Ietro la Moise
1 Și Ietro , preotul Madianului, socrul lui Moise, a auzit tot ce făcuse Dumnezeu lui Moise și lui Israel, poporul său, că Domnul scosese pe Israel din Egipt. 2 Și Ietro, socrul lui Moise, a luat pe Sefora, nevasta lui Moise, după ce o trimisese el înapoi, 3 și pe cei doi fii ai ei, din care numele unuia era Gherșom, căci zisese: Am stat vremelnic într‐o țară străină. 4 Și numele celuilalt Eliezer: căci Dumnezeul tatălui meu a fost ajutorul meu și m‐a izbăvit de sabia lui Faraon. 5 Și Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fiii și nevasta lui Moise la acesta în pustia unde era tăbărât, la muntele lui Dumnezeu ; 6 și a trimis să spună lui Moise: Eu Ietro, socrul tău, am venit la tine, și nevasta ta și cei doi fii ai ei cu ea. 7 Și Moise a ieșit să întâmpine pe socru‐său și s‐a plecat și l‐a sărutat și s‐au întrebat unul pe altul de sănătate și au intrat în cort. 8 Și Moise a istorisit socrului său tot ce făcuse Domnul lui Faraon și egiptenilor pentru Israel, toată truda care i‐a ajuns pe cale și cum i‐a izbăvit Domnul. 9 Și Ietro s‐a bucurat de tot binele pe care‐l făcuse Domnul lui Israel că‐l izbăvise din mâna egiptenilor. 10 Și Ietro a zis: Binecuvântat să fie Domnul care v‐a izbăvit din mâna egiptenilor și din mâna lui Faraon, care a izbăvit poporul de sub mâna egiptenilor! 11 Acum cunosc că Domnul este mai mare decât toți dumnezeii, căci în lucrul în care au lucrat cu semeție , el a fost împotriva lor. 12 Și Ietro, socrul lui Moise, a luat o ardere de tot și jertfe pentru Dumnezeu. Și Aaron și toți bătrânii lui Israel au venit să mănânce pâine cu socrul lui Moise înaintea lui Dumnezeu.
Judecătorii
13 Și a fost așa : a doua zi Moise a șezut să jude ce poporul și poporul stătea înaintea lui Moise de dimineața până seara. 14 Și socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el cu poporul și a zis: Ce este lucrul acesta pe care‐l faci cu poporul? Pentru ce șezi singur și tot poporul stă lângă tine de dimineața până seara? 15 Și Moise a zis socrului său: Pentru că poporul vine la mine să întrebe pe Dumnezeu. 16 Când au o pricină ei vin la mine și eu judec între unul și altul și le fac cunoscut așezămintele lui Dumnezeu și legile sale. 17 Și socrul lui Moise i‐a zis: Nu este bine lucrul pe care‐l faci. 18 Vei fi sleit de tot, tu și tot poporul care este cu tine, căci lucrul este prea greu pentru tine , nu‐l poți face singur. 19 Acum ascultă glasul meu; te voi sfătui și Dumnezeu va fi cu tine. Fii pentru popor înaintea lui Dumnezeu și adu pricinile la Dumnezeu. 20 Și învață‐i așezămintele și legile și arată‐le calea pe care trebuie să umble și lucrarea pe care trebuie s‐o facă. 21 Și alege din tot poporul oameni destoinici , temători de Dumnezeu , oameni ai adevărului , care să urască un câștig necinstit și pune‐i peste ei mai mari peste o mie, mai mari peste o sută, mai mari peste cincizeci și mai mari peste zece. 22 Și ei să jude ce poporul în toată vremea . Și va fi așa : ei vor aduce la tine orice pricină mare și vor judeca orice pricină mică și vor ușura ce este asupra ta și vor purta sarcina împreună cu tine. 23 Dacă vei face lucrul acesta și Dumnezeu îți va porunci, vei putea sta și tot poporul acesta va ajunge și el la locul său în pace. 24 Și Moise a ascultat de glasul socrului său și a făcut tot ce zisese el. 25 Și Moise a ales din tot Israelul bărbați destoinici și i‐a pus mai mari peste popor, mai mari peste o mie, mai mari peste o sută, mai mari peste cincizeci și mai mari peste zece. 26 Și au judecat pe popor în toată vremea: pricinile grele le aduceau lui Moise, iar orice pricină mică o judecau ei. 27 Și Moise a lăsat pe socrul său să plece și el s‐a dus în țara sa.
O Ietro koa Moise.
1 O Ietro, o rašai le Madianohko, o sastro le Moisasko, ašundea sa so kărdeasas o Dell andoa Moise thai o poporo Lehko o Israelo; ašundea kă o Rai ankalasdeasas le Israelos andoa Ejipto.
2 O Ietro, o sastro le Moisahko, lea la Sefora, e romni le Moisasti, kai sas trdini khără.
3 Lea i le duie šeaven la Seforakă; iekh bušolas Gheršom (Străino), kă o Moise phendeasas: „Bešeau sar khă străino ande khă čem străino,”
4 thoa kolaver bušolas Eliezer (o kandimos le Devllehko), kă phendeasas: „O Dell mîŕă daddehko kandea ma, thai skăpisardea ma anda e sabia le Faraonosti.”
5 O Ietro, o sastro le Moisahko, avilo le šeavença thai la romneasa le Moisahkă ande pustia kai anzardeasas o, koa baŕbaro le Devllehko.
6 Tradea divano koa Moise te phenel lehkă: „Me, o sastro tiro o Ietro, avau tute tea romneasa thai te duie šeavença.”
7 O Moise ankăsto angla pehko sastro, thai šudea pe le mosa kai phuw, thai čiumidea les. Pušle pe iekh avrăstar sastimastar, thai šute pe ande çăra le Moisasti.
8 O Moise phendea pehkă sastrehkă sa so kărdeasas o Rai le Faraonohkă thai le Ejiptohkă, anda o Israelo, sa le nasulimata kai avilesas pa lende po drom, thai sar ujeardea le o Rai lendar.
9 O Ietro lošai'lo anda sa o mištimos, kai kărdeasas les o Rai le Israelohkă, thai kă ujeardea les andoa vast le Ejipteanengo.
10 Thai o Ietro phendea: „Blagoslovime te avel o Rai, kai ujeardea tume andoa vast le Ejipteanengo, kai ujeardea o poporo andoa vast le Ejipteanengo!
11 Prinjeanau akana kă o Rai sî mai baro sar sa le devlla; kă ande buti kai phiradepe barimasa, O sas mai opral sar lende.”
12 O Ietro, o sastro le Moisahko, andea le Devllehkă khă phabarimos dă sa thai khă jertfa xabenesti. O Aarono thai sa le phură le Israelohkă avile thai bešline kai skafidi le sastresa le Moisahko, angla o Dell.
Le krisînitorea.
13 O duito des, o Moise thodea pe te krisînil o poporo; thai o poporo aši'lo angla leste dă droboitu ji reate.
14 O sastro le Moisahko dikhlea sa so kărălas o andoa poporo, thai phendea: „So kărăs tu oče le poporosa kodolesa? Sostar bešes korkoŕo, thai sa o poporo bešel angla tute, dă droboitu ji reate?”
15 O Moise phendea pehkă sastrehkă: „O poporo avel mande kaste mangăl khă phendimos kata o Dell.
16 Kana sî le vokh buti, aven mande; me krisîni maškar lende, thai kărau lengă prinjeande le mothodimata le Devllehkă thai Lehkă lkrisa.”
17 O sastro le Moisahko phendea lehkă: „So kărăs tu nai mišto.
18 Mudardeos korkoŕo, thai mudarăs i kadoa poporo, kai sî tusa; kă kadea buti sî mai opral sar te zora thai naštis te daštis te kărăs la korkoŕo.
19 Akana ašun muro mui; sî te dau tu khă divano, thai o Dell avela tusa! Av o manuši kai del duma le poporohko angloa Dell, thai nigăr le došea angloa Dell.
20 Sîkau le mothodimata thai le krisa; thai sîkau le o drom kai trăbul te jeal thai so sî te kărăl.”
21 Alosar anda soa poporo manuši xarane, darane le Devllestar, manuši pateamahkă, xoleariči po xarvalimos; thole poa poporo orta šerăbară pa khă mia, šerăbară pakh šell, šerăbară pa panvardeši thai šerăbară pa deši.
22 On te krisînin o poporo ande soa čiro; te anen angla tute sa le došea mai bară, ta le došea mai çînora, te krisînile on dă on. Ande kadoa kărimos ujarăsa tukă i tu ti buti, kă nigrăna la i on andekh than tusa.
23 Te kărsa kadea buti, thai kana o Dell mothola tukă kadea, sî te dašti kărăs mui le buteangă, thai sa o poporo kadoa arăsăla lošalo ka pehko than.”
24 O Moise ašundea o divano pehkă sastrehko, thai kărdea sa so phendeasas o.
25 O Moise alosardea manuši xarane anda sa o Israelo, thai thodea le šerăbară le poporohkă pa khă mia, šerăbară pa khă šell, šerăbară pa panvardeši thai šerăbară pa deši.
26 On krisîninas o poporo ande soa čiro, anenas angla o Moise le došea le phară, thai le došea le mai cînoră krisininas le on dă on.
27 Pala kodea o Moise tradea pehkă sastres ande pehko čem.