Dărnicia macedonenilor
1 Și vă facem cunoscut, fraților, harul lui Dumnezeu care a fost dat în bisericile Macedoniei, 2 că în multă încercare de necaz prisosul bucuriei lor și sărăcia lor adâncă a prisosit spre bogăția dărniciei lor. 3 Mărturisesc că au dat după puterea lor și peste puterea lor de bunăvoie, 4 cerându‐ne cu multă stăruință harul acesta și părtășia la slujba față de sfinți. 5 Și aceasta nu numai cum am nădăjduit, ci mai întăi pe ei înșiși s‐au dat Domnului și nouă prin voia lui Dumnezeu. 6 Încât noi am îndemnat pe Tit ca, după cum a început mai înainte, așa să și săvârșească între voi și harul acesta. 7 Ci după cum prisosiți în orice prin credință și prin cuvânt și prin cunoștință și prin orice sârguință și prin iubirea voastră către noi, să prisosiți și în acest har. 8 Nu zic ca o poruncă, ci punând la încercare prin sârguința altora și curăția iubirii voastre. 9 Căci cunoașteți harul Domnului nostru Isus Hristos , că deși era bogat, totuși s‐a făcut sărac pentru voi, ca voi prin sărăcia lui să fiți îmbogățiți. 10 Și îmi dau o părere în aceasta; căci aceasta este de folos pentru voi, ca unii care cei dintâi ați început de acum un an, nu numai să faceți, ci să și voiți. 11 Sfârșiți dar acum și facerea; ca după cum a fost bunăvoința de a voi, astfel să fie și de a sfârși după putința voastră. 12 Căci dacă este bunăvoință, este bineprimit după cât are cineva nu după cât n‐are. 13 Căci nu zic aceasta pentru ca alții să fie ușurați, iar voi împovărați, 14 ci în vremea de acum ca să fiți deopotrivă, prisosul vostru să fie pentru lipsa lor, ca și prisosul lor să fie pentru lipsa voastră, ca să fie o potrivire; 15 după cum este scris: Cine a strâns mult n‐a avut de prisos și cine a strâns puțin n‐a avut lipsă.
A doua trimitere a lui Tit
16 Dar mulțumită fie lui Dumnezeu care dă aceeași sârguință în inima lui Tit pentru voi. 17 Căci a primit într‐adevăr îndemnul nostru și fiind mai sârguitor a plecat de bunăvoie la voi. 18 Și noi am trimis împreună cu el pe fratele a cărui laudă în evanghelie este prin toate bisericile; 19 dar nu numai așa, ci și a fost ales de biserici ca tovarăș al nostru de călătorie în harul acesta care este slujit de noi spre slava Domnului însuși și ca dovadă de bunăvoința noastră, 20 ferindu‐ne ca să nu ne facă cineva mustrări în această dărnicie slujită de noi; 21 căci ne gândim la cele bune nu numai înaintea Domnului, ci și înaintea oamenilor. 22 Am trimis dar împreună cu ei pe fratele nostru, pe care l‐am încercat de multe ori în multe ca fiind sârguitor, dar acum este mult mai sârguitor prin multa încredere ce are în voi. 23 Fie că e vorba de Tit, el este părtașul meu și împreună lucrător cu mine față de voi; fie că e vorba despre frații noștri, ei sunt trimiși ai bisericilor, ei sunt slava lui Hristos. 24 Deci arătați‐le în fața bisericilor dovada iubirii voastre și a laudei noastre pentru voi.
O dimos le Mačedoniengo.
1 Phralale, kamas te anas tumengă koa prinjeandimos o xaro, kai dea les o Dell le Khăngărenagă andai Mačedonia.
2 Ando maškar bute kăsnimatăngo anda save nakhleam, o bukurimos lengo but pai măsura lendi dă baro thai o čioŕoimos khančehko, dine kărdimahko but bravalimos dimahko anda lendi rig.
3 Phenau tumengă kă dine lašimo kamimasa, pala lendi zor, thai orta pa lengă zora.
4 Thai rudisarde me zurale patimasa andoa xaro thoa sîkădimos ka kadoa tidimos le kandimatăngo le tidimahko anda le sfinçea.
5 Thai kărdine kadea na numai sar ajukărasas, ta dine pe mai anglal le Raiehkă, thai palal amengă, andoa kamimos le Devllehko.
6 Ame kadea, rudisardeam le Titos te isprăvil koadoa tidimos le kandimatăngo, kai leasa les.
7 Pala sar sporin ande sal butea: ando pateaimos, ando divano, ando prinjeandimos, ande rîvna, thai ando kamblimos tumaro anda amende, roden te sporin i ande kadoa mištimos.
8 Či phenau e buti kadea, kaste dau tume khă mothodimos; ta andai rîvna avrăndi, thai kaste thoau koa zumaimos o ujimos le kamblimahko tumarăhko.
9 Kă prinjeanen o xaro ole Raiehko amarăhko le Isus Kristosohko. O, barem kă sas bravalo, kărdi'lo čioŕo anda tumende, kaste anda Lehko čioŕoimos, tume te bravarăn tume.
10 Ande kadoa dičimos dau tume khă divano. Thai o divano kadoa sî tumengă valosohko tumengă, kai, dă akanara khă bărši, kola mai dă anglal line na numai te kărăn, ta i te kamen.
11 Isprăvisarăn akana kărdimahko; anda ka, pala o iuçmos tumară kamimahko te avel i o kărimos, lašardo le buteança tumarănça.
12 Anda kă, kana sî lašokamimos e pativ sî lini, avindoi ando dikhlimos so sî varekas, na so nai les.
13 Kače nai e orba ta aver te aven lesnime, ta tume strandine;
14 ta sî e orba dăkh lašarimos: ando dinimos dă akanara, so tume den te garavel le amimata lengă, anda kaste i o dinimos lengo te garavel, ka pehko rîndo, animata tumară, kadea kaste avel khă ortomos;
15 pala sar sî ramome: „Kukoa kai tidea but, nas les khanči dimahko, thai kukoa so tideasas xançî, či nigrălas lipsa khančestar.”
O duito tradimos le Titohko.
16 Naismata aven andine le Devllehkă, kai thodea ando illo le Titohko sa kodea zor anda tumende.
17 Kă o lea o phendimos amaro; ta kadea, stăpînime kha zorasa phabardi, teleardea dă lašo kamimos karing tumende.
18 Tradem lesa i le phrales savehko lăudimos ande LašiVestea sî phendino ande sal Khăngărea.
19 Mai but, o sas alosardo le Khăngăreandar te jeal andekhthan amença ande kadea buti le lašimatasti, kai kăras la karing e slava le Raiesti sar khă sîkaimos lašimko amarăhko.
20 Ando tipo kadoa, kamas khonikh te na prasal ame dikhlimasa ka kadoa bravalimos kandimatăngo, savendar kandas ame.
21 Kă rodas te kăras buti pativales na numai angloa Rai, ta angla le manuši.
22 Tradem lença i le phrales amarăs, savesti zor zumadem la butivar ande but dičimata, thai savi, ande kadea data, sîkavel mai but zor, andai doši le bară pateaimasti ande tumende.
23 Kadeadar, avela avindoi ando dikhlimos le Titos, kai sî o lino thai o jeno muŕo la buteako ando maškar tumaro; avela ando dikhlimos le phralen amarăn, kai sî le tradine le Khăngăreangă thai e fala le Kristososti:
24 den le anglal Khăngărea o dikhlimos le kamblimahko tumaro, thai sîkaven lengă kă same čeačimos te lăudisaras ame tumença.