Pavel în Tesalonic
1 Și după ce au trecut prin Amfipoli și Apolonia, au venit la Tesalonic unde era o sinagogă a iudeilor. 2 Și după cum era obiceiul său, Pavel a intrat la ei și în trei Sabate a stat de vorbă cu ei din scripturi, 3 descoperind și lămurind că Hristosul trebuia să pătimească și să învie dintre cei morți; și zicând că acest Isus, pe care vi‐l vestesc eu, este Hristosul. 4 Și unii dintre ei au fost înduplecați și s‐au însoțit cu Pavel și Sila și o mulțime mare din grecii cucernici și nu puține dintre femeile de frunte. 5 Dar iudeii pizmuind și luând cu ei pe câțiva bărbați răi din cei de rând și făcând gloată, tulburau cetatea și năvălind la casa lui Iason, căutau să‐i scoată afară la popor. 6 Și fiindcă nu i‐au găsit, târau pe Iason și pe unii frați la mai marii cetății, strigând: Aceștia care au întors toată lumea pe dos, au venit și aici 7 și Iason i‐a primit la sine. Și toți aceștia lucrează împotriva hotărârilor Cezarului, zicând că este un alt împărat, Isus. 8 Și au tulburat gloata și pe mai marii cetății care auzeau acestea. 9 Și după ce au luat chezășie de la Iason și de la ceilalți, le‐au dat drumul.
Pavel la Berea
10 Iar frații îndată au trimis noaptea pe Pavel și pe Sila la Berea, care când au sosit, s‐au dus în sinagoga iudeilor. 11 Aceștia erau mai aleși la suflet decât cei din Tesalonic; ei au primit cuvântul cu toată voioșia, cercetând cu de‐amănuntul scripturile în fiecare zi, dacă acestea ar fi așa. 12 Mulți dintre ei deci au crezut și din femeile grecești de stare bună și dintre bărbați, nu puțini. 13 Dar iudeii din Tesalonic, când au cunoscut că și în Berea a fost vestit de Pavel Cuvântul lui Dumnezeu, au venit și acolo întărâtând și tulburând gloatele. 14 Și atunci frații îndată au trimis pe Pavel ca să se ducă până spre mare și Sila și Timotei au mai rămas acolo. 15 Iar cei ce însoțeau pe Pavel l‐au dus până la Atena; și luând ei poruncă de la el către Sila și Timotei ca să vină cât mai curând la el, au plecat.
Pavel la Atena. Cuvântarea
16 Și pe când Pavel îi aștepta în Atena, i s‐a întărâtat duhul în sine când a văzut cetatea plină de idoli. 17 Deci a stat de vorbă în sinagogă cu iudeii și cu cei cucernici și în târg în fiecare zi cu cei ce‐l întâlneau. 18 Și unii dintre filosofii epicurieni și dintre filosofii stoici s‐au legat de el. Și alții ziceau: Ce vrea să spună acest semănător de vorbe? Iar alții: Pare că este vestitor de dumnezei străini! pentru că le binevestea pe Isus și învierea. 19 Și l‐au luat cu ei și l‐au dus la Areopag zicând: Putem ști ce este această învățătură nouă care este vorbită de tine? 20 Căci aduci la urechile noastre ceva străin; deci voim să știm ce vor să fie acestea. 21 (Iar toți atenienii și străinii care se află vremelnic acolo nu aveau vreme potrivită pentru nimic altceva, decât să vorbească ceva sau să audă ceva mai nou). 22 Și Pavel a stat în mijlocul Areopagului și a zis: Bărbați atenieni, întru toate vă văd mai religioși. 23 Căci trecând și privind de aproape lucrurile de închinat ale voastre, am găsit și un altar pe care este scris: DUMNEZEULUI NECUNOSCUT. Deci ceea ce voi cinstiți foarte mult, fără să cunoașteți, aceasta vă vestesc eu. 24 Dumnezeu care a făcut lumea și toate cele ce sunt în ea, el fiind Domnul cerului și al pământului, nu locuiește în temple făcute de mâini, 25 nici nu este slujit de mâini omenești, ca având trebuință de ceva, căci el însuși dă tuturor viață și suflare și toate; 26 și a făcut dintr‐un singur sânge orice neam de oameni ca să locuiască peste toată fața pământului, hotărând vremuri rânduite și marginile locuirii lor, 27 ca să caute pe Dumnezeu, doar cel puțin l‐ar pipăi și l‐ar afla, deși nu este departe de fiecare dintre noi. 28 Căci în el viețuim și ne mișcăm și suntem, după cum au zis și unii dintre poeții voștri: Căci și noi suntem din neamul lui. 29 Fiind deci din neamul lui Dumnezeu, nu trebuie să ne gândim că dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite de meșteșugul și născocirea omului! 30 Deci Dumnezeu a trecut cu vederea vremurile de neștiință, dar acum poruncește oamenilor ca toți de pretutindeni să se pocăiască, 31 pentru că a pus o zi în care va judeca cu dreptate pământul locuit prin bărbatul pe care l‐a rânduit, punând credința la îndemâna tuturor prin aceea că l‐a înviat dintre cei morți…… 32 Și când au auzit ei de învierea morților, unii își băteau joc, iar alții au zis: Te vom mai asculta iarăși despre aceasta. 33 Așa Pavel a ieșit din mijlocul lor. 34 Și unii bărbați s‐au alipit de el și au crezut, între care și Dionisie Areopagitul și o femeie cu numele Damaris și alții cu ei.
O Pavelo ando Tesaloniko.
1 O Pavel thai o Sila nakhline andoa Amfipoli thai Apolonia, thai avile ando Tesaloniko, kai sas khă khăngări le Iudeiendi.
2 O Pavelo, pala pehko năravo, šutea pe andră ande khăngări. Trin des Savatohkă dea duma lença anda le LillaleDevlehkă,
3 sîkadindoi thai phendindoi lengă, kă o Kristoso trăbulas te kăznil thai te juvindil andal mulle. „Thai kadoa Isuso, kai vestiu tumengă Les me,” phenelas o „sî o Kristoso.”
4 Unii anda lende, thai khă baro butimos Grekurengo darane le Devllestar, thai but juwlea ašhundea pateaine, thai nakhle ande rig le Pavelosti thai le Silasti.
5 Ta le Iudeia kai či pateaine, xoleatar, line pesa varesar manuši bi bătăkuiehko andoa butimos, kărdine mui, thai vazdine e četatea. Šute pe poa khăr le Iasonohko, thai rodenas le Pavelos thai le Silas, kaste anen le avri koa norodo.
6 Anda kă či arakhline le, çîrde le Iasonos thai varesarăn phralen angla le krisînitorea la četateakă, thai çîpinas: „le manuši kadala kai amboldine e lumea, avile i koče,
7 thai o Iasono lea le peste. On saoŕă kărăn buti pa le mothodimata le Čezarohkă, thai phenen kă sî aver Thagar: o Isus.”
8 Anda kadala orbe, le Iudeia biujearde o norodo thai le krisînitoren la četateakărăn,
9 kai dine drom le Iasonos thai le kolavrăn, numai pala so line lendar khă sumadi.
O Pavelo ande Berea.
10 Le phral tradine iekhatar, reate, le Pavelos thai le Silas ande Berea. Kana arăsle, šute pe ande khăngări le Iudeuendi.
11 Le Iudeia kadala sas le khă illo mai lašo sar kukola anda o Tesaloniko. Line o Divano sa le dragosa, thai rodenas o LillleDevllehko ande sako des, kaste dikhăn kana so phenelas pe lengă, sî kadea.
12 But anda lende thai anda le juvlea bravalea le Grečengă, thai but murši pateaine.
13 Ta le Iudeia anda o Tesaloniko, kana ašundine kă o Pavelo vestilas o Divano le Devllehko i ande Berea, aviline oče, kaste biujearăn thai te vazden le noroaden.
14 Atunči le phral telearde iekhatar le Pavelos pe marea; o Sila thai o Timotei ašile ande Berea.
O Pavel ande Atena. O dimosduma.
15 Kola kai avile sas le Pavelosa, nigărde les ji ande Atena.Pala kodea amboldi le, kărdimasa te nigrăn le Sialhkă thai le Timoteiehkă mothoimos te aven sode mai iekhatar leste.
16 Ta kana ajukărălas le o Pavelo ande Aten sa, xoleaolas lehko duxo koa dičimos kadala četateako pherdo idolea.
17 Ande khăngări bešelo dă divano le Iudeiença thai le manušença darane le Devllestar, ta ande piaça bešelas dă divano ande sako des kolença kai arakhălas le.
18 Iekh anda le filozofurea le epikurienea thai stoičia šute pe dă divano lesa. Thai iekh phenenas: „So kamel te phenel o manuši kai či mai atărdeol kadoa?” Aver, kana ašunde les kă vestil le Isusos thai o juvindimos, phenenas: „Fal kă vestil varesar devla biprinjeande.”
19 Atunči line les, thai nigărde les ando Areopago, thai phendine: „Dašti te jeanas sao sî kadoa sîkaimos neo, kai vestis les tu?
20 Anda kă tu anes amengă vareso bijeanglo koa ašundimos.Kamasa ta te jeanas so sî kadoa.”
21 Kă sa le Atenienea thai le străinurea, kai bešenas ande Atena, či nakhavenas pehko čiro khančesa aver vareso numai te phenen or te ašunen vareso neo.
22 O Pavelo bešlo ande pînŕănde ando maškar le Aeropagăhko, thai phendea: „Romale Atenienea! Ande sal dikhlimata arakhau tume but pateaimahkă.
23 Kă, kana phirauas e četatea tumari thai dikhauas mai pašal ka le butea kai rudin tume, arakhlem orta i khă altari, pe sao sî ramome: „Khă Devllehkă biprinjeando!” Ei mišto, kodea so tume den pativ, kodea vesti tumengă me.
24 O Dell, kai kărdea e lumea thai sa so sî ande late, sî o Rai le čerehko thai la phuweako, thai či bešel ande le temple kărdine vastendar.
25 O nai kandino vastendar manušehkă, ta sar avilino Les trăbuimos varesohko, O, kai del saoŕăn čivava, phurdimos thai sal butea.
26 O kărdea sa le manušen, ankăste anda iekh korkoŕo, te bešen pe soa mui la phuweako; thodea lengă varesar čiruri thai thodea varesar phuwea lengă bešlimahkă,
27 ka on te roden le Devlles, thai te zoreaon te arakhăn Les asbaimasa, barem kă nai dur anda sakogodi anda amende.
28 Kă ande Leste same čivava, mištisauas thai sam, pala sar phendine i iekhi anda le poeturea tumară: „Sam anda o neamo lehko…”
29 Kadeadar, anda kă sam neamohko andoa Dell, či trăbul ame te pateas kă o Devllimos sî sakadea sar o sumnakai thai o rup or o baŕ o čioplime le buterimasa thai le xaraimsa le manuško.
30 O Dell na nikrăl sama le čirurendar le bijeanglimahkă, thai mothol akana sal manušengă dă orkatar te kăin pe;
31 anda kă thodea khă des, ande sao krisîni la e lumea pala o čeačimos, andoa Manuši, kai thodea Les anda kadea thai pa sao dea sal manušen khă sîkaimos kai nai bipateaimahko anda kă juvindisardea Les andal mulle…”
32 Kana ašundine on andoa juvindimos le mullengo, iekh asanas pehkă, ta aver phendine: „Pa kadala butea ašnasa tu averdata.”
33 Kadeadar, o Pavelo ankăsto anda lengo maškar.
34 Varesar iekh nakhline ande lesti rig, thai pateaine, ande kadala sas o Dionisia o Areopajito, khă juwli dinianau Damaris, thai aver andekhthan lença.