Natan mustră pe David
1 Și Domnul a trimis pe Natan la David. Și a venit la el și a zis : Erau doi oameni într‐o cetate, unul bogat și celălalt sărac. 2 Bogatul avea foarte multe oi și boi, 3 iar săracul n‐avea nimic decât o singură mielușea, pe care o cumpărase și o hrănea. Și ea creștea cu el și cu copiii săi împreună; mânca chiar din bucata lui și bea chiar din paharul lui și se culca la sânul său și‐i era ca o fiică. 4 Și a venit un călător la omul bogat. Și el nu s‐a îndurat să ia din oile sale și din boii săi ca să gătească pentru călătorul care venise la el și a luat oaia omului sărac și a gătit‐o pentru bărbatul care venise la el. 5 Și mânia lui David s‐a aprins împotriva bărbatului și a zis lui Natan: Viu este Domnul, omul care a făcut aceasta este un fiu al morții. 6 Și să întoarcă oaia împătrit pentru că a făcut lucrul acesta și pentru că n‐a avut milă. 7 Și Natan a zis lui David: Tu ești omul acela! Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Te‐am uns împărat peste Israel și te‐am scăpat din mâna lui Saul 8 și ți‐am dat casa domnului tău și nevestele domnului tău în sânul tău și ți‐am dat casa lui Israel și a lui Iuda și dacă ar fi fost prea puțin, ți‐aș fi adăugat astfel și astfel de lucruri. 9 De ce ai disprețuit cuvântul Domnului și ai făcut ce este rău în ochii săi? Ai lovit cu sabie pe Urie , Hetitul; și ți‐ai luat pe nevasta lui de nevastă și pe el l‐ai ucis cu sabia copiilor lui Amon. 10 Și acum sabia nu se va depărta din casa ta în veac pentru că m‐ai disprețuit și ai luat pe nevasta lui Urie Hetitul, de nevastă a ta. 11 Așa zice Domnul: Iată voi ridica un rău împotriva ta din chiar casa ta și voi lua nevestele tale dinaintea ochilor tăi și le voi da aproapelui tău și el se va culca cu nevestele tale în fața soarelui acestuia. 12 Căci tu ai făcut pe ascuns, dar eu voi face acest lucru în fața întregului Israel și în fața soarelui. 13 Și David a zis lui Natan: Am păcătuit împotriva Domnului. Și Natan a zis lui David: Și Domnul ți‐a îndepărtat păcatul ; nu vei muri. 14 Dar pentru că prin fapta aceasta ai dat mare prilej vrăjmașilor Domnului să hulească , și fiul tău care ți s‐a născut va muri.
Moartea copilului. Solomon
15 Și Natan s‐a dus la casa sa. Și Domnul a lovit pruncul, pe care i‐l născuse lui David nevasta lui Urie și s‐a îmbolnăvit foarte greu. 16 Și David a rugat pe Dumnezeu pentru prunc. Și David a postit și a intrat și a șezut culcat pe pământ toată noaptea. 17 Și bătrânii casei sale s‐au sculat și au stătut lângă el ca să‐l ridice de la pământ, dar n‐a voit și nici n‐a mâncat pâine cu ei. 18 Și a fost așa : în ziua a șaptea pruncul a murit. Și robii lui David s‐au temut să‐i spună că pruncul a murit, căci ziceau: Iată încă pe când trăia pruncul i‐am vorbit și n‐a ascultat de glasul nostru, cum se va mâhni deci dacă‐i vom spune acum că pruncul a murit! 19 Dar David a văzut că robii săi șopteau împreună și David a înțeles că pruncul murise. Și David a zis robilor săi: A murit pruncul? Și ei au zis: A murit! 20 Atunci David s‐a sculat de la pământ și s‐a spălat și s‐a uns și și‐a schimbat veșmintele și a intrat în casa Domnului și s‐a închinat . Apoi a venit în casa sa însuși și a cerut și i‐au pus pâine înainte și a mâncat. 21 Și robii săi i‐au zis: Ce faci? Tu ai postit și ai plâns pentru prunc când trăia și acum, când pruncul a murit, te scoli și mănânci pâine? 22 Și el a zis: Când trăia încă pruncul am postit și am plâns, căci ziceam: Cine știe dacă nu se va îndura Domnul de mine ca să trăiască pruncul? 23 Dar acum că a murit, de ce să postesc? Pot eu să‐l aduc înapoi? Eu mă voi duce la el, dar el nu se va întoarce la mine. 24 Și David a mângâiat pe Bat‐Șeba, nevastă‐sa, și a intrat la ea și s‐a culcat cu ea. Și ea a născut un fiu și el i‐a pus numele Solomon. Și Domnul l‐a iubit. 25 Și a trimis prin Natan, prorocul, și i‐a pus numele Iedidia, din pricina Domnului.
Luarea Rabei
26 Și Ioab a luptat împotriva Rabei a copiilor lui Amon și a luat cetatea împărătească. 27 Și Ioab a trimis soli la David și a zis: Am luptat împotriva Rabei și am luat cetatea apelor. 28 Și acum strânge rămășița poporului și tăbărăște împotriva cetății și ia‐o tu ca să nu iau eu cetatea și să i se pună numele după numele meu. 29 Și David a strâns tot poporul și a mers la Raba și au luptat împotriva ei și a luat‐o. 30 Și a luat cununa împăratului lor de pe capul său, și greutatea ei era un talant de aur și pietre scumpe, și a fost pusă pe capul lui David. Și a luat din cetate foarte multă pradă. 31 Și a scos pe poporul care era în ea și l‐a pus sub ferestrău și subsuluri de fier și sub securi de fier și i‐a trecut prin cuptorul de cărămizi. Și așa a făcut tuturor cetăților copiilor lui Amon. Și David și tot poporul s‐au întors la Ierusalim.
O Dell xolleaol po Davido andoa Natano.
1 O Rai tradea le Natanos koa Davido. Thai o Natan avilo leste thai phendea lehkă: „Andekh četatea sas dui manuši, iekh bravalo thai aver čioŕo.
2 O bravalo sas les but bakrea thai but guruw.
3 O čioŕo nas les khanči dăsar khă bakrišoŕî, kai tindeasas la; delas la te xal, thai barearălas la o andekhthan pehkă šeavença; oi xalas anda kodoa kotor le manŕăsa lesa, pelas anda kodoa taxtai lesa, sovelas ka lehko kolin, thai dikhălas pe late sar ka pesti šei.
4 Avilo khă phiritorii koa manuši kodoa o bravalo. Thai o bravalo či lea te šinel anda pehkă bakrea or anda pehkă guruw, kaste tiravel khă xabe le phiritorehkă kai avilosas leste; ta lea e bakri le čioŕăsti, thai tiradeala andoa manuši kai avilosas leste.”
5 O Davido astardi'lo zurales xolleatar andoa manuši kodoa, thai phendea le Natanohkă: „Juvindo sî o Rai kă o manuši kai kărdea e buti kadea sî vreniko mullimahko.
6 Thai te del parpale štar bakrišoră, anda kă kărdea e buti kadea, thai nas les mila.”
7 Thai o Natano phendea le Davidohkă: „Tu san o manuši kadoa!” Kadea delduma o Rai, o Dell le Israelohko: „Me makhlem tu thagar poa Israelo, thai skăpisardem tu andoa vast le Saulohko;
8 kărdem tu stăpîno poa khăr te stăpînohko, thodem ka teo bărkh le romnea te stăpînohkă, thai dem tu o khăr le Israelohko thai le Iudahko. Thai te avino xançî kaditi, sahkă mai thoau.
9 Anda soste deanrigate tu o divano le Raiehko, kărindoi so sî nasul angla Leste? Maladean la sabiasa le Urias, o Xetito, lean dă romni lehka romnea thai les mudardean les la sabiasa le ševengo le Amonohkărăngo.
10 Akana čiăkhdata či dureola e sabia anda teo khăr, anda kă dean Ma rigate, thai anda kă lean dă romni la romnea le Uriasti, o Xetito.
11 Kadea del duma o Rai. „Dikta anda teo khăr vazdaua o čioŕîmos pa tute, thai laua tala te iakha, te romnean thai daua le avrăhkă kai sovela lença angloa mui le khamehko kadalehko.
12 Kă kărdean buti čioreal; ta Me kăraua e buti kadea angla soa Israelo tha angloa mui le khamehko.”
13 O Davido phendea le Natanohkă: „Bezexardeam angloa Rai!” Thai o Natan phendea le Davidohkă: „O Rai iertil ti bezex, či merăsa.
14 Ta, anda kă kărdean le dušmaien le Raiehkă te prasan Les, kărdindoi e buti kadea, o šeau kai kărdi'lo tukă, merălla.”
O mullimos le šaoŕăhko. O Solomono.
15 O Natan gălotar khără. O rai maladea le šeaoŕăs kai kărdeasas les le Davidohkă e romni le Uriasti, thai sas paharăs nasfalo.
16 O Davido rudisai'lo le Devllehkă anda o šeaoŕo, thai postisardea; thai kana avilo khără, soŕo reat bešlo suto pe phuw.
17 Le phură le khărăhkă rudisai'le lestar te uštel katai phuw; ta či kamblea, thai či xalea khanči lença.
18 Ando eftato des, o šeaoŕo mullo. Le kanditorea le Davidohkă daraile te phenen lehkă kă mullo o šeaoŕo. Kă phenenas: „Kana o šeaoŕo trailas înkă, deam lehkă duma, thai či ašundea me: sar te zumavas te phenas lehkă: „Mullo o šeaoŕo?” Sî te tristol pe i mai but.”
19 O Davido šutea sama kă le kanditorea den duma lokăs maškar lende, thai ateardea kă mullosas o šeaoŕo. O phendea pehkă kanditorengă: „Mullo o šeaoŕo?” Thai on dine les anglal: „Mullo.”
20 Atunči o Davido ušti'lo katai phuw. Xaladea pe, makhlea pe, thai paruglea pehkă çoale; pala kodea gălo ando khăr le Raiehko, thai rudisai'lo. Amboldindoi pe khără, manglea te del pe lehkă te xal, thai xalea.
21 Le kanditorea lehkă phendine lehkă: „So sî kodea kai kărăs? Kana trailas o šaoŕo postisas, thai rovesas; thai akana, kana mullo o šaoŕo, uštes thai xas!”
22 O deas anglal: „Kana trailas o šaoŕo, postiuas thai rovauas, kă phenauas: „Kon jeanel kana či avela Les mila le Raies mandar thai te na traila o šaoŕo?”
23 Akana, kana mullo, anda soste te mai posti? Dašti te mai amboldau les ande čivava? Me jeaua leste, ta o či mai amboldela pe mande.”
24 O David răzgăisardea pehka romnea e Bat-Šeba, thai šutea pe late thai suto lasa. Oi kărdea lehkă khă šeau, kai thodea lehkă anau Solomono, thai sao sas kamblino le Raiestar.
25 O dea les andel vast le proorokohkă le Natanohkă, thai o Natan thodea lehkă o anau Iedidia (O Kamblino le Raiehko), anda o Rai.
O limos la Rabako thai o mekhlimostelal le Amoniçăngo.
26 O Ioab, kai delasroata e Raba le šeavendi le Amonosti, thodea o vast pe četatea e thagarni,
27 thai tradea solea koa Davido te phenen lehkă: „Leam te maras ame pai Raba, thai thodeam stăpînimos pe četatea le paiendi;
28 tide akana e kolaver rig le poporosti, uli pai četatea, thai lela, kaste na lau la me thai te avel pa mande e patiu.”
29 O Davido tidea soa poporo, thai gălo pai četatea e Raba; mardea la thai lea la.
30 Lea e kununa poa šero lakă thagarosti, kai tolas khă talanto sumnakuno thai sas pherdi baŕ kuči. Thodine la po šero le Davidohko, kai lea kă but baro limos andai četatea.
31 Ankladea le manušen, thai nakhadea le andal ferestrăuri, andal grape sastrehkă thai tovera sastrehkă, thai thodea le andel bouri le kărămizăngă; kadea kărdea sa le četăçăngă le šeavengă le Amonohkă. O Davido amboldi'lo ando Ierusalimo sa le poporosa.