Cuvântarea de apărare a lui Ștefan
1 Și marele preot a zis: Nu cumva acestea sunt astfel? 2 Iar el a zis: Bărbați, frați și părinți, ascultați. Dumnezeul slavei s‐a arătat tatălui nostru Avraam când era în Mesopotamia mai înainte de a locui în Haran; 3 și a zis către el: Ieși din țara ta și din rudenia ta și mergi în țara pe care ți‐o voi arăta. 4 Atunci a ieșit din țara haldeilor și a locuit în Haran; și de acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l‐a strămutat în țara aceasta în care locuiți voi acum. 5 Și nu i‐a dat în ea moștenire nicio urmă de picior; și a făgăduit că o va da în stăpânire lui și seminței lui după el, pe când n‐avea copil. 6 Și Dumnezeu a vorbit astfel: Sămânța lui va sta vremelnic într‐o țară străină și o vor robi și o vor asupri patru sute de ani. 7 Și pe neamul care îi vor robi îl voi judeca eu, a zis Dumnezeu, și după acestea vor ieși și‐mi vor sluji în acest loc. 8 Și i‐a dat legământul tăierii împrejur; și astfel Avraam a născut pe Isaac și l‐a tăiat împrejur în ziua a opta și Isaac a născut pe Iacov și Iacov pe cei doisprezece patriarhi. 9 Și patriarhii, pizmuind pe Iosif, l‐au vândut pentru Egipt și Dumnezeu era cu el. 10 Și l‐a scos din toate necazurile lui și i‐a dat har și înțelepciune înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, și l‐a făcut dregător peste Egipt și peste toată casa sa. 11 Și a venit o foamete peste tot Egiptul și Canaanul și necaz mare; și părinții noștri nu găseau hrană. 12 Și când a auzit Iacov că în Egipt sunt grâne, a trimis pe părinții noștri întâia oară. 13 Și a doua oară Iosif a fost făcut cunoscut fraților lui și neamul lui Iosif s‐a dat pe față lui Faraon. 14 Și Iosif a trimis și a chemat la sine pe Iacov, tatăl său, și toată rudenia sa, șaptezeci și cinci de suflete. 15 Și Iacov s‐a coborât în Egipt și a murit , el și părinții noștri. 16 Și au fost strămutați la Sihem și puși în mormântul pe care‐l cumpărase Avraam cu preț în argint de la fiii lui Emor în Sihem. 17 Și cu cât se apropia vremea făgăduinței pe care o jurase Dumnezeu lui Avraam, poporul a crescut și s‐a înmulțit în Egipt, 18 până când s‐a sculat un alt împărat peste Egipt, care nu știa pe Iosif. 19 Acesta a întrebuințat meșteșugire împotriva neamului nostru și a asuprit pe părinții noștri spre a‐i face să lepede pe pruncii lor ca să nu fie păstrați în viață.
Vremea lui Moise
20 În vremea aceea s‐a născut Moise și era frumos lui Dumnezeu. El a fost crescut trei luni în casa tatălui. 21 Și când a fost lepădat, l‐a ridicat fiica lui Faraon și l‐a crescut ca fiu al ei. 22 Și Moise a fost învățat în orice știință a Egiptenilor și era puternic în cuvintele și faptele lui. 23 Iar când era aproape de patruzeci de ani, i s‐a suit în inimă ca să cerceteze pe frații săi, pe copiii lui Israel. 24 Și văzând pe unul dintre ei nedreptățit, l‐a apărat și a răzbunat pe cel necăjit, omorând pe egiptean. 25 Și el socotea că frații săi înțeleg că Dumnezeu le va da mântuire prin mâna sa; dar ei n‐au înțeles. 26 Și în ziua următoare li s‐a arătat, pe când se băteau, și i‐a îndemnat la pace zicând: Bărbați, voi sunteți frați; pentru ce vă faceți nedreptate unul altuia? 27 Dar cel ce nedreptățea pe aproapele său, l‐a dat înlături zicând: Cine te‐a pus mai mare și judecător peste noi? 28 Nu cumva voiești să mă omori cum ai omorât ieri pe egiptean? 29 La acest cuvânt Moise a fugit și a locuit vremelnic în pământul Madian, unde a născut doi fii. 30 Și după ce s‐au împlinit patruzeci de ani, un înger i s‐a arătat în pustia muntelui Sinai într‐o flacără de foc a unui rug. 31 Și Moise, când a văzut, s‐a minunat de vedenie. Și când s‐a apropiat ca să privească, s‐a făcut un glas al Domnului: 32 Eu sunt Dumnezeul părinților tăi, Dumnezeul lui Avraam și lui Isaac și lui Iacov. Și Moise tremura și n‐a îndrăznit să privească. 33 Și Domnul i‐a zis: Dezleagă‐ți încălțămintea picioarelor; căci locul pe care stai este pământ sfânt. 34 Am văzut cu adevărat asuprirea poporului meu, care este în Egipt, și am auzit suspinul lor și m‐am pogorât să‐i scot; și acum vino, te trimit în Egipt. 35 Pe acest Moise pe care l‐au tăgăduit zicând: Cine te‐a pus mai mare și judecător? Pe acesta l‐a trimis Dumnezeu, ca mai mare și răscumpărător cu mâna îngerului care i s‐a arătat în rug. 36 Acesta i‐a scos afară, făcând minuni și semne în țara Egiptului și în Marea Roșie și în pustie patruzeci de ani. 37 Acesta este Moise, care a zis copiilor lui Israel: Dumnezeu vă va ridica un proroc dintre frații voștri ca mine; (ascultați‐l) . 38 Acesta este cel ce a fost în adunare în pustie, cu îngerul care îi vorbea în muntele Sinai și cu părinții noștri: care a primit cuvinte vii ca să ni le dea nouă, 39 căruia n‐au voit părinții noștri să‐i fie ascultători, ci l‐au înlăturat și s‐au întors în inimile lor în Egipt, 40 zicând lui Aaron: Fă‐ne dumnezei care vor merge înaintea noastră; căci Moise acesta care ne‐a scos din pământul Egiptului nu știm ce s‐a făcut. 41 Și au făcut un chip de vițel în acele zile și au adus jertfă idolului și se desfătau în lucrurile mâinilor lor. 42 Dar Dumnezeu s‐a întors și i‐a dat să slujească oștirii cerului, după cum este scris în cartea prorocilor: Nu cumva mi‐ați adus vite înjunghiate și jertfe patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel? 43 Și ați purtat cortul lui Moloh și steaua dumnezeului Remfan, chipurile pe care le‐ați făcut să vă închinați lor; și vă voi strămuta dincolo de Babilon. 44 Părinții noștri aveau cortul mărturiei în pustie, după cum a rânduit cel ce a vorbit lui Moise, ca să‐l facă după chipul pe care‐l văzuse; 45 pe care părinții noștri, la rândul lor, l‐au și adus cu Iosua, când au intrat în stăpânirea Neamurilor pe care le‐a fugărit Dumnezeu de la fața părinților noștri până în zilele lui David; 46 care a aflat har înaintea lui Dumnezeu și a cerut să găsească o locuință pentru Dumnezeul lui Iacov. 47 Și Solomon i‐a zidit o casă. 48 Dar Cel Preaînalt nu locuiește în cele făcute de mâini, după cum zice prorocul: 49 Cerul îmi este scaun de domnie și pământul așternut al picioarelor mele; ce fel de casă îmi veți zidi mie, zice Domnul, sau care este locul odihnei mele? 50 Oare nu mâna mea a făcut toate acestea?…
Uciderea lui Ștefan cu pietre
51 Voi cu grumazul înțepenit și netăiați împrejur cu inimile și cu urechile, voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt; cum au fost părinții voștri, așa și voi. 52 Pe care dintre proroci nu i‐au prigonit părinții voștri? Și au și omorât pe cei ce au vestit mai dinainte despre venirea Celui Drept, ai cărui vânzători și omorâtori v‐ați făcut voi acum, 53 voi, care ați primit legea prin rânduieli de îngeri și n‐ați păzit‐o!… 54 Când au auzit ei acestea, îi tăia în inimi și scrâșneau cu dinții împotriva lui. 55 Iar el fiind plin de Duhul Sfânt s‐a uitat țintă în cer și a văzut slava lui Dumnezeu și pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu 56 și a zis: Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul omului stând la dreapta lui Dumnezeu. 57 Dar ei au strigat cu glas mare și și‐au astupat urechile și s‐au năpustit cu un gând asupra lui: 58 și l‐au scos afară din cetate și‐l omorau cu pietre. Și martorii și‐au pus jos veșmintele la picioarele unui tânăr numit Saul. 59 Și pe când omorau cu pietre pe Ștefan, el chema pe Domnul și zicea: Doamne Isuse, primește duhul meu. 60 Și a îngenuncheat și a strigat cu glas mare: Doamne , nu le pune la socoteală păcatul acesta. Și când a zis aceasta, a adormit.
O dinoduma le phendimahko le Štefanohko.
1 O baro rašai phendea: „Kadea bešen le butea?”
2 O Štefano dea anglal: „Phralale thai daddale, ašunen! O Dell la slavako sîkadi'lo amară daddehkă le Avraamohkă, kana sas ande Mesopotamia, anglal kaste avel ando Xaran.
3 Thai phendea lehkă: „Ankli anda o čem tiro thai anda ti familia, thai telear ando čem, kai sîkavaua tukă les.”
4 O ankăsto atunčeara anda o čem le Xaldeiengo, thai avilo ando Xarano. Dă oçal, pala o mullimos lehkă daddehko, o Dell mutisardea les ando čem kadoa, ande sao bešen tume akana.
5 Andoa čem kadoa či dea pe lehkă khanči ando stăpînimos, či barem khă palma thanesti, ta šinadea pe kă dela pe lehkă ando stăpînimos lehkă, thai la semençiakă pala leste, barem kă nas les či khă šeau.
6 O Dell phendea lehkă kă e sămînça lestiavela te bešel ande khă čem străino, avela robime, thai avela kăznime štar šella bărši.
7 „Ta o neamo, savehkă avena robea, krisîniua le Me”, phendea o Dell. „Pala kodea, anklena, thai kandena Mangă ando than kadoa.”
8 Pala kodea dea les o phanglimos le šindimahkoroata; thai kadea o Avraamno, kana kărdea le Isakos, šindea les roata ando des le oxtongo; o Isako kărdea thai šindearoata le Iakovos, thai o Iakovo le dešuduien anglalpapuren.
9 Ta le anglalpapurea, kai sas lengă xoli po Iosifo, bitinde les, kaste avel nigărdo ando Ejipto, Ta o Dell sas lesa,
10 thai skăpisardea les anda sa le nasulimata lehkă; dea les xaraimos thai nakhlimos angloa Faraono, o thagar le Ejiptohko, kai thodea les dregatorii poa Ejipto thai pa sa pehko khăr.
11 Avilio khă baro bokhalimos ande soa Ejipto thai o Kanaano. E kazna sas bari, thai amară dadda či arakhănas xamahko.
12 O Iakovo ašundea kă ando Ejipto sas div, thai tradea amară dadden anglal data oče.
13 Thai kana avile duito data, o Iosifo sas prinjeando pehkă phralendar, thai o Faraono ašundea anda savi viça sas o Iosifo.
14 Pala kodea o Iosif tradea te akharăl lehkă daddes le Iakovos thai sa la familia lehkăra, eftavardeši thai panji sufleturi.
15 O Iakovo ulisto ando Ejipto, kai mullo o thai amară dadda.
16 Thai sas mutisarde ando Sixemo, thai thodine ando than le mullimahko, kai tindeasas les o Avraamo varesar lovença kata le šeave le Emorohkă, ando Sixemo.
17 Pašolas o čiro kana avelas te pherdeol o šinaimos, kai kărdeasas les o Dell le Avraamosa. O norodo bari'lo thai buti'lo ando Ejipto,
18 ji kana vazdinisai'lo aver thagar, kai či prinjeanelas le Iosifos.
19 O thagar kadoa xunadea amară neamos, thai kăznisardea amară dadden, ji oče kaste šuden pehkă gloaten, kaste na mai train.
O čiro le Moisahko.
20 Ando čiro kodoa kărdi'lo o Moise, kai sas šukar angloa Dell. O sas pravardo trin šon ando khăr pehkă daddehko.
21 Thai kana sas šudino, lea les e šei le Faraonosti, thai bareardea les sar pehkă šeaves.
22 O Moise sîti'lo soa xaraimos le Ejipteanengo, thai sas zuralo ando divano thai andel kărimata.
23 Les sas les štarvardeši bărši, kana avile lehkă ando illo o kamimos te rodel pehkă phralen, le šeaven le Israelohkărăn.
24 Dikhlea iekhăs anda lende kăznime pe bičeačimaste; lea lesti rig, vazdea kukoles le perades, thai mudardea le Ejipteanos.
25 Patealas kă lehkă phral atearăna kă o Dell anda lehkă vast anela lengă o izbîndimos; ta či ateardine.
26 O duito des, kana marănas pe on, o Moise avilo ande lengo maškar, thai kamblea te împtile. „Manušale”, phendea o, „tume san phral; sostar kamen te došaven tume iekh avrăsa?”
27 Ta kukoa kai došavelas pehkă pašes, spidea les, thai phendea lehkă: „Kon thodea tu stăpînitorii thai krisînitorii pa amende?”
28 Kames te mudarăs ma i man sar mudardean arati le Ejipteanos?”
29 Koa ašundimos kadale divanurengă, o Moise našlo, thai gălo ta bešlo sar străino pe phuw ando Madiano, kai kărdea dui šeave.
30 Pa štarvardeši bărši, sîkadi'lo lehkă khă înjero ande pustia le barăbaŕăsti le Sinaiosti, ande para la iagati khă kanŕăsti.
31 O Moise, kana dikhlea les, mirisai'lo kadale sîkaimastar; thai, kana pašolas te dikhăl so sî, ašundea o mui le Raiehko,
32 kai phendea lehkă: „Me sîm o Dell te daddengo, o Dell le Avraamohko, o Dell le Isakohko, thai o Dell le Iakovohko.” Thai o Moise, isdraindoi, či mai îndrăsnisardea te dikhăl.
33 O Rai phendea lehkă: „Ankalau te papučea andal pînŕă, kă o than pe sao bešes, sî khă phuw sfînto.
34 Dikhlem o kăznimos Mîŕă poporohko, kai sî ando Ejipto, ašundem lengă vatimata, thai ulistem te skăpi le. Akana, telear, tradaua tu ando Ejipto.”
35 Kadale Moisas, savestar šudinesas pe on, kana phendine: „Kon thodea tu tut stîpînitorii thai krisînitorii?” O Dell tradea les sar stăpînitorii thai skăpitorii, le kandimasa le înjerohko, kai sîkadilosas lehkă ando rugo.
36 O ankaladea le andoa Ejipto, thai kărdea minuni thai semne ando Ejipto, kai Marea e Lolli, thai ande pustia, štarvardeši bărši.
37 Kadoa Moise phendea le šeavengă le Israelohkărăngă: „O Rai, o Dell tumaro, vazdela anda tumară phral khă prooroko sar mande: lestar te ašunen.”
38 O si koda kai, ando tidimos le Israieliçăngo andai pustia, le înjerosa, kai dea lehkă duma poa baŕobaro o Sinai, thai amară daddença, lea divanuri juvinde, kaste del le amengă.
39 Amară dadda či kambline te ašunen les, thai na šutelessama: thai, ande lengă ille, amboldile karing o Ejipto,
40 thai phendine le Aaronohkă: „Kăr amengă varesar devlla, kai te jean angla amende; kă kadoa Moise, kai ankaladea ame andoa čem le Ejiptohko, či jeanas so kărdea.”
41 Thai ande le des kodola, kărdine khă guruviç, andine jertfa le idolohkă, thai bukurisai le la buteatar lengă vastendi.
42 Atunči o Dell amboldi'lo lendar, thai dea le te bandeon anglai oštirea le čerestii, pala sar sî ramome ando lill le prooročengo: „Andean Mangă tume juvindimata thai jertfe čiro dă štarvardeši bărši ande pustia, khăr le Israelohko?…
43 Phiradean e çăra le Molaxosti thai o tipo la čeraiako le zeosti Remfan, le tipuri kodola, kai kărdean le te bandeon angla lende! Anda kodea mutisaraua tume înteal o Babilono.”
44 Amară dadda sas le ande pustia e çăra le arakhadimastii, kadea sar thodeasas les Kukoa kai phendeasas le Moisahkă te kărăla les pala o tipo, kai dikhleasas les.
45 Thai amară dadda andine la, ka pehko rîndo, tala o sîkaimos le Iosuahko, kana šute pe ando čem stîpînime le Neamurendar, kai o Dell našadea le angla amară dadda; thai ašili oče ji andel desa le Davidohkă.
46 O David lea mila angloa Dell, thai manglea te vazdel khă than bešlmahko anda o Dell le Iakovohko.
47 Thai o Solomono sas kodoa kai vazdea Lehkă ăkh khăr.
48 Ta Kukoa But Baro či bešel ande thana kardine vastestar manušengărăndar, sar phenel o prooroko:
49 „O čerii sî Muŕo skamin le raimahko, thai e phuw sî o than Mîŕă pînŕăngo. Savestar khăr vazdeana Mangă tume Mangă, phenel o Rai, or sao avela Muŕo than le čiimahko?
50 Či kărdea Muŕo vast sa kadala butea?”…
O mudarimos le Štefanohko baŕănça.
51 „Manuši zurale zorasa, bišindineroata le ileesa thai le kanença! Tume orkana na den tume le Sfîntone Duxosa. Sar kărdine tumară dadda, kadea kărăn i tume.
52 Saven anda le prooročea či mudarde le tumară dadda? Mudarde kolen kai phenenas mai anglal poa avimos Kolehko Bibezexalo, saves bitindean Les akana, thai mudardean Les,
53 tume, kai kana ašundean e Kris dini kata le înjerea, thai či arakhlean la!…”
54 Kana ašundine on kadala divanuri, šinelas le po illo, thai danddearănas le dandd pa leste.
55 Ta o Štefano, pherdo Sfînto Duxo, vazdea pehkă iakha karing o čerii, dikhlea e slava le Devllesti, thai le Isusos bešlindoi ande pînŕănde ande čeači rig le Devllesti;
56 thai phendea: „Dikta, dikhau le čerurii pîtărde, thai le Šeaves le manušehko bešlindoi ande pînŕănde ande čeači rig le Devllesti.”
57 On line atunči te çîpin, phandade pehkă kan, thai thai aviline saoră ande khă gîndo pa leste.
58 Çîrdine les avri andai četatea, thai mudarde les baŕănça. Le phenditorea thodine saoŕă pehkă çoale ka le pînŕă khă tărnăharehkă, dinoanau Saulo.
59 Thai šudenas baŕănça ando Štefano, kai rudilas pe thai phenelas: „Raia Isuse, le o duxo muŕo!”
60 Pala kodea deačeanga, thai çîpisardea mosa zuralesa: „Raia, na nikăr lengă sama kadea bezex!” Thai pala kadala divanuri, suto.