Nabal și Abigail
1 Și Samuel a murit. Și tot Israelul s‐a adunat și l‐a plâns și l‐au înmormântat în casa lui în Rama. Și David s‐a sculat și s‐a pogorât în pustia Paran. 2 Și în Maon era un bărbat a cărui avere era în Carmel. Și omul era foarte cuprins și avea trei mii de oi și o mie de capre și își tundea oile în Carmel . 3 Și numele bărbatului era Nabal și numele nevestei sale Abigail. Și femeia era de bună înțelegere și frumoasă la chip, dar bărbatul era aspru și rău în faptele sale și era din casa lui Caleb. 4 Și David a auzit în pustie că Nabal își tundea oile. 5 Și David a trimis zece tineri și David a zis tinerilor: Suiți‐vă la Carmel și mergeți la Nabal și întrebați‐l de sănătate în numele meu. 6 Și să ziceți: Să trăiești ! și pace ție și pace casei tale și pace la tot ce este al tău. 7 Și acum am auzit că ai tunzători: acum păstorii tăi au fost cu noi și noi nu i‐am rușinat și nu le‐a lipsit nimic în toate zilele cât au fost în Carmel. 8 Întreabă pe tineri și îți vor spune. De aceea să afle tinerii har în ochii tăi, căci venim într‐o zi bună. Rugămu‐te dă robilor tăi și fiului tău David ce va găsî mâna ta. 9 Și tinerii lui David au venit și au vorbit lui Nabal cu toate aceste cuvinte în numele lui David și au încetat. 10 Și Nabal a răspuns robilor lui David și a zis: Cine este David și cine‐i fiul lui Isai? Astăzi sunt mulți robi care fug fiecare de la domnul său. 11 Și să iau eu pâinea mea și apa mea și carnea mea, pe care am junghiat‐o pentru tunzătorii mei și să le dau unor oameni, pe care nu‐i știu de unde sunt? 12 Și tinerii lui David s‐au întors pe calea lor și s‐au dus înapoi și au venit și i‐au istorisit cu toate cuvintele acestea. 13 Și David a zis oamenilor săi: Încingeți‐vă fiecare sabia. Și și‐au încins fiecare sabia și David și‐a încins și el sabia și ca la patru sute de inși s‐au suit după David, iar două sute au rămas pe lângă calabalâcuri. 14 Și unul din tineri a spus Abigailei, nevasta lui Nabal, zicând: Iată David a trimis soli din pustie ca să binecuvânteze pe domnul nostru și el și‐a râs de ei. 15 Și oamenii au fost foarte buni cu noi și n‐am fost rușinați și nimic nu ne‐a lipsit în toate zilele cât neam însoțit cu ei, când eram în câmpii. 16 Ei ne‐au fost zid și noaptea și ziua în toate zilele cât am fost cu ei, păscând oile. 17 Și acum cunoaște și vezi ce ai de făcut, căci rău s‐a hotărât împotriva domnului nostru și împotriva casei sale; și el este un așa fiu al lui Belial că nimeni nu poate vorbi cu el. 18 Și Abigail s‐a grăbit și a luat două sute de pâini și două burdufuri cu vin și cinci oi pregătite și cinci măsuri de grăunțe prăjite și o sută de turte de stafide și două sute de turte de smochine și le‐a pus pe măgari. 19 Și a zis tinerilor săi: Treceți înaintea mea; iată eu vin în urma voastră. Dar bărbatului său Nabal nu i‐a spus. 20 Și a fost așa : pe când călărea pe măgar și se pogora într‐un loc stufos al dealului, iată David și oamenii săi se pogorau spre ea și ea i‐a întâlnit. 21 Și David a zis: În adevăr, în zadar am păzit tot ce avea acesta în pustie de nu s‐a pierdut nimic din tot ce era al lui și mi‐a răsplătit rău pentru bine. 22 Așa să facă Dumnezeu vrăjmașilor lui David și încă mai mult de voi lăsa până la lumina dimineții vreo parte bărbătească din tot ce este al lui! 23 Și Abigail a văzut pe David și s‐a grăbit și s‐a dat jos de pe măgar și a căzut pe fața sa înaintea lui David și s‐a plecat la pământ. 24 Și a căzut la picioarele lui și a zis: Asupra mea, domnul meu, asupra mea să fie nelegiuirea! și să vorbească, rogu‐te, roaba ta la urechile tale și ascultă cuvintele roabei tale. 25 Rogu‐te să nu ia aminte domnul meu la acest om al lui Belial, Nabal; căci cum este numele lui așa este și el: Nabal este numele lui și nebunie este în el; și eu, roaba ta, n‐am văzut pe tinerii domnului meu, pe care i‐ai trimis. 26 Și acum, domnul meu, viu este Domnul și viu este sufletul tău, fiindcă Domnul te‐a oprit ca să vii la vărsare de sânge și să te mântuiești cu chiar mâna ta. Și acum să fie ca Nabal vrăjmașii tăi și cei ce caută să facă rău domnului meu. 27 Și acum darul acesta , pe care l‐a adus roaba ta domnului meu, să se dea tinerilor care urmează pe domnul meu. 28 Iartă, te‐rog, fărădelegea roabei tale! Căci Domnul va face negreșit domnului meu o casă trainică, căci domnul meu luptă luptele Domnului și nu se va găsi rău în tine în toate zilele tale. 29 Și un om s‐a sculat să te urmărească și a căutat sufletul tău, dar sufletul domnului meu va fi legat în legătura vieții la Domnul Dumnezeul tău și sufletul vrăjmașilor tăi îl va azvârli ca din golul praștiei. 30 Și va fi așa : când Domnul va face domnului meu după tot binele pe care l‐a vorbit despre tine și te va pune domn peste Israel, 31 aceasta nu va fi un prilej de cădere pentru tine, nici mustrare de inimă pentru domnul meu, că ai vărsat sânge fără pricină și că domnul meu s‐a mântuit singur. Și când Domnul va face bine domnului meu, atunci adu‐ți aminte de roaba ta. 32 Și David a zis către Abigail: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel care te‐a trimis în ziua aceasta spre întâmpinarea mea. 33 Și binecuvântată să fie priceperea ta și binecuvântată să fii tu că m‐ai oprit în ziua aceasta de a veni la vărsare de sânge și a mă mântui cu chiar mâna mea. 34 Dar cu adevărat viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, care m‐a oprit să‐ți fac rău, că de nu te‐ai fi grăbit și n‐ai fi venit spre întâmpinarea mea, hotărât n‐ar fi rămas lui Nabal nici măcar o singură parte bărbătească până la lumina dimineții. 35 Și David a luat din mâna ei ce‐i adusese ea și i‐a zis: Suie‐te în pace la casa ta; vezi am ascultat de glasul tău și am căutat la fața ta.
David ia pe Abigail
36 Și Abigail a venit la Nabal și iată el avea un ospăț în casa sa, ca ospățul unui împărat, și inima lui Nabal era veselă în el, căci era foarte beat. Și ea nu i‐a spus niciun cuvânt, mic sau mare, până la lumina dimineții. 37 Și a fost așa : dimineața, când ieșise vinul din Nabal, nevastă‐sa i‐a spus toate aceste lucruri și inima lui a murit în el și s‐a făcut ca o piatră. 38 Și a fost așa : cam după zece zile Domnul a lovit pe Nabal și a murit. 39 Și David a auzit că a murit Nabal și a zis: Binecuvântat să fie Domnul, care mi‐a făcut dreptate pentru ocara mea din mâna lui Nabal și care a oprit pe robul său de la rău și răutatea lui Nabal s‐a întors asupra capului său. Și David a trimis și a vorbit Abigailei ca s‐o ia de nevastă. 40 Și robii lui David au venit la Abigail la Carmel și i‐au vorbit zicând: David ne‐a trimis la tine ca să te ia de nevastă. 41 Și ea s‐a sculat și s‐a plecat cu fața la pământ și a zis: Iată slujnica ta este o roabă ca să spele picioarele robilor domnului meu. 42 Și Abigail s‐a grăbit și s‐a sculat și a încălecat pe un măgar cu cinci din slujnicele ei care o urmau; și s‐a dus după solii lui David și a fost nevasta lui. 43 Și David a luat și pe Ahinoam din Izreel și amândouă au fost nevestele sale. 44 Iar Saul dăduse pe Mical , fata sa, nevasta lui David, lui Palti, fiul lui Laiș, care era din Galim .
O khančiumos le Nabalohko angloa Davido.
1 O Samuelo mullo. Soa Israelo tidea pe thai ruias les, praxosarde les ande pehko than ande Rama. Atunčeara o Davido ušti'lo thai ulisto ande pustia Paran.
2 Ando Maono sas khă manuši but bravalo, savehko mandimos sas ando Karmelo; sas les trin mii bakrea thai khă mia busnea, thai arakhadeolas pe ando Karmelo koa mîŕaimos lehkă bakreango.
3 O anau kadale manušehko sas Nabal, thai lesti romni bušolas Abigail; sas khă juwli krisasa thai šukar koa tipo, ta lako rom sas hîpalo thai jungalo ande lehkă kărimata. O çîrdelas pe andoa Kalebo.
4 O Davido ašundea kă ande pustia o Nabal mîŕavel pehkă bakrean.
5 Tradea leste deši tărne, savengă phendea lengă: „Anklen ando Karmelo, thai jean koa Nabalo. Pušen les sastimastar ande muŕo anau,
6 thai te den lehkă duma kadea: „Te trais pačeasa, thai e pačea te avel ande teo khăr thai ande sa so sî tiro.
7 Thai akana, ašundem kă mîŕaves le bakrean. Le bakrearea tiră sas amença; či prasaiam le thai či leape lengă khanči ande soa čiro sode sas ando Karmelo.
8 Puši te kanditoren, thai phenena tukă. Te len nakhlimos dar le tărne kadala angla tute, anda kă avas ande khă des bukuriako. Ta de, rudi tu, te roben thai te šeaves le Davidos, so mukăl tu o illo.”
9 Kana arăsle le manuši le Davidohkă, phendine le Nabalohkă sa kadala divanuri, ando anau le Davidohko. Pala kodea ašilinemuto.
10 O Nabal dea anglal le kanditoren le Davidohkărăn: „Kon sî o Davido, thai kon sî o šeau le Isaiehko? Ades sî but kanditorea kai našen katal stăpîia.
11 Thai te lau me muro manŕo, o pai, thai le juvindimata mîŕă, kai šindem le anda mîŕă mîŕaitorea, thai te dau le iekhă manušengă kai sî či jeanau katar?”
12 Le manuši le Davidohkă line pehko drom parpale, amboldi'le, thai phendine, ka pehko avimos, sa kadala divanuri le Davidohkă.
13 Atunčeara o Davido phendea pehkă manušengă: „Sakogodi anda tumende te phandel pesti sabia. O Davido phanglea i o pesti sabia, thai paše štar šella jene ankăste pala leste. Mai ašiline dui šella kal butea lengă.
14 Iekh anda le kanditorea le Nabalohkă avilo thai phendea karing e Abigail, e romni le Nabalosti: „Dikta kă o Davido tradea andai pustia varesar solea te pušen sastimastar amară stăpînos, thai o phiradea pe jungales lença.
15 Thai sakadea kadala manuši sas but laše amença; či prasainea me, thai či leape amengă khanči, ande soa čiro sode samas lença ando kîmpo.
16 Sas amengă zîdo i desă i reate, ande soa čiro sode samas lença, kai čear le turmença.
17 Te jeanes sar i dikhăs so sî tu kărimahko, kă o xasarimos amară stăpînohko, thai sa lehkă khărăhko sî mothodino, thai o sî kadea dă jungalo ta khonikh či zumavel te del lehkă duma.
18 E Abigail lea iekhatar dui šella manŕă, dui burdufuri molleasa, panji bakrea lašardea, panji măsurea div prăjime, ăkh šell melea stafidença, thai dui šella phanglimata smoitinença. Thodea le pel čiuši,
19 thai phendea pehkă kanditorengă: „Len la angla mande, thai me avaua pala tumende. Či phendea khanči pehkă romehkă le Nabalohkă.
20 Oi ankăsti pe khă čiuši, ulisti o baŕobaro pe khă drom patreano, thai dikta kă o Davido thai lehkă manuši ulenas angla late, kadea kă arakhlea le.
21 O Davido phendeasas: „Dă ivea arakhleam sa so sî kadale manušes ande pustia, ta či lea pe khanči anda sa so sî les, kă amboldea mangă nasul andoa mištimos.
22 O Dell te došarăl pehkă robos le Davidos sa le zuralimasa, te mai mekaua te ašel ji kai lumina le desăsti varekas andai rig e muršani anda sa so sî le Nabalohko!”
23 Kana dikhlea e Abigail le Davidos, ulisti iekhatar poa čiuši, peli le mosa pe phuw angla o Davido, thai bandi'li ji kai phuw.
24 Pala kodea, šudindoi ka lehkă pînŕă, phendea: „Me sîm došali, muŕo rai! Mekh tea roaba te del tukă duma koa kan, thai ašun le divanuri tea roabakă.
25 Te na thol o rai muŕo pesti godi le manušesa kodolesa le jungalesa, le Nabalosa, kă, kadea sar sî lehko anau, kadea sî i o; Nabal (Dilo) sî lehko anau, thai sî pherdo dilimos. Thai me, e roaba tiri, či dikhlem le manušen tradine mîŕă raiestar.
26 Akana, muŕo rai, juvindo sî o Rai thai juvindo sî o duxo tiro, kă o Rai atărdeardea tu te šorăs rat thai te kandes tu tiră vastestar. Te dušmaia, kola kai kamen o nasul mîŕă raiehko, te aven sar o Nabalo!
27 Le e pativ kai anel e roaba tiri muŕo rai, thai te xulaven pe le manušengă kai jean pala muŕo rai.
28 Iertisar, rudi tu, e doši tea roabati, kă o Rai kărăla mîŕă raiehkă khă khăr zuralimahko; iertisar, kă o rai muŕo phiravel le mardimata le Raiehkă, thai čiăkhdata či avela jungalimos ande tute.
29 Te vazdela pe varekon kai kamel te phirăl thai te lel tiri čivava, o duxo mîŕă raiehko avela phanglo ando phanglimos le juvindengo koa Rai, o Dell tiro, thai te šudel la praštisa o dii te dušmaiengo.
30 Kana kărăla o Rai le raiehkă mîŕăhkă soa mištimos kai šinadea tukă les, thai thola tu mai baro poa Israelo,
31 atunčeara či avela mîŕă raies xalimata diiehkă thai čina či dukhala les o illo kă šordea rat dă ivea thai kă amboldi'lo korkoŕo. Thai kana kărăla o Rai mišto mîŕă raiehkă, an tukă godi ka ti roaba.”
32 O Davido phendeea la Abigailakă: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell le Israelohko, kai tradea tu ades angla mande!
33 Dinodumadămišto te avel tiri kris, thai dinodumadămišto te aves tu, kă atărdeardean ma ande kadoa des te šorau rat, thai atărdeardean muro vast!
34 Ta juvindo sî o Rai, o Dell le Israelohko, kai atărdeardea ma te kărau tukă nasul, kă, te na avilino iekhatar angla mande, nahkă mai ašel kanči anda so sî le Nabalos, ji kai lumina le desăsti dă texara.”
35 Thai o Davido lea andoa vast la Abigailako so andeasas lehkă, thai phendea lakă: „Ankli pačeasa khără; dikh, kă ašundem teo mui, thai primisardem tu mišto.”
O Davido lel la Abigaila.
36 E Abigail arăsli koa Nabal. Thai orta o delas ando khăr khă govia sar khă govia thagaraimasti; lehko illo sas vesălo, thai sas mato mullo. Oi či phendea lehkă khanči, khanči, ji kai lumina le desăsti.
37 Da dădroboitu, pala so nakhlosas o matimos le Nabalohko, lesti romni phendea lehkă so kărdilesas. O illo le Nabalohko lea khă maladimos mullimahko, thai kărdi'lo baŕăhko.
38 Kam pala deši des, o Rai maladeea le Nabalos, thai mullo.
39 O Davido ašundea kă mullo o Nabalo, thai phendea: „Dinodumadămišto te avel o Rai, kă lea mîŕî rig ando prasaimos kai kărdeasa mangă la o Nabalo, thai lopînzîsardea pehkă robos te kărăl nasul! O Rai kărdea ka o jungalimos le Nabalohko te perăl pa lehko šero.” O Davido tradea orba la Abigailakă kă kamell te lela dă romni.
40 Le kanditorea le Davidohkă arăsle kai Abigail ando Karmelo, thai dine lakă duma kadea: „O Davido tradea me tute, kaste lel tu dă romni.”
41 Oi ušti'li, šudea pe le mosa pe phuw, thai phendea: „Dikta, e roaba tiri dinel pe sar khă roaba, gata te xalavel le pînŕă le kanditorengă mîŕă raiehkă.”
42 Thai andakhdata e Abigail teleardea, ankăsti pe khă čiuši, lindoi pesa panji šeia; găli pala le solea le Davidohkă, thai sas lehkă romni.
43 O Davido leasas i la Axinoam andoa Izreelo, thai lidui sas lehkă romnea.
44 Thai o Saulo deasas pehka šea e Mikal, e romni le Davidosti, koa Palati andoa Galim, o šeau le Laišohko.