1 Și a fost lung războiul între casa lui Saul și casa lui David. Și David se întărea tot mai mult, iar casa lui Saul slăbea tot mai mult.
Puterea lui David crește; familia lui
2 Și lui David i s‐au născut fii în Hebron: Întâiul‐născut al său a fost Amnon din Ahinoam Izreelita 3 și al doilea al său a fost Chileab din Abigail, nevasta lui Nabal din Carmel, și al treilea, Absalom, fiul Maachei, fiica lui Talmai, împăratul Gheșurului , 4 și al patrulea Adonia , fiul Hagitei, și al cincilea Șefatia, fiul Abitalei, 5 și al șaselea Itream din Egla, nevasta lui David. Aceștia s‐au născut lui David în Hebron.
Abner pentru David
6 Și a fost așa : pe când era război între casa lui Saul și casa lui David Abner s‐a făcut tare pentru casa lui Saul. 7 Și Saul avea o țiitoare al cărei nume era Rițpa , fiica lui Aiia. Și Iș‐Boșet a zis lui Abner: De ce ai intrat la țiitoarea tatălui meu? 8 Și Abner s‐a mâniat foarte tare de cuvintele lui Iș‐Boșet și a zis: Oare cap de câine al lui Iuda sunt eu? Astăzi eu arăt îndurare casei lui Saul, tatăl tău, fraților săi și prietenilor săi și nu te‐am dat în mâna lui David, și totuși mă învinuești azi de nelegiuire cu femeia aceasta? 9 Așa să facă Dumnezeu lui Abner și încă mai mult de nu‐i voi face așa cum a jurat Domnul lui David: 10 de a muta împărăția de la casa lui Saul și de a ridica scaunul de domnie al lui David peste Israel și peste Iuda, de la Dan până la Beer‐Șeba. 11 Și Iș‐Boșet n‐a putut răspande lui Abner un alt cuvânt, căci se temea de el. 12 Și Abner a trimis soli la David, din parte‐i zicând: A cui este țara? zicând: Fă legământ cu mine și iată mâna mea va fi cu tine ca să‐ți aducă pe tot Israelul. 13 Și el a zis: Bine, voi face legământ cu tine dar un lucru cer de la tine, adică, să nu‐mi vezi fața până nu vei aduce mai întâi pe Mical , fata lui Saul, când vei veni să‐mi vezi fața. 14 Și David a trimis soli la Iș‐Boșet, fiul lui Saul, zicând: Dă‐mi pe nevasta mea Mical pe care mi‐am logodit‐o pentru o sută de prepuțuri ale filistenilor. 15 Și Iș‐Boșet a trimis și a luat‐o de la bărbatul ei, de la Paltiel , fiul lui Laiș. 16 Și bărbatul ei a mers cu ea și plângea mergând în urma ei până la Bahurim . Atunci Abner i‐a zis: Du‐te, întoarce‐te! Și s‐a întors. 17 Și Abner a vorbit bătrânilor lui Israel zicând: Ați cerut altă dată pe David ca împărat peste voi. 18 Acum deci faceți‐l! Căci Domnul a vorbit despre David, zicând: Prin mâna lui David, robul meu, voi mântui pe poporul meu Israel din mâna filistenilor și din mâna tuturor vrăjmașilor săi. 19 Și Abner a vorbit și la urechile lui Beniamin. Și Abner s‐a dus să spună și la urechile lui David la Hebron tot ce era bun în ochii lui Israel și în ochii casei întregi a lui Beniamin. 20 Și Abner a venit la David în Hebron și douăzeci de bărbați cu el. Și David a făcut un ospăț lui Abner și bărbaților care erau cu el. 21 Și Abner a zis lui David: Mă voi scula și mă voi duce și voi aduna tot Israelul la domnul meu împăratul, ca să facă legământ cu tine și să domnești peste tot ce‐ți dorește sufletul. Și David a dat drumul lui Abner și s‐a dus în pace.
Abner este omorât de Ioab
22 Și iată robii lui David și Ioab au venit de la o ceată și au adus mare pradă cu ei. Și Abner nu era cu David în Hebron, căci îi dăduse drumul și se dusese în pace. 23 Și Ioab a venit și toată oastea care era cu el și au spus lui Ioab zicând: Abner, fiul lui Ner, a venit la împărat și el i‐a dat drumul și s‐a dus în pace. 24 Și Ioab a intrat la împărat și a zis: Ce ai făcut? Iată, Abner a venit la tine: pentru ce i‐ai dat drumul și s‐a dus? 25 Cunoști pe Abner, fiul lui Ner, că a venit să te înșele și să afle ieșirea ta și intrarea ta și să știe tot ce faci. 26 Și Ioab a ieșit de la David și a trimis soli după Abner și l‐au adus înapoi de la puțul Sira iar David nu știa. 27 Și Abner s‐a întors la Hebron și Ioab l‐a luat de o parte în mijlocul porții ca să‐i vorbească în ascuns și l‐a lovit acolo în pântece și a murit, pentru sângele lui Asael , fratele său.
Plângerea lui David pentru Abner
28 Și David a auzit mai târziu și a zis: Eu și împărăția mea sunt nevinovat înaintea Domnului în veac de sângele lui Abner, fiul lui Ner. 29 Să cadă peste capul lui Ioab și peste toată casa tatălui său; și să nu lipsească din casa lui Ioab om care are o scurgere sau care este lepros sau care se reazemă în băț sau care cade de sabie sau care e lipsit de pâine. 30 Astfel au ucis Ioab și Abișai, fratele său, pe Abner pentru că omorâse pe Asael , fratele lor, în luptă la Gabaon. 31 Și David a zis lui Ioab și la tot poporul care era cu el : Sfâșiați‐vă hainele și încingeți‐vă cu saci și bociți înaintea lui Abner. Și împăratul David mergea în urma sicriului. 32 Și au înmormântat pe Abner în Hebron și împăratul și‐a ridicat glasul și a plâns la mormântul lui Abner și tot poporul a plâns. 33 Și împăratul a plâns pentru Abner și a zis: Să moară Abner cum moare un nebun? 34 Mâinile tale nu erau legate nici picioarele puse în fiare; ai căzut cum cade cineva înaintea copiilor nelegiuirii. Și tot poporul a plâns iarăși pentru el. 35 Și tot poporul a venit să facă pe David să mănânce pâine pe când era încă ziuă, dar David a jurat zicând: Așa să‐mi facă Dumnezeu și încă mai mult de voi gusta pâine sau altceva înainte de apusul soarelui. 36 Și tot poporul a văzut și a fost bine în ochii lor, căci tot ce făcea împăratul era bine în ochii întregului popor. 37 Și tot poporul și tot Israelul au cunoscut în ziua aceea că n‐a fost de la împărat moartea lui Abner, fiul lui Ner. 38 Și împăratul a zis robilor săi: Nu știți că un mai mare și un mare căpitan a căzut astăzi în Israel? 39 Și eu sunt slab astăzi, deși uns împărat, și bărbații aceștia fiii Țeruiei sunt prea tari pentru mine. Domnul să răsplătească răufăcătorului după răutatea sa.
E zor le Davidosti bareol; e familia lesti.
1 O mardimos nikărdea but maškar o khăr le Saulohko thai le Davidohko. O Davido sas sa mai zuralo, thai o khăr le Saulohko jealas parpale.
2 Le Davidohkă kărdi'le lehkă šeave ando Xebrono. Lehko anglal kărdo sas o Amnono, anda e Axinoama andoa Izreelo;
3 o duito, o Chileab, andai Abigail andoa Karmelo, e romni le Nabalosti; o trito, o Absalomo, o šeau la Maacheiako, e šei le Talamaiesti, o thagar le Ghešurohko;
4 o štarto o Adonia, o šeau la Xagiteiako; o pajto, o Šefatia, o šeau la Abilaleiako;
5 thai o šou, o Itreamo, andai Egla, e romni le Davidosti. Kadala kărdi le ăl Davidohkă ando Xebrono.
O Abnero anda o Davido.
6 Ando čiro le mardimahko maškar o khăr le Saulohko thai o khăr le Davidohko, o Abner nikărdea zuralimasa koa khăr le Saulohko.
7 Ta o Saulo sas les khă phiramnitoarea, dinianau Riçpa, e šei le Aiiasti. Thai o Iš-Bošeto phendea le Abnerohkă: „Anda soste šutean tu kai phiramnitoarea mîŕă daddesti?”
8 O Abner xoleai'lo but zurales anda le divanuri le Iš-Bošetohkă, thai dea anglal:
„Ta šero juklehko sîm me, thai nikrau le Iudasa? Me dau ades laxšimos angloa khăr te daddehko le Saulohko, angla sal phral thai le amal lehkă, či dem tu andel vast le Davidohkă, thai ades šos mangă doši anda khă bezex kărdi la juwleasa kadalasa?
9 O Delkl te došarăl sa le zuralimasa le Abneros, te na kăraua sar solaxadea o Rai le Davidohkă,
10 kana phendea lehkă kă o thagarimos avela lino kata o khăr le Saulohko, thai kă o skamin le raimahko le Davidohko avela vazdino pa soa Israelo thai pa soa Iuda, kata o Dano ji ando Beer-Šeba.”
11 Iš-Bošet či mai lea zor te deles anglal khă orba le Abneros, anda kă daralas lestar.
12 O Abner tradea solea koa Davido, te phenen lehkă anda lesti rig: „Kahko sî o čem? Kăr phanglimos mança, thai o vast muŕo kandela tu te amboldes tute soa Israelo.”
13 O dea les anglal: „Mišto! Kăraua phanglimos tusa, ta mangau tukă khă buti: te na dikhăs muŕo mui numa te anesa mangă mai anglal la Mikala, e šei le Saulosti kana avesa mande.”
14 Thai o David tradea solea koa Iš-Bošet, o šeau le Saulohko, te phenen lehkă: „De ma mîŕa romnea la Mikala, saveasa tomnisailem anda khă šell preapuçurea katal Filistenea.”
15 O Iš-Bošeto tradea te len la kata lako rom o Paltielo, o šeau le Laišohko.
16 Thai lako rom gălo pala late roindoi ji ando Baxurimo. Atunčeara o Abner, phendea lehkă: „Jeatar! Thai ambolde tu!” Thai o amboldi'lo.
17 O Abner bešlo dă divan le phurănça le Israelohkă, thai phendea lengă: „Akana nabut tume kamenas te avel tume thagar le Davidos;
18 thon les akana, kă o Rai phendea pa leste: „Anda muŕo robo o Davido skăpiua Mîŕă poporos le Israelos andoa vast sea lehkă dušmaiengo.”
19 O Abner dea duma i le Beneaminohkă, thai gălo te phenel ando ašundimos le Davidohko ando Xebrono so mothodeasas o Israelo thai soa khăr le Benaminohko.
20 Arăslo koa Davido ando Xebrono, avindoi lesa biši manuši; thai o Davido dea khă bari skafidi ande pativ le Abnerosti thai kolença kai sas lesa.
21 O Abner phendea le Davidohkă: „Ušteaua, thai jeaua te tidau soa Israelo ka o rai muŕo o thagar, kaste kărăn phanglimos tusa, thai te rais ande sa pala tiro kamblimos.” O Davido dea drom le Abneros, kai teleardea pačeasa.
O Abnero sî mudardo le Ioabastar.
22 O Ioab thai le manuši le Davidohkă amboldilesas kata o phirimos khă kîrdohko, thai andine lença khă baro limos. O Abner manas koa Davido ando Xebrono, kă o Davido deasas les drom, thai teleardeasas pačeasa.
23 Kana avilo o Ioabo sa pehka čeatasa, phendea pe lehkă: „O Abner, o šeau le Nerohko, avilo koa thagar, kai dea les drom, thai gălotar pačeasa.”
24 O Ioab gălo koa thagar, thai phendea: „So kărdean? O Abner avilo tute; anda soste dean les drom thai meklean les te jealtar?
25 Tu prinjeanes le Abneros, o šeau le Nerohko! Avilo te athavel tu, kaste dikhăl te phirimata, thai te jeanel so kărăs.”
26 Thai o Ioab, pala so teleardea kata o Davido, tradea pel phirimata le Aberohkă varesar solea kai andine les parpale katai xaing bi paiesti e Sira: o Davido či jeanelas khanči.
27 Kana amoldi'lo o Abner ando Xebrono, o Ioab çîrdea les mai rigate andoa maškar le udarăhko, kaste del lehkă duma mai čioreal, thai maladea les oče ando păŕ, thai mudardea les, kaste amboldel o mullimos pehkă phralehko le Asaelohko.
O roimos le Davidohko anda o Abnero.
28 O Davido ašundea pala kodea, thai phendea: „Bidošako sîm me thai muŕo thagarimos pe večia, angloa Rai, anda o rat le Abnerohko, o šeau le Nerohko.
29 O rat kadoa te perăl poa šero le Ioabohko thai pa soa khăr lehkă daddehko! Orkana te avel ando khăr le Ioabohko varekon, azbado khă thavdimastar sămînçako or leprako, or sao te phirăl pe boata, or te perăl mudardo sabiatar, or te nigrăl lipsa manŕăstar!”
30 Kadeadar o Ioab thai lehko phral o Abišai, mudarde le Abneros, anda kă mudardea sas lengă phrales le Asaelos ando mardimos anda o Gabaono.
31 O Davido phendea le Ioabohkă thai sa le poporohkă kai sas lesa: „Šinen tumară çoale, thai phanden tume gonença, thai roven angloa Abner! Thai o thagar o Davido jealas pala o trono.
32 Praxosarde le Abneros ando Xebrono. O thagar vazdea o mui, thai ruia koa mormînto le Abnerohko, thai soa poporo rovelas.
33 O thagar kărdea kadea dilli jealeati andoa Abnero, thai phendea:
„Te merăll o Abner sar merăll khă čior?
34 Nas les či le vast phangle,
Či le pînŕă thodine andel lançuri
Pelean sar perăl varekon angla kola ăl jungale!”
Thai soa poporo ruia i mai but pala o Abnero.
35 Soa poporo paši'lo le Davidostar kaste kărăles te xal vareso, sode sas înkă des; ta o Davido solaxadea phendindoi: „Te došavel ma o Dell sa le zuralimasa, te zumaua manŕo or aver vareso anglal le perimahko le khamehko!”
36 Kadea buti sas prinjeandi thai čeaili sal poporostar, sa arkhle kă sas mišto so kărdea o thagar.
37 Soa poporo thai soa Israelo atearde ando des kodoa kă o Abnero, o šeau le Nerohko, nas mudardo anda o mothoimos le thagarehko.
38 O thagar phendea pehkă kanditorengă: „Či jeanen kă ăkh barošero, khă manuši baro, pelo ades ando Israelo?
39 Me sîm înkă šuko, barem kă lem o makhlimos o thagarinehko; thai le manuši kadala, le šeave la Çeuriakă, sî but zurale anda mande. O Rai te potinel pala lehko jungalimos kolehkă kai kărdea o nasul!”