Împărăteasa din Seba
1 Și împărăteasa din Seba a auzit de vestea lui Solomon și a venit la Ierusalim ca să încerce pe Solomon prin întrebări grele, cu un alai foarte mare, și cu cămile încărcate cu mirodenii și aur foarte mult și pietre scumpe. Și a venit la Solomon și a vorbit cu el de tot ce era în inima ei. 2 Și Solomon i‐a lămurit toate cuvintele: și n‐a fost nimic ascuns lui Solomon pe care să nu i‐l fi lămurit. 3 Și împărăteasa din Seba a văzut înțelepciunea lui Solomon și casa pe care o zidise, 4 și bucatele mesei lui și ținuta slujitorilor lui, și rânduiala slujbei slugilor sale și veșmintele lor, și paharnicii lui și veșmintele lor, și suișul pe care se suia la casa Domnului, și n‐a mai fost duh în ea. 5 Și a zis împăratului: Cuvântul pe care l‐am auzit în țara mea despre lucrurile tale și despre înțelepciunea ta a fost adevărul, 6 dar n‐am crezut cuvintele lor până am venit și au văzut ochii mei: și, iată, nu mi s‐a spus nici jumătate din mărimea înțelepciunii tale: tu întreci vestea ce am auzit. 7 Fericiți sunt oamenii tăi și fiericiți acești slujitori ai tăi, care stau pururea înaintea ta și aud înțelepciunea ta! 8 Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul tău, care și‐a găsit plăcerea în tine, ca să te pună pe scaunul său de domnie, ca să fii împărat pentru Domnul Dumnezeul tău! Fiindcă Dumnezeul tău a iubit pe Israel, spre a‐i statornici în veac, de aceea te‐a făcut împărat peste ei ca să faci judecată și dreptate. 9 Și ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur și foarte multe mirodenii și pietre scumpe: și n‐au fost asemenea mirozne ca cele ce a dat împărăteasa din Seba împăratului Solomon. 10 Și slujitorii lui Hiram si slujitorii lui Solomon, care au adus aur din Ofir, au adus și lemn de algumim și pietre scumpe. 11 Și împăratul a făcut din lemnul de algumim trepte la casa Domnului și la casa împăratului și harfe și psalteri pentru cântăreți. Și nu se văzuse așa ceva înainte în țara lui Iuda. 12 Și împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba toată dorința ei, tot ce a cerut, afară de ce adusese ea împăratului. Și s‐a întors și s‐a dus în țara ei, ea și slujitorii ei.
Avuția, înțelepciunea și mărimea lui Solomon
13 Și greutatea aurului care venea la Solomon pe un an era șase sute șaizeci și șase de talanți de aur, 14 afară de ce aduceau neguțătorii cei mari și neguțătorii cei mici și ce aduceau lui Solomon toți împărații Arabiei și dregătorii țării, în aur și argint. 15 Și împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi de aur bătut: a pus șase sute de sicli de aur bătut pe un scut; 16 și a a făcut trei sute de scuturi mici de aur bătut: a pus trei sute de sicli de aur pe un scut. Și împăratul le‐a pus în casa Pădurea Libanului. 17 Și împăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeș și l‐a acoperit cu aur curat. 18 Scaunul de domnie avea șase trepte și un așternut pentru picioare, de aur, țintuit de scaunul de domnie, și răzămători de o parte și de alta a scaunului de ședere și doi lei stăteau lângă răzămători. 19 Și doisprezece lei de o parte și de alta stăteau pe cele șase trepte. Așa ceva nu s‐a făcut în nicio împărăție. 20 Și toate vasele de băut ale împăratului Solomon erau de aur și toate vasele casei Pădurea Libanului erau de aur curățit: argintul se socotea drept nimic în zilele lui Solomon. 21 Căci corăbiile împăratului se duceau la Tarsis cu slujitorii lui Hiram: odată în trei ani veneau corăbiile de la Tarsis și aduceau aur și argint, fildeș și maimuțe și păuni. 22 Și împăratul Solomon a fost mai mare în avere și în înțelepciune decât toți împărații pământului. 23 Și toți împărații pământului căutau fața lui Solomon, ca să audă înțelepciunea lui, pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 24 Și își aduceau fiecare darul său: vase de argint și vase de aur și veșminte, armătură și mirodenii, cai și catâri, o parte an de an. 25 Și Solomon avea patru mii de grajduri pentru cai și care, și douăsprezece mii de călăreți; și i‐a așezat în cetățile pentru care și cu împăratul la Ierusalim. 26 Și el stăpânea peste toți împărații de la Râu până în țara filistenilor și până la hotarul Egiptului. 27 Și împăratul a făcut argintul în Ierusalim ca pietrele și cedrii ca sicomorii care sunt în vale, în mulțime. 28 Și aduceau cai lui Solomon din Egipt și din toate țările.
Moartea lui Solomon
29 Și celelalte fapte ale lui Solomon, cele dintâi și cele de pe urmă, oare nu sunt scrise în cuvintele lui Natan, prorocul, și în prorocia lui Ahia , Silonitul, și în vedeniile lui Ido, văzătorul , despre Ieroboam, fiul lui Nebat? 30 Și Solomon a domnit în Ierusalim peste tot Israelul patruzeci de ani. 31 Și Solomon a adormit cu părinții săi și l‐au înmormântat în cetatea lui David, tatăl său. Și Roboam, fiul său, a domnit în locul său.
E thagarni andai Seba.
1 E thagarni andai Seba ašundea le barimastar le Solomonohkărăstar, thai avili ando Ierusalimo te zumaveles andel pušlimata phară. La sas la khă alaio but baro, kămile pherde mirodenii, sumnakai but dă sa thai baŕ kuči. Găli koa Solomono, thai phendea lehkă sa so sas la po illo.
2 O Solomono dea la anglal ka sal pušlimata, thai nas khanči te na jeanel o Solomono te phenel lakă les.
3 E thagarni andai Seba dikhlea o godimos le Solomonohko, thai o khăr kai vazdeasas les,
4 thai le xabenata kata lesti skafidi, thai le bešlimata lehkă kanditorengă, thai le kandimata thai le çoale kolengă kai kandenas les, thai le taxtarea thai lengă çoale, thai le skări kai anklelas pe lende koa Khăr le Raiehko. Mirime,
5 oi phendea le thagarehkă: „Sas čeačimasa kadea so ašundem me ando čem muŕo pa le kărdimata thai o godimos tiro!
6 Či pateauas sa so phenelas pe, ji kana avilem thai dikhlem mîŕă iakhănça. Thai dikta kă či phendea pe mangă či dopaši anda o barimos thai o godimos tiro. Tu nakhaves o barimos kai ašundem les pa tute.
7 Baxtalo te manušendar, baxtalo le kandimatorendar tirăndar, kai sî orkana angla tute, thai kai ašunen tiro godeaimos!
8 Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell tiro kai faleales milla tutar thai thodea tu po skamin Lehko le raimahko sar thagar anda o Rai, o Dell tiro! Anda kă o Dell tiro kamel le Israelos thai kamel te kărăl les te ašel ande pînŕănde ando veako, Anda kodea thodea tu thagar pa leste, kaste kărăs krisînimos thai čeačimos.”
9 Oi dea le thagares ăkh šell thai biši talança sumnakune, but dă sa mirodenii, thai baŕ kuči. Či mai sas mirodenii sar kola dine le thagarehkă le Solomonohkă la thagarneatar andai Seba.
10 Le kanditorea le Xiramohkă thai le kanditorea le Solomonohkă, kai andine sumnakai anda o Ofiro, andine i kašt khandimatahko thai baŕ kuči.
11 O thagar kărdea le kaštesa le khandimahkărăsa skării andoa Khăr le Devllehko thai andoa khăr le thagarehko, thai xarfe thai lăute anda le dilabaitorea. Či mai dikhleas pe kadea vareso ando čem le Iudahko.
12 O thagar o Solomono dea la thagarneakă andai Seba sa so kamblea oi, so manglea, mai but dă sar andeasas oi le thagarehkă. Pala kodea amboldi'li thai gălitar ande lako čem, oi thai lakă kanditorea.
E mandin, o godimos thai o barimos le Solomonohko.
13 O pharimos le sumnakahko kai avelas ande sako bărši le Solomonohko sas dă šov šella šovardeši thai šov talança sumnakune,
14 avri anda so lelas katal bitinditorea kola le bară thai kata kola le çîkne, kata sal thagar la Arabiakă thai kata le bară le čemehkă, kai anenas sumnakai thai rup le Solomonohkă.
15 O thagar o Solomono kărdea dui šella skuturi bară andoa sumnakai mardo, thai anda sakogodi anda lende thodea šov šella siklea sumnakahkă mardo,
16 thai aver trin šella skuturi sumnakune andoa sumnakai mardo, thai anda sakogodi anda lende thodea trin šella sikli sumnakune; thai o thagar thodea le ando khăr le văšehko le Libanohko.
17 O thagar kărdea khă baro skamin raimahko andoa fildešo, thai garadea les ando sumnakai.
18 O skamin kadoa le raimahko sas les šov skări, thai ăkh than andal pînŕă, sumnakuno, kai nikrălas le skaminestar le raimahkărăstar; ande sako rig sas nikărimata, paša le nikărimata sas po dui leia,
19 thai pe kukola šov skări, pe khă rig thai pe kolaver, sas dešudui leia. Kadea vareso či kărdilea anda či khă thagarimos.
20 Sa le tahtaia le thagarehkă le Solomonohkă sas andoa sumnakai, thai sa le vasuri andoa văši le Libanohko sas andoa sumnakai ujo. Nas khanči andoa rup: le rupehkă či delas pe lehkă či khă potindimos, po čiro le Solomonohko.
21 Kă o thagar sas les beruri andoa Tarsis kai phirănas le kandimatorença le Xiramohkărănça; thai ka sako trin bărši avenas le beruri andoa Tarsis, andindoi sumnakai thai rup, fildeši, maimuçe thai păunea.
22 O thagar o Solomono nakhadea sa le thagaren pai phuw ando bravalimos thai o godeaimos lehko.
23 Sa le thagar la phuweakă rodenas te dikhăn le Solomonos, kaste ašunen o godeaimos kai thodeasas les o Dell ande lehko illo.
24 Thai sakogodi anda lende anelas pesti pativ, butea rupehkă thai butea sumnakahkă, çoale, arme, mirodenii, grast thai magarea; kadea sas ande sako bărši.
25 O Solomono sas les štar mii thanengă andal grast katal urdona lehkă, thai dešudui mii grastarea kai thodea le ande le četăçi kai nikrălas pehkă urdona thai ando Ierusalimo paša o thagar.
26 O stăpînilas pa sal thagar, dă kata o Nanilaš ji ando čem le Filistianengo thai ji kai phuw le Ejiptosti.
27 O thagar kărdea ta o rup sas kadea dă dikhlino ando Ierusalimo sar le baŕ, thai le čedrii sa kaditi dă but sar le smoitinea le văšune, kai bareon po islazo.
28 Andoa Ejipto thai anda sal čema anenas pe grast andoa Solomono.
O mullimos le Solomonohko.
29 Le kolaver kărdimata le Solomonohkă, kola dă anglal thai kola dă palal, nai ramome kadea ando Lill le proorokohko le Natanohko, ande prooročia le Axiaosti andoa Silo, thai ande le dičimata le proorokohko Ieedo pa o Ieroboam, o šeau le Nebatohko?
30 O Solomono raisardea štarvardeši bărši ando Ierusalimo pa soa Israelo.
31 Pala kodea o Solomono suto pehkă daddença, thai praxosarde les ande četatea pehkă daddesti le Davidosti. Thai, ande lehko than, raisardea lehko šeau o Roboam.