Îndemn să asculte de lege
1 Și acum, Israele, ascultă de așezămintele și de judecățile pe care vă învăț, să le faceți ca să trăiți și să intrați și să stăpâniți țara pe care v‐o dă Domnul Dumnezeul părinților voștri. 2 nu adăugați la cuvântul pe care vi‐l poruncesc eu și să nu scădeți din el, ca să păziți poruncile Domnului Dumnezeului vostru pe care vi le poruncesc. 3 Ochii voștri au văzut ce a făcut Domnul din pricina lui Baal‐Peor ; Domnul Dumnezeul tău a pierdut din mijlocul tău pe toți bărbații care au urmat pe Baal‐Peor. 4 Dar voi care v‐ați lipit de Domnul Dumnezeul vostru sunteți toți vii astăzi. 5 Iată, v‐am învățat așezăminte și judecăți, cum mi‐a poruncit Domnul Dumnezeul meu, ca așa să faceți în mijlocul țării în care intrați ca s‐o stăpâniți! 6 Deci, păziți‐le și faceți‐le, căci aceasta va fi înțelepciunea voastră și priceperea voastră înaintea ochilor popoarelor, care vor auzi toate aceste așezăminte și vor zice: Cu adevărat acest neam mare este un popor înțelept și înțelegător! 7 Căci ce neam mare are pe dumnezeu aproape de el cum este Domnul Dumnezeul nostru ori în ce îl chemăm? 8 Și ce neam mare are așezăminte și judecăți drepte ca toată această lege pe care o pun astăzi înaintea voastră? 9 Numai păzește‐te și ferește‐ți sufletul bine , să nu uiți lucrurile pe care ți le‐au văzut ochii și să nu‐ți iasă din inimă în toate zilele vieții tale, ci să le faci cunoscut fiilor tăi și fiilor fiilor tăi. 10 În ziua când ai stat înaintea Domnului Dumnezeului tău în Horeb, când Domnul mi‐a zis: Adună‐mi poporul ca să‐l fac să audă cuvintele mele ca să le învețe, și să se teamă de mine în toate zilele cât vor trăi pe pământ și să facă pe copiii lor să le învețe. 11 Și v‐ați apropiat și ați stătut sub poalele muntelui și muntele ardea cu foc până în inima cerurilor cu întuneric, nori și negură. 12 Și Domnul v‐a vorbit din mijlocul focului: ați auzit glasul cuvintelor, dar n‐ați văzut nicio înfățișare, ați auzit numai un glas. 13 Și v‐a vestit legământul său pe care v‐a poruncit să‐l faceți, cele zece cuvinte, și le‐a scris pe două table de piatră. 14 Și Domnul mi‐a poruncit în vremea aceea să vă învăț așezăminte și judecăți ca să le faceți în țara în care treceți ca s‐o stăpâniți. 15 Și feriți‐vă foarte mult sufletele, căci n‐ați văzut nicio înfățișare în ziua când v‐a vorbit Domnul în Horeb din mijlocul focului, 16 ca să nu vă stricați și să vă faceți vreun chip cioplit, vreo înfățișare a vreunui chip , asemănare de bărbat sau femeie, 17 asemănare a vreunui dobitoc de pe pământ, asemănare de vreo pasăre înaripată care zboară în ceruri, 18 asemănare de vreo târâtoare de pe pământ, asemănare de orice pește care este în ape sub pământ; 19 și ca nu cumva să‐ți ridici ochii spre ceruri și să vezi soarele și luna și stelele, toată oștirea cerurilor, și să fii amăgit și să te pleci înaintea lor și să le slujești lor, pe care Domnul Dumnezeul tău le‐a împărțit tuturor popoarelor de sub toate cerurile. 20 Dar pe voi Domnul v‐a luat și v‐a scos din cuptorul de fier, din Egipt, ca să‐i fiți un popor moștenitor ca astăzi. 21 Și Domnul s‐a mâniat pe mine din pricina voastră și a jurat că eu să nu trec Iordanul și să nu intru în țara aceea bună, pe care Domnul Dumnezeul tău ți‐o dă de moștenire. 22 Căci eu am să mor în țara aceasta, nu voi trece dincolo de Iordan, dar voi veți trece dincolo și veți stăpâni această țară bună. 23 Feriți‐vă să nu uitați legământul Domnului Dumnezeului vostru pe care l‐a făcut cu voi și să nu vă faceți chip cioplit, nici înfățișare a ceva ce ți‐a oprit Domnul Dumnezeul tău. 24 Căci Domnul Dumnezeul tău este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos. 25 Când vei naște fii și fii de fii și veți rămânea mult în țară și vă veți strica, și vă veți face chip cioplit, înfățișare a ceva și veți face rău în ochii Domnului Dumnezeului tău, ca să‐l mânii, 26 iau astăzi cerurile și pământul mărturie împotriva voastră că vă veți pierde în curând cu desăvârșire din țara în care treceți Iordanul ca s‐o stăpâniți: nu vă veți lungi zilele în ea, ci veți fi prăpădiți de tot. 27 Și Domnul vă va împrăștia între popoare și veți rămânea oameni de numărat între neamurile la care vă va duce Domnul. 28 Și acolo veți sluji unor dumnezei, lucru de mâini omenești, lemn și piatră , care nu văd, nici n‐aud, nici nu mănâncă, nici nu miroase. 29 Și de acolo veți căuta pe Domnul Dumnezeul tău, și‐l vei afla dacă‐l vei căuta cu toată inima ta și cu tot sufletul tău. 30 În strâmtorarea ta și când te vor ajunge toate lucrurile acestea la sfârșitul zilelor, te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău și vei asculta glasul lui. 31 Căci Domnul Dumnezeul tău este un Dumnezeu milos, nu te va lăsa, nici nu te va pierde de tot și nu va uita legământul părinților tăi pe care l‐a jurat lor. 32 Căci întreabă acum zilele care au trecut, care au fost înainte de tine din ziua în care a făcut Dumnezeu pe om pe pământ și de la o margine a cerurilor până la cealaltă margine a cerurilor, dacă a mai fost ca acest lucru mare și dacă s‐a mai auzit ca el? 33 Oare a auzit vreun popor glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, cum ai auzit tu, și totuși trăiești? 34 Sau a încercat Dumnezeu să vină să‐și ia un neam din mijlocul unui neam, prin încercări , prin semne și prin minuni și prin război și cu mână tare și cu braț întins și cu înfricoșări mari, ca toate cele ce a făcut Domnul Dumnezeul vostru pentru voi în Egipt înaintea ochilor tăi? 35 Ție ți s‐a arătat ca să cunoști că Domnul este Dumnezeu și nu este altul afară de el. 36 Din ceruri te‐a făcut să auzi glasul său, ca să te învețe, și pe pământ ți‐a arătat focul său cel mare și ai auzit cuvintele lui din mijlocul focului. 37 Și fiindcă a iubit pe părinții tăi și a ales sămânța lor după ei te‐a scos din Egipt prin fața lui, cu puterea lui cea mare, 38 ca să alunge dinaintea ta neamuri mai mari și mai tari decât tine, ca să te ducă pe tine înăuntru, să‐ți dea țara lor de moștenire, ca astăzi. 39 Cunoaște dar astăzi și pune la inimă, că Domnul este Dumnezeu în ceruri sus și pe pământ jos: nu este altul. 40 Și păzește așezămintele lui și poruncile lui pe care ți le poruncesc astăzi, ca să‐ți fie bine ție și fiilor tăi și a ales sămânța lor după ei, în pământul pe care ți‐l dă Domnul Dumnezeul tău pentru toate zilele.
Cetățile de scăpare de la răsăritul Iordanului
41 Atunci Moise a despărțit trei cetăți dincoace de Iordan spre soare‐răsare, 42 ca să fugă acolo ucigașul care ar omorî pe aproapele său fără voie și nu l‐a urât mai înainte, ca să fugă într‐una din aceste cetăți și să trăiască: 43 Bețerul în pustie, în ținutul podișului, pentru rubeniți și Ramotul în Galaad pentru gadiți și Golanul în Basan pentru manasiți. 44 Și aceasta este legea pe care a pus‐o Moise înaintea copiilor lui Israel. 45 Acestea sunt mărturiile și așezămintele și judecățile pe care le‐a vorbit Moise copiilor lui Israel, când au ieșit din Egipt, 46 dincoace de Iordan în vale , în dreptul Bet‐Peorului, în țara lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia în Hesbon pe care l‐au bătut Moise și copiii lui Israel când au ieșit din Egipt 47 și au stăpânit țara lui și țara lui Og, împăratul Basanului, doi împărați ai amoriților, care erau dincoace de Iordan, spre soare‐răsare, 48 de la Aroer care este pe malul râului Arnon, până la muntele Sion, adică Hermon, 49 și toată câmpia de dincoace de Iordan, spre soare‐răsare și până la marea câmpie sub poalele muntelui Pisga.
Phendimos.
1 Akana, Israele, ašun le krisa thai le mothodimata kai sîkavau tume te arakhăn le. Pherăn le, kaste train, thai te šon tume ando čem kai del tumengă les o Rai, o Dell tumară daddengo.
2 Te na thon khanči ka so mothoaua tumengă me, thai te na len khanči anda lende; ta te arakhăn le phendimata le Raiehkă, le Devllehkă tumarăhkă, kadea sar dav tumengă le me.
3 Dikhlean tumară iakhănça so kărdea o Rai kote koa Ball-Peoro: o Rai, o Dell tiro, mudardea andoa maškar tiro sa kukolen kai gălesas pala o Ball-Peoro.
4 Ta tume, kai ašilean paša o Rai, o Dell tumaro, san saoră juvinde ades.
5 Dikta, sîkadem tume krisa thai mothodimata sar phendea mangă o Rai, o Dell muro, kaste nikărăn le ando čem kai lena les ando stăpînimos.
6 Te arakhăn le thai te nikărăn le; kă kadea avela o godearimos thai o xaraimos tumaro angla le popoare, kai ašunena dindoi duma sa kadale krisăndar thai phenena: „Koadoa neamo baro sî khă poporo godeaver thai jeanglino!”
7 Sao sî, ando čeačimos, o neamo kodoa kaditi dă baro te avilino les lehkă del kaditi dă paše sar same amen le Raies, le Devlles amarăs, orisodivar akharas les?
8 Thai sao sî o neamo kodoa kaditi dă baro ta te avel les mothodimata thai krisa kaditi dă orta, sar să sa kadea lkris kai thoav tumengăla ades angla tumende?
9 Dăsar, le sama karing tute, thai dikh limasa godi pa teo sufleto, ande sa le des te traiohko, ta ka na varesar te bîstărăs le butea kai dikhline le te iakha, thai te anklen tukă andoa illo; kăr le prinjeande le šeavengă tirăngă thai le šeavengă le šeavengărăngă tirăngă.
10 Antukă godi le desăstar kana avilean angloa Rai, o Dell tiro, ando Xorebo, kana o Rai phendea mangă: „Tide o poporo Mande! Kă kamau te kărau les te ašunel Mîŕă divanuri, kaste sîteol te daral Mandar ande soa čiro sode traila pe phuw; thai te sîkaven i pehkă šeaven te arakhăn le.”
11 Tume pašilean thai bešlean talai podi le baŕbarăsti. O baŕbaro sas linoiag thai e para la iagati vazdelas pe ji koa illo le čerehko. Sas tuneriko, norea thai buŕ deso.
12 Thai o Rai dea tumengă duma andoa maškar la iagako; tume ašundean o ašundimos Lehkă divanurengă, ta či dikhlean či khă tipo, ta ašundean numai khă mui.
13 O vestisardea o phanglimos Pehko, kai mothodea tumengă te arakhăn les, le kukola deši mothodimata; thai ramosardea le pe dui kotora baŕăhkă.
14 Ando čiro kodoa, o Rai mothodea mangă te sîkavau tume krisa thai mothodimata, kaste nikărăn le ando čem kai lena les ando stăpînimos.
15 Anda kă či dikhlean či khă tipo ando des kana dea tumengă duma o Rai andoa maškar la iagako, ando Xorebo, lensama limasa godi ka tumară suflete,
16 ka na varesar te rimon tume, thai te kărăn tumengă khă tipo čioplime, or khă dičimos vokh idolohko, or vokh tipo manušehko or vokh tipo juwleako,
17 or vokh tipo juvindimahko pai phuw, or vokh tipo čirikleako kai xureal andel čerurea,
18 or vokh tipo juvindimahko kai çîrdel pe pai phuw, or vokh tipo mašehko kai trail andel paia talai phuw.
19 Arakh tu teo sufleto, ta na varesar, vazdindoi te iakha karing o čeri, thai dikhlindoi o kham, o šonuto thai le čeraia, sa e oštirea le čerurendi, te aves çîrdino te rudis tu lende thai te kandes le; kă kadala sî butea kai o Rai, o Dell tiro, kărdea le thai xuladea le te kanden sa le popoarengă, tala o čeri sea.
20 Ta tumen, o Rai lea tume, thai ankaladea tume andoa o sastruno le Ejiptohko, kaste aven Lehkă khă poporo thodino rigate, sar san ades.
21 Thai o Rai xoleai'lo pe mande, anda e doši tumari: solaxadea kă me te na nakhau o Iordano, thai te na šoama ando čem kadoa o lašo kai del tukă les sar mandimos o Rai, o Dell tiro.
22 Kadea kă me meraua ando čem koadoa koçal, či nakhaua o Iordano; ta tume nakhăna les, thai stăpînina o čem kodoa o lašo.
23 Lean sama karing tumende, kaste na den bîstărimos o phanglimos kai kărdea les tumença o Rai, o Dell tumaro, thai te na kărăn vokh tipo čioplime, či vokh dičimos orsavo, kai atărdeardea tu o Rai, o Dell tiro te kărăs les.
24 Kă o Rai, o Dell tiro, sî khă iag kai phabolbiatărdimahko, khă Dell geloso.
O došalimos andoa rudimos kal idolea.
25 Kana avena tu šeave, thai le šeave anda tiră šeave, thai avesa dă but čiro ando čem, kana čioŕaona, kana karăna tumengă tipuri čioplime, dičimata vokh buteakă, kana kărăna so sî nasul angloa Rai le Devllehkă tumarăhkă, kaste holearăn Les,
26 lau adesea martoreapa tumende o čerii thai e phuw – kă xasaona khă mullimastar sigo ando čem kai lena les ando stăpînimos înteal o Iordano, thai či avela tume des but ande leste, kă avena mudardine dă sa.
27 O Rai šudeala tume andal popoare, thai či ašena numai khă çîkno dindimos ando maškar le neamurengo kai nigărăla tume o Rai.
28 Thai oče kandena ka varesar devla, kai sî khă buti kărdini vastendar maunšengărăndar, andoa kašt thai andoa baŕ, kai našti či te dikhăn, či te ašunen, či te xan, či te khanden.
29 Thai kana oçal rodesa le Raies, le Devlles tirăs, arakhăsa Les, kana rodesa Les anda sa teo illo thai anda sea teo sufleto.
30 Thai pala so avena tukă sa kadala butea ande tiro dukhaimos, andel des mai palal, amboldesa tu koa Rai, o Dell tiro, thai ašunesa Lehko mui;
31 kă o Rai, o Dell tiro, sî khă Dell pherdo mila, kai či mekăla tu thai či mudarăla tu; O či bîstărăla o phanglimos kai kărdea les tusa solaxaimasa le daddença tirănça.
O Dell le Israelohko mai opră dă orso.
32 Puši le vremurea le purane, kai sas angla tute, ando des kana kărdea o Dell le manušes anda e phuw, thai rode kata khă rig le čeresti kai kolaver: sas vokh data kadea vareso kaditi dă baro, thai ašundilea vokh data kadea vareso?
33 Sas vokh data vokh poporo kai te ašundino o mui le Devllehko dindoi duma andoa maškar la iagako, sar ašundean les tu, thai te ašilino juvindo?
34 Sas vokh data vokh del sao te rodino te lel khă neamo andoa maškar avră neamohko, andel zumaimata, semne, minunea, thai mardimata, vastesa zuralo thai vastesa tinzome, thai minunença daraimahkă, sar kărdea tumença O Rai, o Dell tumaro, ando Ejipto thai tala tumară iakha?
35 Dăsar tu sanas martori ka kadala butea, kaste prinjeanes kă dăsar o Rai sî o Dell thai kă nai aver Dell avri Lestar.
36 Andoa čeri, kărdea tu te ašunes o mui Lehko, kaste sîkavel tu; thai, pe phuw, kărdea tu te dikhăs e iag Lesti e bari, thai ašundean Lehkă divanuri andoa maškar la iagako.
37 O kamblea tiră dadden, thai anda kodea alosardea e sămînça lendi pala lende; O orta ankaladea tu andoa Ejipto, la zorasa Lesti kutea e bari.
38 O našadea angla tute neamuri mai bară koa dindimos thai mai zurale sar tute, kaste nigrăl tu ande lengo čem, thai de del tukă les ando stăpînimos, sar dikhăs ades.
39 Te jeanes kă ande kadoa des, thai tho tukă ando illo kă numai o Rai sî o Dell, opră ando čeri thai tele pe phuw, thai kă nai aver Dell avri anda Leste.
40 Arakh le krisa thai le mothodimata Lehkă, kai dav tukă le ades, kaste aves baxtalo, tu thai le šeave tiră pala tute, thai te aven tu but des ando čem kai del tukă les o Rai, o Dell tiro, ando veako.”
Le četăçi le skăimahkă katar anklelokham le Iordanohkă.
41 Atunčeara o Moise alosardea trin četăçi ordal o Iordano, katar anklelokham,
42 anda kaste kandel le skăpimahkă le mudarditorehkă kai mudardino bi te kamel pehkă pašes, bi te avilino lehkă dušmano mai anglal, thai te dašti skăpil kadea pesti čivava, našlindoi ande iekh anda kadala četăçi.
43 Kadala četăçi sas: o Beçer, ande pustia, ando islazo kal Rubeniçea; o Ramot, ando Galaado, kal Gadiçea, thai o Golan, ando Basano, kal Manasiçea.
Le deši mothodimata.
44 Kadea sî e kris kai dea la o Moise le šeavengă le Israelohkă.
45 Dikta le sîkaimata, le krisa thai le mothodimata kai dea le o Moise le šeavengă le Israelohkă, pala o ankăstimos anda o Ejipto.
46 Kadea sas ordal o Iordano, ande xar, mui muieste le Bet-Peoroste, ando čem le Sihonohko, o thagar le Amoriçăngo, kai bešenas ando Hesbon, thai sao sas mardo le Moisastar thai le šeavendar le Israelohkă, pala o ankăstimos lengo anda o Ejipto.
47 On thodine o vast pe lehko čem thai po čem le Ogohko, o thagar le Basanohko. Kadala dui thagar le Amoriçăngă sas ordal o Iordano, katar anklelokham.
48 Le phuwea lengă tinzonas pe dă katar o Aroer, kai sas pe rig le nanilašosti Arnon, ji koa baŕbaro le Sionohko kai sî o Xermono,
49 thai nikărălas sao islazo dă ordal o Iordano, katar anklelokham, ji kai rig le islazosti, tala e podi le baŕbarăsti e Pisga.