŕă daddehkă!
27 Ta so! Bešela barem čeačimasa o Dell pe phuw? Dikta kă le čeruri thai le čeruri le čeruiengă našti te astarăn Tu: sodença mai xançî o khăr kadoa kai vazdem Tukă me!
28 Varesar, Raia, o Dell muro, le godi koa rudimos Te robohko thai ka lehko manglimos; ašun o çîpimos thai o rudimos kai kărăl Tukă ades o robo Tiro.
29 Te iakha te aven i desă thai i reate pîtărde pa kadoa khăr, pa kadoa than pa sao phendean: „Oče avela o Anau Muŕo!” Ašun o rudimos kai kărăl Tukă o robo Tiro ando than kadoa.
30 Kărmišto thai ašun o manglimos Te robohko thai le poporohko Tirăhko le Israelohkă, kana rudina pe ando than kadoa! Ašun le anda o than Te bešlimahko, andal čeruri, ašun le thai iertisar le!
31 Kana bezexarăla varekon pa pehko pašo thai avela thodino zorasa te kărăl ăkh solaxaimos, thai avela te solaxal angla Teo altarii, ando khăr kadoa,
32 ašun les andal čeruri, kărbuti, thai kăr čečimos Te robengă; došau le došales, thai ambolde e doši le phirimasti lesti pa lehko šero, de čeačimos kolehkă bidošalo, thai kăr lehkă pala lehko bidošalimos!
33 Kana o poporo Tiro o Israelo avela mardo khă dušmanostar, anda kă bezexardea angla Tute: kana amboldena pe Tute thai dena slava Te Anavehkă, kana kărăna Tukă rudimata thai manglimata ando khăr kadoa,
34 ašun le andal čeruri, iertisar o bezex Te poporohko le Israelohko, thai ambolde le ando čem kai dean les lengă daddengă!
35 Kana phandadeola o čeri, thai či avela brîšind, andai doši le bezexăndi kărdine lendar anda Tute: kana rudina pe ando than kadoa thai dena slava Te Anavehkă, thai kana či mai kărăna bezexa, anda kă došavesa le
36 ašun le andal čeruri, iertisar e bezex Te robengă thai Te poporohkă Tirăhkă le Israelohkă, sîkau les o drom o lašo pe sao trăbul te phirăl, thai te trades brîšind pe phuw kai dean la mandimos Te poporohkă!
37 Kana e bokh, e čiuma, e rujina, o tăčiuno, le grastčearekă, iekhăhkă felohkă or avrăhkă, avena ando čem, kana o dušmano dela pa Teo poporo ando čem lehko, ande le četăçi lehkă, kana avena prikăjimata thai nasfalimata or savendar:
38 kana khă manuši, kana sa Teo poporo o Israelo kărăla rudimata thai manglimata, thai sakogodi prinjeanela pehko kărdimos bilašo le diiehko thai tinzola pehkă vast karing o khăr kadoa,
39 ašun les andal čeruri, anda o than Tiră bešlimahko, thai iertisar les; kărbuti, thai potin orsavehkă pala lehkă drma, Tu kai prinjeanes o illo orsavehko, kă dăsar Tu prinjeanes o illo sa le šeavengo le manušengo,
40 kaste daran Tutar ande soa čiro sode traina ando čem kai dean les amară daddengă!
41 Kana o străino, kai nai andoa poporo Tiro o Israelo, avela anda khă čem dureardo, anda o Anau Tiro,
42 kă jeangleola pe kă Teo Anau sî baro, Teo vast sî zuralo, thai Ti angali bešel tinzome, kana avela te rudil pe ando khăr kadoa,
43 ašun les andal čeruri, andoa than Te bešlimahko, thai de le străinos kodoles sa so mangăla Tukă, anda ka sa le popoare la phuweakă te prinjeanen o Anau Tiro, te daran Tutar, sar i Teo poporo o Israelo, thai te jeanel kă o Anau Tiro sî akhardo poa khăr kadoa kai vazdem les me!
44 Kana o poporo Tiro anklela koa mardimos pehkă dušmanosa, gălindoi o drom kai mothosa lehkă Tu: kana kărăna rudimata le Raiehkă, le dičimasa amboldino karing e četatea kai alosardean la Tu, thai karing o khăr kai vazdem les me Te Anavehkă,
45 ašun andal čeruri le rudimata thai le manglimata lengă, thai kăr lengă čeačimos!
46 Kana bezexarăna angla Tute, – kă nai manuši kai nai te bezexarăl, – thai Tu xolleaosa pe lende thai desa le ando vast le dušmanohko, kai nigrăla le robea andekh čem dušmano, mai dural or mai pašal:
47 kana ulena ande lende orta, ando čem kai avena robea, kana amboldena pe Tute, thai kărăna Tukă manglimata ando čem kai nigrăna le ande robia, thai phenena: „Bezexardeam, kărdeam nasulimata, thai kărdeam nasul!
48 kana amboldena pe Tute anda sa lengo illo thai anda sa lengo duxo, ando čem lengă dušmaiengo kai line le robea, kana kărăna Tukă rudimata, le dičimasa amboldine karing lengo čem, kai dean les lengă daddengă, karing e četatea kai alosardean la, thai karing o khăr kai vazdem les me Te Anavehkă,
49 ašun andal čeruri, andoa than le bešlimahko Tirăhko, le rudimata thai le manglimata lengă: thai kăr lengă čeačimos;
50 iertisar le poporohkă Tirăhkă le bezexa lehkă thai sa le nasulimata kărdine pe Tute; ušteau e mila kolengă kai nikrăna le robea, kaste fale mila lendar,
51 kă sî Teo poporo o mandimos Tiro, thai Tu ankaladean le andoa Ejipto, andoa maškar khă bouohko sastruno!
52 Te iakha te aven pîtărde koa manglimos Te robohko thai koa manglimos Te poporohko le Israelohko, kaste ašunes le ande sa so mangăna Tukă!
53 Kă Tu alosardean le anda sa le popoare la phuweakă, kate kărăs anda lende Tiro mandimos, sar phendean anda Teo robo o Moise, kana ankaladean andoa Ejipto amară dadden, Raia, Devlla!”
54 Kana isprăvisardea o Solomono phendimahkă le Raiehkă sa o rudimos kadoa thai o manglimos kadoa, ušti'lo angla o altarii le Raiehko, kai deasas čeanga, le vastença tinzome karing o čerii.
55 Thai bešlindoi ande pînŕănde, deadumadămišto muiesa zuralesa soa tidimos le Israelohko, phendindoi:
56 „Dinodumadămišto te avel o Rai, kai dea xodinimos Pehkă poporos le Israelos, pala sa le šinadimata Lehkă! Anda sa le laše divanuri kai phendeasas le anda Pehko robo o Moise, či iekh či ašilo bipherdo.
57 O Rai, o Dell amaro, te avel amença, sar sas amară daddença; te na del ame rigate thai te na mekăl ame,
58 ta te bandearăl amară ille karing Leste, kaste phiras pe Lehkă droma, thai te arakhas Lehkă mothodimata, le krisa Lehkă thai le nikărimata Lehkă, save mothodea le amară daddengă!
59 Le divanuri kadala, astarde anglal manglimata mîŕă angloa Rai, te aven desă thai reate angloa Rai, o Dell amaro, thai te kărăl ande soa čiro čeačimos Pehkă robohkă thai le poporohkă Lehkă le Israelohkă,
60 anda ka sa le popoare la phuweakă te dašti prinjeanen kă o Rai sî o Dell thai kă nai aver Dell avri anda Leste.
61 Tumaro illo te avel ande sa le Raiehko, le Devllehko amarăhko, sar sî ades te phirăn pala Lehkă krisa thai te arakhăn Lehkă mothodimata.”
O sfinçimos le Templohko.
62 O thagar thai soa Israelo andekhthan lesa andine jertfe angloa Rai.
63 O Solomono dea šuri biši thai dui mii guruw thai ăkh šell thai biši mii bakrea andai jertfa le naismasti, kai andea la le Raiehkă. Kadea kărdea o thagar thai sa le šeave le Israelohkă o sfinçimos le Khărăhko le Raiehko.
64 Ando des kodoa, o thgar sfinçosardea o maškar la bareako, kai sî angloa Khăr le Raiehko; kă oče andea le phabarimata dă sa, le pativa le xabenehkă, thai le thulimata le jertfengă le naismahkă, anda kă o altarii la xarkumako kai sî angloa Rai sas but çînoro, kaste astarăl sal phabarimata dă sa, le pativa le xabenehkă, thai le thulimata le jertfengă le naismahkă.
65 O Solomono prăznuisardea atunči o desbaro, thai soa Israelo prăznuisardea andekhthan lesa. Khă baro butimos, avilo anda le riga le Xamatohkă ji koa nanilši le Ejiptohko, tidea pe angloa Rai, o Dell amaro, čiro dă efta des, thai aver efta des, adikă dešuštar des.
66 Ando oxtoto des, dea drom le poporos. Thai on dinedumadămišto le thagares, thai găline ande pehkă çăre, vesălime thai le illesa naisme anda soa mišto kai kărdeasas o Rai Pehkă robohkă le Davidohkă, thai le poporohkă Lehko le Israelohkă.