1 Și Pavel uitându‐se țintă la sinedriu, a zis: Bărbați frați, eu m‐am purtat cu tot cugetul bun înaintea lui Dumnezeu până în această zi… 2 Iar marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lângă el ca să‐l bată peste gură. 3 Atunci Pavel i‐a zis: Te va bate Dumnezeu, perete văruit: chiar tu șezi să mă judeci după lege și călcând legea poruncești să fiu bătut? 4 Iar cei ce stăteau de față au zis: Pe marele preot al lui Dumnezeu îl înfrunți tu? 5 Și Pavel a zis: Nu știam, fraților, că este mare preot; căci este scris: Nu vorbi de rău pe mai marele poporului tău. 6 Și când a cunoscut Pavel că o parte este de saduchei iar alta de farisei, striga în sinedriu: Bărbați frați, eu sunt fariseu, fiu de farisei; sunt judecat pentru nădejdea și învierea morților. 7 Și după ce a vorbit aceasta, s‐a făcut neînțelegere între farisei și saduchei și mulțimea s‐a dezbinat. 8 Căci saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh; iar fariseii le mărturisesc pe amândouă. 9 Și s‐a făcut un strigăt mare și unii dintre cărturarii din partea fariseilor s‐au sculat și se certau zicând: Nu găsim niciun rău în omul acesta; dar dacă i‐a vorbit un duh sau un înger?… 10 Și când s‐a făcut mare neînțelegere, căpitanul temându‐se ca Pavel să nu fie sfâșiat de ei, a poruncit să se pogoare oștirea și să‐l răpească din mijlocul lor și să‐l ducă în cetățuie. 11 Iar în noaptea următoare, Domnul a stat lângă el și a zis: Îndrăznește; căci după cum ai mărturisit cele despre mine la Ierusalim, astfel trebuie să mărturisești și la Roma.
Pavel este dus la Cesarea
12 Și când s‐a făcut ziuă, iudeii după ce s‐au strâns în ceată, s‐au blestemat zicând că nici să nu mănânce nici să nu bea până când nu omoară pe Pavel. 13 Și erau mai mulți de patruzeci cei ce au făcut acest jurământ împreună. 14 Și au venit la mai marii preoților și la bătrâni și au zis: Ne‐am blestemat cu blestem să nu gustăm nimic până când nu omorâm pe Pavel. 15 Acum dar voi împreună cu sinedriul faceți cunoscut căpitanului ca să‐l aducă jos la voi, ca și cum ați avea de gând să judecați mai cu de‐amănuntul cele despre el; iar noi mai înainte de a se apropia el, suntem gata să‐l răpunem. 16 Dar fiul sorei lui Pavel a auzit de pândirea lor și a venit și a intrat în cetățuie și a spus lui Pavel. 17 Și Pavel a chemat la sine pe unul din sutași și a zis: Du pe acest tânăr la căpitan, căci are să‐i spună ceva. 18 Deci l‐a luat și l‐a dus la căpitan și a zis: Pavel cel închis m‐a chemat la el și m‐a rugat să aduc la tine pe acest tânăr căci are să‐ți vorbească ceva. 19 Și căpitanul l‐a luat de mână și l‐a dus la o parte și a întrebat: Ce este ce ai să‐mi spui? 20 Și el a zis: iudeii s‐au înțeles să te roage ca mâine să aduci jos la sinedriu pe Pavel ca și cum ai avea de gând să judeci mai cu de‐amănuntul despre el. 21 Tu deci nu asculta de ei: căci îl pândesc mai mult de patruzeci de bărbați dintre ei, care s‐au blestemat ca nici să nu mănânce nici să nu bea până când nu‐l vor răpune; și acum ei sunt gata așteptând făgăduința de la tine. 22 Deci căpitanul a dat drumul tânărului poruncindu‐i: Nu spune la nimeni că mi‐ai făcut cunoscut acestea. 23 Și a chemat la sine pe doi dintre sutași și a zis: De la al treilea ceas din noapte aveți gata două sute de ostași să meargă până la Cesarea și șaptezeci de călăreți și două sute de sulițași 24 și le‐a poruncit să aducă dobitoace de povară ca să pună deasupra pe Pavel și să‐l ducă bine la Felix dregătorul. 25 Și a scris o scrisoare care avea acest cuprins: 26 Claudius Lisias, prea alesului dregător Felix, sănătate. 27 Pe bărbatul acesta care a fost prins de iudei și era să fie omorât de ei, când am venit peste ei cu oștire, l‐am scăpat, aflând că este roman. 28 Și voind să cunosc bine vina pentru care‐l pârau, l‐am adus jos la sinedriul lor 29 și l‐am găsit pârât pentru întrebări de ale legii lor dar neavând nicio vină vrednică de moarte sau de legături. 30 Și când mi s‐a adus la cunoștință că va fi o pândă din partea iudeilor împotriva bărbatului, îndată l‐am trimis la tine, poruncind și pârâșilor săi să spună înaintea ta cele ce au împotriva lui. Fii sănătos. 31 Deci ostașii au luat pe Pavel, după cum le fusese poruncit, și l‐au dus noaptea la Antipatrida. 32 Și a doua zi au lăsat pe călăreți să se ducă cu el și s‐au întors în cetățuie; 33 și când au intrat în Cesarea și au dat dregătorului scrisoarea, i‐au înfățișat și pe Pavel. 34 Și după ce a citit‐o, a întrebat din care ținut este și când a înțeles că este din Cilicia : 35 Te voi asculta cu de‐amănuntul, a zis el, când vor veni și pârâșii tăi. Și a poruncit ca să fie păzit în palatul lui Irod.
1 O Pavelo dikhlea orta pe le Krisînitorea, thai phendea: „Phralale, me avilem sa le uijimasa mîŕă diiehkărăsa angloa Dell, ji ando des kadoa.”
2 O baro rašai o Anania mothodea kolengă kai bešenas paša leste te den pa lehko mui.
3 Atunči o Pavelo phendea lehkă: „Marăla tu o Dell, zîdona văruime! Tu bešes te krisînis ma pala e Kris, thai mothos te malaven ma, opral e Kris!”
4 Kola kai bešenas paša leste, phendine lehkă: „Asas tukă le bară rašastar le Devllehko?”
5 Thai o Pavelo phendea: „Či jeanglem, phralale, kă sî o baro rašai; kă sî ramome: „Le mai barăs te norodohko te na des les duma dă nasul.”
6 O Pavelo, sar iekh kai jeanelas kă ăkh rig andoa tidimos sas Sadušeia, ta aver Fariseia, çîpisardea zurales ande Kris: „Phralale, me sîm Fariseo, šeau Fariseohko; andai doši le ajukărimastii ando juvindimos le mullengo sîm dino ande kris.”
7 Kana phendea kadala divanuri, kărdi'lo khă biatearimos maškar le fariseia thai le Sadušeia, thai o tidimos pharadi'lo.
8 Kă le Sadušeia phenen kă nai juvindimos, či înjero, či duxo, ta kana le Fariseia patean lidon.
9 Thai kărdili khă kadea baro buzulimos, thai varesar zakonarea andai rig le Fariseiendi, uštile ande pînŕănde, thai astarde khă xamos baro, thai phendine: „Ame či arakhas či khă doši ando manuši kadoa; ta kana dea lehkă duma khă înjero or khă duxo?” …
10 Anda kă e zan bareolas, o kăpitano, daralas kă o Pavelo te na avel šindo andel kotora lendar. Anda kodea mothodea le kătanengă te ulen thai te çîrden les anda lengo maškar, thai te nigrăn les ande četăçuia.
11 Ande reat kai avili, o Rai sîkadi'lo le Pavelohkă, thai phendea lehkă: „Av zorasa, Pavele; kă, pala sar mothodean pa Mande ando Ierusalimo, sa kadea trăbul te mothos i ande Roma.”
O Pavelo sî nigărdo ande Čezarea.
12 Ando des, le Iudeia rodine thai phandile armaiasa kă či xana, čina či pena, ji kana mudarăna le Pavelos.
13 Kola kai kărdinesas o phanglimos kadoa, sas mai but dă štarvardeši.
14 On găline ka le raša le mai bară thai kal phură, thai phendine lengă: „Ame phangleam ame barea armaiasa te na zumavas khanči ji kana mudarasa le Pavelos.
15 Akana ta, tume andekh than la Krisasa, den phendimos le kăpitanos, thai rudin les te aneles texara tele angla tumende, sar i kana kamenas te roden e doši mai mišto; thai ji te arăsăl o, ame sam gata te mudaras les.”
16 O šeau la pheako le Pavelohko ašundea anda kadoa ambladimos, thai gălo ande četăçuia thai phendea le Pavelohkă.
17 O Pavelo akhardea iekhăs andal sutašea, thai phendea: „Nigăr le tărnorăs kals koa kăpitano, kă sî les te mothol lehkă vareso.”
18 O sutašo lea le tărnes pesa, nigărdea les koa kăpitano, thai phendea:
„O Pavelo o phandado akhardea ma thai rudisardea ma te anau tute kakale tărneorăs, kai sî les te phenel tukă vareso.”
19 O kăpitano azbadea les vastestar, lea les rigate, thai pušlea les: „So sî tu te phenes mangă?”
20 O dea les anglal: „Le Iudeia dine pe duma te rudin tu te anes texara le Pavelos anglai Kris, sar i kana kamesa te rodes les mai čeačimasa.
21 Tu te na ašunes le, anda kă mai but dă štarvardeši anda lende pîndin les, thai phangle pe armaiasa te na xan thai te na pen khanči ji kana či mudarăna les; akana bešen gata, thai ajukărăn numai teo šinaimos.”
22 O kăpitano meklea le tărnoŕăs te jealtar, thai mothodea lehkă te na phenel khanikahkă kă phendea lehkă kadala butea.
23 Pala kodea akhardea dui sutaši, thai phendea lengă: „Koa čeaso o trito andai reat, te aven tume gata dui šella kătane, eftavardeši grastarea thai dui šella suliçarea, kaste jean ji ande Čezarea.”
24 Mothodea lengă te anen i grast andoa Pavelo, kaste thon les ankăsto, thai te nigrăn les sastevesto thai ušteado koa guvernatorii o Feliks.
25 Le Felisohkă ramosardea lehkă khă lill kakale divanurença:
26 „O Kludius Lisias karing o prealosardo guvernatorii Feliks: rudimos!
27 Kadoa manuši, kai thodine les le Iudeia, sahkă avel mudardo lendar; thai me gălem iekhatar le kătanença, thai ankaladem les anda lengo vast, kă ašundem kă sî Romano.
28 Kamblem te arakhau e doši anda soste pîŕînas les, thai nigărdem les angla lendi Kris.
29 Arakhlem kă sas pîŕăîme anda butea dikhline kai Kris lendi, ta kă či kărdeasas či khă bikrisako buti, kai te avel vreniko mullimasti or thodini andel lançuri.
30 Dea pe mangă ašundimos kă le Iudeia kamen te mudarăn les; tradem les iekhatar tute, thai kărdem prinjeando i kolengă kai došaven les, te phenen tukă so sî le lesa. Te aves sastevesto.”
31 Le kătanea, pala o mothodimos, kai linesas les, line le Pavelos, thai nigărde les reate ji ande Antipatrida.
32 O duito des mekline le grastaren te jean angle lesa, ta on amboldine ande četăçuia.
33 Arăsle ande Čezarea, le grastarea dine o lill ando vast le guvernatorehko, thai nigărde le Pavelos angla leste.
34 O guvernatorii, pala so drabardea o lill, pušlea anda savi phuw sî o Pavelo. Kana ašundea kă sî andai Čiličia,
35 „ašunaua tu”, phendea o, „kana avena te pîŕîtorea.” Thai mothodea te avel arakhado ando palato le Irodohko.