Rugăciunea lui Solomon la târnosirea Templului
1 Atunci Solomon a zis: Domnul a zis că va locui în întuneric adânc. 2 Dar eu ți‐am zidit o casă de locuit și un loc ca să locuești în veac. 3 Și împăratul și‐a întors fața și a binecuvântat toată obștea lui Israel; și toată obștea lui Israel stătea în picioare. 4 Și a zis: Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel care a vorbit cu gura sa lui David, tatăl meu, și a împlinit cu mâna sa cuvântul său , zicând: 5 Din ziua în care am scos pe poporul meu din țara Egiptului, n‐am ales dintre toate semințiile lui Israel nici o cetate în care să se zidească o casă, pentru ca să fie numele meu acolo; și n‐am ales niciun bărbat să fie domn peste poporul meu Israel. 6 Ci am ales Ierusalimul, ca numele meu să fie acolo și am ales pe David , ca să fie peste poporul meu Israel. 7 Și era în inima lui David, tatăl meu, să zidească o casă numelui Domnului Dumnzeului lui Israel. 8 Dar Domnul a zis lui David, tatăl meu: Fiindcă era în inima ta să zidești o casă numelui meu, bine ai făcut că este în inima ta; 9 dar nu tu să zidești casa; ci fiul tău, care va ieși din coapsele tale, el să zidească o casă numelui meu. 10 Și Domnul a împlinit cuvântul său pe care‐l vorbise și eu m‐am ridicat în locul lui David, tatăl meu, și șed pe scaunul de domnie al lui Israel, cum a zis Domnul, și am zidit o casă numelui Domnului Dumnezeului lui Israel; 11 și am pus acolo chivotul în care este legământul Domnului, pe care l‐a făcut cu copiii lui Israel.
Rugăciunea lui Solomon
12 Și a stătut înaintea altarului Domnului, în fața întregii obști a lui Israel, și și‐a întins mâinile. 13 Căci Solomon făcuse o treaptă de aramă și o așezase în mijlocul curții, de cinci coți lungime și cinci coți lățime și trei coți înălțime; și a stat pe ea și a îngenunchiat în genunchi înaintea întregii obști a lui Israel și și‐a întins mâinile spre ceruri. 14 Și a zis: Doamne Dumnezeul lui Israel! nu este Dumnezeu asemenea ție în ceruri și pe pământ; tu care păstrezi legământul și îndurarea către slujitorii tăi, care umblă înaintea ta din toată inima lor; 15 care ai ținut slujitorul tău David, tatăl meu, ce i‐ai vorbit; ai vorbit cu gura ta și ai îndeplinit cu mâna ta, ca în ziua de astăzi. 16 Și acum Doamne Dumnezeul lui Israel, ține față de slujitorul tău David, tatăl meu, ce i‐ai făgăduit când ai zis: Nu va lipsi din tine bărbat în ochii mei care să șadă pe scaunul de domnie al lui Israel, numai dacă vor lua aminte fiii tăi la calea lor să umble în legea mea, cum ai umblat tu înaintea mea. 17 Și acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, să se întărească cuvântul tău pe care l‐ai vorbit slujitorului tău David. 18 Dar oare cu adevărat va locui Dumnezeu cu omul pe pământ? Iată , cerurile și cerurile cerurilor nu te încap, cu cât mai puțin casa aceasta pe care am zidit‐o eu! 19 Totuși privește la rugăciunea slujitorului tău și la cererea lui, Doamne Dumnezeul meu, ca să auzi strigarea și rugăciunea cu care se roagă slujitorul tău înaintea ta; 20 ca să fie ochii tăi deschiși zi și noapte peste casa aceasta, peste locul în care ai zis să pui numele tău acolo: ca să auzi rugăciunea cu care se roagă slujitorul tău în locul acesta. 21 Și ascultă cererile slujitorului tău și ale poporului tău Israel cu care se vor ruga spre locul acesta și ascultă‐i din locul locuinței tale, din ceruri și ascultă și iartă. 22 Dacă va păcătui vreunul împotriva aproapelui său și i se va pune un jurământ să‐l facă să jure, și jurământul va veni înaintea altarului tău în casa aceasta: 23 atunci ascultă din ceruri și lucrează și judecă pe slujitorii tăi, răsplătind celui rău, ca să întorci peste capul lui fapta lui; și îndreptând pe cel drept, ca să‐i faci după dreptatea lui. 24 Și când poporul tău Israel va fi lovit de tot înaintea vrăjmașului, pentru că au păcătuit împotriva ta, și se vor întoarce și vor mărturisi numele tău și se vor ruga și vor face cereri înaintea ta, în casa aceasta; 25 atunci auzi din ceruri și iartă păcatul poporului tău Israel și adu‐i iarăși în țara, pe care le‐ai dat‐o lor și părinților lor. 26 Când se vor închide cerurile și nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva ta: dacă se vor ruga spre locul acesta și vor mărturisi numele tău și se vor întoarce de la păcatul lor, pentru că i‐ai mâhnit: 27 atunci ascultă din ceruri și iartă păcatul slujitorilor tăi și al poporului tău Israel, învățându‐i calea cea bună pe care să umble, și dă ploaie pe pământul tău pe care l‐ai dat poporului tău de moștenire. 28 Dacă va fi foamete în țară, dacă va fi ciumă, dacă va fi arsură în grâu sau pălitură, lăcustă sau omidă, dacă vrăjmașii lor îi vor împresura în țara porților lor, orice rană și boală ar fi, 29 orice rugăciune și orice cerere se va face de vreun om, sau de întregul tău popor Israel, când își va cunoaște fiecare rana și durerea sa, și își va întinde mâinile spre casa aceasta; 30 atunci auzi din ceruri, locul locuinței tale, și iartă și dă fiecăruia după toate căile lui, tu care cunoști inima lui; (căci tu, numai tu, cunoști inimile copiilor oamenilor;) 31 ca să se teamă de tine, să umble în căile tale, în toate zilele cât vor trăi, în țara, pe care ai dat‐o părinților noștri. 32 Și pe străinul care nu este din poporul tău Israel, dar va veni dintr‐o țară depărtată, pentru numele tău cel mare și mâna ta cea tare și brațul tău cel întins, când vor veni și se vor ruga către casa aceasta, 33 atunci auzi din ceruri, locul locuinței tale și fă potrivit cu tot pentru ce va striga străinul către tine; ca toate popoarele pământului să cunoască numele tău și să se teamă de tine, ca și poporul tău Israel, și să cunoască toți că această casă, pe care am zidit‐o eu, se numește după numele tău. 34 Când poporul tău va ieși la luptă împotriva vrăjmașilor săi, pe calea pe care‐l vei trimite, și se vor ruga ție spre cetatea aceasta pe care ai ales‐o și spre casa pe care am zidit‐o numelui tău: 35 atunci ascultă din ceruri rugăciunea lor și cererea lor, fă‐le dreptate. 36 Când vor păcătui împotriva ta, (căci nu este om care să nu păcătuiască), și te vei mânia pe ei și‐i vei da înaintea vrăjmașului, și cei ce‐i vor prinde îi vor duce prinși într‐o țară departe sau aproape; 37 și dacă vor lua la inimă în țara unde au fost duși prinși și se vor întoarce și îți vor face cerere în țara robiei lor, zicând: Am păcătuit, am făcut nelegiuire și am lucrat rău: 38 și se vor întoarce la tine din toată inima lor și din tot sufletul lor în țara robiei lor, unde i‐au dus prinși, și se vor ruga spre țara lor, pe care ai dat‐o părinților lor, și spre cetatea pe care ai ales‐o și spre casa pe care am zidit‐o numelui tău: 39 atunci ascultă din ceruri, locul locuinței tale, rugăciunea lor și cererea lor și fă‐le dreptate și iartă poporului tău ce au păcătuit împotriva ta. 40 Și acum, Dumnezeul meu, să fie deschi și ochii tăi și fie urechile tale cu luare aminte la rugăciunea din locul acesta! 41 Și acum , scoală‐te, Doamne Dumnezeule, vino la locul tău de odihnă, tu și chivotul puterii tale: preoții tăi, Doamne Dumnezeule, să fie îmbrăcați cu mântuire și sfinții tăi să se bucure în bunătate. 42 Doamne Dumnezeule, nu întoarce fața unsului tău: adu‐ți aminte de îndurările tale către David, slujitorul tău.
O dinodumadămišto phendino le Solomonostar.
1 Atunčea o Solomono phendea: „O Rai phendea kă kamel te bešel ando tuneriko!
2 Thai me vazdem khă khăr kai avela Teo bešlimos, akh than kai bešesa andel veakuri!”
3 O thagar amboldea pehko mui, thai deadumadămišto soa tidimos le Israelohko. Thai soa tidimos le Israelohko bešelas ande pînŕănde.
4 Thai o phendea: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell le Israelohko, kai dea duma Pehkă mosa mîŕă daddehkă le Davidohkă, thai pherdea Pehka zorasa so phendeasas, kana phendea:
5 „Andoa des kai ankaladem le poporos Mîŕăs andoa čem le Ejiptohko, či alosardem či khă četatea anda sal semençii le Israelohkă, kaste vazdel pe oče ăkh khăr, ande sao te bešel o Anav Muŕo, thai či alosardem či khă manuši, kai te avel šerobaro Mîŕă poporohko le Israelohko.
6 Ta o Ierusalimo alosardem les, anda kă ande leste te bešel o Anav Muŕo, thai le Davidos alosardem les, kaste rail poa poporo Muŕo o Israelo!
7 Muŕo dadd o Davido sas les ando gîndo te vazdel ăkh khăr le Anavehkă le Raiehkă, le Devllehkă le Israelohkă.
8 Thai o Rai phendea Mîŕă daddehkă le Davidohkă: „Anda kă sas tu ando gîndo te vazdes ăkh khăr mîŕă Anavehkă, mišto kărdean kă sas tu o gîndo kadoa.
9 Dăsar kă na tu vazdesa o khăr; ta teo šeau, ankăsto anda tute, vazdela Mîŕă Anavehkă o khăr.”
10 O Rai pherdea o divano kai phendeasas Les. Me vazde ma andoa than mîŕă daddehko le Davidohko, thai bešlem po skamin le raimahko le Israelohko, sar phendeasas o Rai, thai vazdem o ăkh khăr le Anavehkă le Raiehkă, le Devllehkă le Israelohkă.
11 Thodem ande leste o chivoto, ande sao sî o phanglimos le Raiehko, o phanglimos kai kărdea les O le šeavença le Israelohkărănça.
O rudimos le Solomonohko.
12 O Solomon thodea pe angloa altarii, angla soa tidimos le Israelohko, thai tinzosardea le vast.
13 Kă o Solomono kărdeasas khă skara xarkuii, thai thodeasas la ando maškar la bareako. Oi sas lungo dă panji koçea, bufli dă panji koçea, thai uči dă trin koçea; bešlo pe late, thodea pe ande čeangănde angla soa tidimos le Israelohko, thai vazdea le vast karing o čerii.
14 Thai phendea:
„Raia, Devlla le Israelohko! Nai aver Dell sar tute, andel čeruri thai pe phuw: Tu nikrăs o phanglimos thai e mila Tiri angla le robea Tiră, kai phirăn angla Tute sa pehkă illesa!
15 Kadeadar, nikărdean Teo divano kai dean te robos le Davidos, muŕo dadd; thai so phendean Te mosa, pherăs ades ande zor Tiri.
16 Akana, Raia, Devlla le Israelohko, nikăr o šinaimos kai kărdean les mîŕă daddehkă le Davidohkă, kana phendean: „Či avesa čiăkhdata bi te na avel tu khă avimos kai te bešel po skamin le raimahko le Israelohko, dăsar le šeave tiră te len sama koa drom lengo thai te phirăn ande kris Mîŕî, sar phirdean tu angla Mande.”
17 Pherdeola pe kadea, Raia, Devlla le Israelohko, o šinaimos kai kărdean les te robohkă le Davidohkă!
18 Ta so! Te bešel o Dell čeačimasa andekhthan le manušesa pe phuw? Dikta kă le čeruri, thai le čeruri le čerurengă naštin te astarăn Tu: sodesa mai xançî kadoa khăr, kai vazdem les me!
19 Barem, Raia, Devlla muŕo, le sama koa rudimos Te robohko thai ka lehko manglimos! Ašun o çîpimos thai o rudimos kai kărăl Tukă les o robo Tiro.
20 Le iakha Tiră te aven pîtărde poa khăr kadoa, poa than pa sao phendean kă oče avela o Anav Tiro! Ašun o rudimos kai kărăl les Teo robo ando than kadoa!
21 Ašun le manglimata Te robohkă thai te poporohkă le Israelohkă, kana rudina pe ando than kadoa! Ašun andoa than le bešlimahko Tirăhko, andal čeruri, ašun thai iertisar!
22 Kana bezexarăla varekon pa pehko pašo, thai thola pe pa leste khă solax kaste kărăl les te solaxal, thai te avela te soaxal angla o altarii Tiro, ando khăr kadoa,
23 ašun les andal čeruri, kăr buti, thai krisînisar Te roben: došar koles le došales, thai kăr ta lehko phirimos te perăl pe lehko šero; kăr čeačimos kolehkă bidošalo, thai kărlehkă, pala lehko bidošalimos!
24 Kana o poporo Tiro o Israelo, avela mardo le dušmanostar, anda kă bezexardea angla Tute: kana amboldena pe Tute thai dena slava le Anavehkă Tirăhkă, kana kărăna Tukă rudimata thai manglimata ando khăr kadoa,
25 ašun le andal čeruri, iertisar e bezex Te poporosti le Israelosti, thai an le parpale ando čem kai dean les lengă thai lengă daddengă.
26 Kana o čerii avela phandado, thai či mai avela brîšind, anda e doši le bezexăndi lengă angla Tute: kana rudina pe ando than kadoa, thai dena slava Te Anavehkă, thai kana amboldena pe kata lengă bezexa (anda kă došarăsa le),
27 ašun le andal čeruri, iertisar e bezex Te robendi thai le poporohko Tirăhko le Israelohko, sîkav le o drom o lašo pe savo trăbun te phirăn, thai trade brîšind pe phuw kai dean la mandimos Te poporohkă!
28 Kana avela ando čem bokhalimos, čiuma, rujina ando div, thai mălura, le čearengăgrasta andekh fealo or aver, kana o dušmano tidela Te poporos, ando čem lehko, andel četăçi lehkă, kana avena prikăjimata or nasfalimata andekh fealo:
29 kana khă manuši, kana soa poporo Tiro o Israelo kărăka rudimata thai manglimata, thai sakogodi prinjeanela pesti dukh thai o dukhaimos thai te tinzola le vast karing o khăr kadoa,
30 ašun les andal čeruri, andoa than Te bešlimahko, thai iertisar les; potin sakoiekhăkhă pala lehkă droma, Tu kai prinjeanes o illo sakoiekhăhko, – kă dăsar Tu prinjeanes o illo le šeavengo le manušengo, –
31 kaste daran Tutar, thai te phirăn pel droma Tiră soa čiro sode juvina ando čem, kai dean les amară daddengă!
32 Kana o străino, kai nai anda teo poporo o Israelo, avela anda khă čem dureardo, anda e doši Te Anavehkă le barăhkă, anda e doši Te vastestii kolesti le zuralesti thai anda Ti angali e tinzome, kana avela te rudil pe ando khăr kadoa,
33 ašun les andal čeruri, anda o than Te bešlimahko, thai de le străinos kodolehkă sa so mangăla Tukă, anda ka sal popoare la phuweakă te prinjeanen o Anav Tiro, te daran Tutar, sar o poporo Tiro o Israelo, thai te jeanel kă Teo Anav sî akhardo poa khăr kadoa, save vazdem les!
34 Kana anklela o poporo Tiro koa mardimos pehkă dušmaiença, gălindoi po drom kai mothosa lehkă te jeal: kana kărăna Tukă rudimata, le dikhlimasa ortome karing e četatea kadea kai alosardean la thai karing o khăr kai vazdem les anda o Anav Tiro,
35 ašun andal čeruri le rudimata thai le manglimata lengă, thai kăr lengă čeačimos!
36 Kana bezexarăna angla Tute, – kă nai manuši kai te na bezexarăl, – thai kana avesa xolleariko pe lende thai desa le ando vast le dušmanohko, kai nigrăla le robea andekh čem dureardo or pašardo:
37 kana avena pehkă ande godi ando čem kai avena robea, kana amboldena pe Tute thai kărăna Tukă manglimata ando čem lenga robiako, thai phenena Tukă: „Bezexardeam, kărdeam bikrisăngă, kărdeam nasul!”
38 kana amboldena pe Tute anda sa lengo illo thai anda sa lengo duxo, ando čem la robiako, kai sas nigărde robea, kana kărăna Tukă rudimata amboldine karing o čem lengo, karing e četatea kai alosardean la thai karing o khăr kai vazdem les Tiră Anavehkă,
39 ašun le andal čeruri, anda o than Tiră bešlimahko, le rudimata thai le manglimata lengă, thai kăr lengă čeačimos: iertisar le poporohkă Tirăhkă le bezexa kărdine angla o kamimos Tiro!
40 Akana, Devlla, le iakha Tiră te aven pîtărde, thai le kan Te aven tukă limasa godeako koa rudimos kărdo ando than kadoa!
41 Akana, Raia, Devlla, ušti ta, av ando than Tiro le xodinimahko, Tu thai o chivoto le barimahko Tirăhko. Le raša Tiră, raia Devlla, te aven xureade le skăpimasa, thai Te butkambline te bukurin pe le baxtalimasa!
42 Raia Devlla, na durear le makhles Tirăs, an Tukă godi le lašimatăndar šinade Te robohkă le Davidohkă!