Iacov ia binecuvântarea
1 Și a fost așa : când a îmbătrânit Isaac și ochii i se întunecaseră de nu putea vedea, a chemat pe Esau, fiul său cel mai mare, și i‐a zis: Fiul meu! Și el i‐a zis: Iată‐mă. 2 Și el a zis: Iată acum am îmbătrânit și nu știu ziua morții mele. 3 Acum dar, ia‐ți, te rog, armele, tolba și arcul și ieși la câmp și prinde‐mi vânat. 4 Și gătește‐mi bucate gustoase cum iubesc eu și adu‐mi‐le să mănânc ca să te binecuvânteze sufletul meu înainte de a muri. 5 Și Rebeca a auzit când a vorbit Isaac către fiul său Esau. Și Esau s‐a dus la câmp să prindă vânat și să‐l aducă. 6 Și Rebeca a vorbit lui Iacov, fiul ei, zicând: Iată am auzit pe tatăl tău vorbind lui Esau, fratele tău, zicând: 7 Adu‐mi vânat și gătește‐mi bucate gustoase ca să mănânc și să te binecuvântez înaintea Domnului înainte de moartea mea. 8 Și acum, fiul meu, ascultă glasul meu în ceea ce‐ți poruncesc. 9 Du‐te, te rog, la turmă și ia‐mi de acolo doi iezi dintre capre și voi pregăti din ei bucate gustoase pentru tatăl tău cum iubește el. 10 Și le vei duce la tatăl tău ca să mănânce și să te binecuvânteze înainte de moartea sa. 11 Și Iacov a zis mamei sale Rebeca: Iată Esau , fratele meu, este păros, iar eu sunt fără păr. 12 Poate că tatăl meu mă va pipăi și voi fi înaintea lui ca un înșelător și voi aduce asupră‐mi blestem și nu binecuvântare. 13 Și mamă‐sa i‐a zis: Peste mine blestemul tău, fiul meu! Ascultă numai de glasul meu și du‐te și ia‐mi‐i. 14 Și s‐a dus și a luat și a adus mamei sale și mamă‐sa a gătit bucate gustoase cum iubea tatăl său. 15 Și Rebeca a luat hainele de preț ale lui Esau, fiul său cel mai mare, care erau la ea în casă, și a îmbrăcat cu ele pe Iacov, fiul său cel mai mic. 16 Și pieile iezilor le‐a pus pe mâinile lui și pe partea fără păr a gâtului său. 17 Și bucatele gustoase și pâinea pe care o făcuse le‐a dat în mâna fiului său Iacov. 18 Și el a intrat la tatăl său și a zis: Tată! Și el a zis: Iată‐mă! Cine ești tu, fiul meu? 19 Și Iacov a zis tatălui său: Eu sunt Esau, întâiul născut al tău; am făcut cum mi‐ai zis. Scoală‐te, te rog, șezi și mănâncă din vânatul meu ca să mă binecuvânteze sufletul tău. 20 Și Isaac a zis fiului său: Cum ai găsit așa de curând, fiul meu? Și el a zis: Pentru că Domnul Dumnezeul tău mi l‐a trimis înainte. 21 Și Isaac a zis lui Iacov: Apropie‐te, te rog, să te pipăi , fiul meu, dacă ești cu adevărat fiul meu Esau ori nu. 22 Și Iacov s‐a apropiat de Isaac, tatăl său, și el l‐a pipăit și a zis: Glasul este glasul lui Iacov, dar mâinile sunt mâinile lui Esau. 23 Și nu l‐a cunoscut, căci mâinile lui erau păroase ca mâinile fratelui său Esau și l‐a binecuvântat. 24 Și a zis: Ești tu cu adevărat fiul meu Esau? Și el a zis: Eu sunt. 25 Și a zis: Adu‐mi aproape și voi mânca din vânatul fiului meu ca să te binecuvânteze sufletul meu. Și i‐a adus aproape și a mâncat și i‐a adus vin și a băut. 26 Și tatăl său Isaac i‐a zis: Apropie‐te acum și sărută‐mă, fiul meu. 27 Și el s‐a apropiat și l‐a sărutat. Și a mirosit mirosul hainelor sale și l‐a binecuvântat și a zis: Iată mirosul fiului meu este ca mirosul unei câmpii pe care a binecuvântat‐o Domnul. 28 Și Dumnezeu să‐ți dea din roua cerurilor și din grăsimea pământului și belșug de grâu și de must . 29 Popoarele să‐ți slujească și neamurile să se plece înaintea ta! Fii domn peste frații tăi și fiii mamei tale să se plece înaintea ta. Blestemat să fie cel ce te va blestema și binecuvântat să fie cel ce te va binecuvânta. 30 Și a fost așa : după ce a sfârșit Isaac de binecuvântat pe Iacov și Iacov abia ieșise dinaintea tatălui său Isaac, a intrat Esau, fratele lui, de la vânătoarea sa. 31 Și gătise și el bucate gustoase și le‐a adus tatălui său. Și a zis tatălui său: Să se scoale tatăl meu și să mănânce din vânatul fiului său ca să mă binecuvânteze sufletul tău. 32 Și Isaac, tatăl său, i‐a zis: Cine ești tu? Și el a zis: Eu sunt fiul tău, întâiul tău născut Esau. 33 Și Isaac a tremurat cu foarte mare tremur și a zis: Cine este deci cel ce a prins vânatul și mi l‐a adus? Și am mâncat din toate înainte de a veni tu și l‐am binecuvântat . Și binecuvântat va fi. 34 Când a auzit Esau cuvintele tatălui său, a strigat cu glas foarte tare și foarte amărât și a zis tatălui său: Binecuvântează‐mă și pe mine, tată! 35 Și el a zis: Fratele tău a venit cu înșelăciune și ți‐a luat binecuvântarea. 36 Și el a zis: Oare nu pe drept s‐a numit el lacov? Căci acum a doua oară m‐a înșelat; mi‐a luat dreptul de întâi‐născut și iată acum mi‐a luat binecuvântarea. Și a zis: N‐ai păstrat o binecuvântare pentru mine? 37 Și Isaac a răspuns și a zis lui Esau : Iată l‐am făcut domnul tău și i‐am dat pe toți frații săi ca robi și l‐am înzestrat cu grâu și cu must și ce voi face acum pentru tine, fiul meu? 38 Și Esau a zis tatălui său: Numai o binecuvântare ai, tată? Binecuvântează‐mă și pe mine, tată! Și Esau și‐a ridicat glasul și a plâns. 39 Și Isaac, tatăl său, a răspuns și i‐a zis: Iată locuința ta va fi din grăsimea pământului și din roua cerurilor de sus. 40 Și vei trăi cu sabia ta și vei sluji fratelui tău; și va fi așa : când te vei răscula vei scutura jugul lui de pe grumazul tău.
Esau urăște pe Iacov
41 Și Esau a urât pe Iacov pentru binecuvântarea cu care‐l binecuvântase tatăl său. Și Esau a zis în inima sa: Se apropie zilele de jelire pentru tatăl meu și voi ucide pe fratele meu Iacov. 42 Și cuvintele lui Esau, fiul său cel mai mare, au fost spuse Rebecăi. Și ea a trimis și a chemat pe Iacov, fiul ei cel mai mic, și i‐a zis: Iată, fratele tău Esau se mângâie despre tine că te va ucide. 43 Acum dar, fiul meu, ascultă glasul meu și scoală‐te, fugi la Laban, fratele meu, în Haran. 44 Și rămâi la el câteva zile până va trece furia fratelui tău; 45 până va trece mânia fratelui tău de la tine și va uita ce i‐ai făcut; atunci voi trimite și te voi aduce de acolo. Pentru ce să fiu lipsită de voi amândoi într‐o zi? 46 Și Rebeca a zis lui Isaac: Mi s‐a urât viața din pricina fetelor lui Het! Dacă Iacov își va lua nevastă din fetele lui Het, ca acestea, din fetele țării, la ce bun îmi va fi viața?
O dimosdumadămišto le Esauohko.
1 O Isak phurilosas, thai lehkă iakha čiorailesas, kadea ta či mai dikhălas. Atunčeara akhardea le Esaos, o šeau o mai baro, thai phendea lehkă: „Šeaua!” „Dikh ta ma”, dea les anglal o.
2 O Isakh phendea: „Dikhta phurilem, thai či jeanau o des kana meraua.
3 Akana, kadea, rudi tu, le te butea, e tolba thai o arko, jea po kîmpo, thai anmangă vînato.
4 Kăr mangă khă xabe, sar čeaileol ma man, thai anmangă te xau, kaste deltudumadămišto muro dii angla te merau.”
5 E Rebeka ašundea so phenelas o Isako pehkă šeavehkă le Esaohkă. Thai o Esauo gălo po kîmpo, kaste astarăl vînato thai te anel les.
6 E Rebeka phendea pehkă šeavehkă le Iakovohkă: „Dikta, ašundem te daddes sar delas duma pehkă šeavehkă le Esaohkă kadea:
7 „An mangă vînato, thai tirau mangă khă xabe te xau; thai dauatudumadămišto angla o Rai, angla te merau.”
8 Akana, šeava, ašun muro divano, thai kăr so mothoau tukă.
9 Jea thai astar dui busneoră anda e turma, kaste tiravau anda lende te daddehkă xabe sar čeaileo les;
10 tu nigărăs les te daddehkă te xal, kaste deltudumadămišto angla te merăll.
11 O Iackov phendea pehka dakă: „Dikta, muro phrall o Esau sî ballalo, man naima ball dăfel.
12 Daštilpe kă muŕo dadd te thol o vast pe ma, thai dikhăla ma orta xoxamno angla peste, thai, ando than le dimosdumadămišto, kărau te aven pe mande e arman.”
13 Lesti dei phendea lehkă: „E arman, šeaua, te perăl pa mande! Ašun kadeadar muro divano, thai jea ta anmangă le.”
14 O Iakov gălo thai lea le, thai andea le pehka dakă, kai tiradea khă xabe sar, čeaileolas lehkă daddes.
15 Pala kodea, e Rebeka lea le çole le mai laše le Esaohkă, lako šeau o mai baro, kai sas khără, thai thodea le po Iakovo, lako šeau o mai tărno.
16 Garadea lehkă vast, thai pe lesti koŕ la morčiasa le busneorăndi, kă les nasles ball.
17 Thai dea ando vast pehkă šeavehko le Iakovohko o xabe o lašo thai manŕo, kai tiradeasas le.
18 O avilo ka pehko dadd, thai phendea: „Daddna!” „Dikta ma” phendea o Isak.” „Kon san tu, šeaua?”
19 O Iakov phendea pehkă daddehkă: „Me sîm o Esau, teo šeau o mai baro; kărdem so phendean mangă. Ušti ta, rudi tu, av ta xa anda muro vînato, kaste delmadumadămišto teo dii!”
20 O Isak phendea pehkă šeavehkă: „Sar, arakhlean les, šeava?” Thai o Iakov phendea: „O Rai, o Dell tiro, ankaladea mangăles anglal.”
21 O Isak phendea le Iakovohkă: „Pašo, te thoau o vast pe tute, šeaua, kaste jeanau čeačimasa kă tu san muro šeau o Esau, or či.”
22 O Iakov paši'lo paša pehko dadd o Isak, kai thodea o vast pe leste, thai phendea: „O mui sî o mui le Iakovohko, ta le vast, sî le vast le Esaohkă.”
23 Či prinjeandea les, kă lehkă vast sas ballale, sar le vast lehkă phrallehkă le Esaohkă: thai delesdumadămišto.
24 O Isak phendea: „Tu san muŕo šeau o Esau?” Thai o Iakov phendea: „Me sîm.”
25 O Isak phendea: „An mangă te xau anda o vînato mîŕă šeavehko, ka muro dii te deltudumadămišto.” O Iakov andea lehkă, thai o xalea; andea lekhă i moll, thai pilea.
26 Atunčeara lehko dadd o Isak phendea: „Av paša mande, thai čiumide ma, šeaua.”
27 O Iakov paši'o, thai čiumidea les. O Isak ateardea o khandimos lehkă çoalengo; pala kodea delesdumadămišto, thai phendea:
„Dikta, o khandimos mîŕă šeavehko sî sar o khandimos khă kîmpohko, kai blagoslovisardea les o Dell.
28 Te del tu o Dell piteaimos andoa čerii,
Thai o thulimos la phuweako,
Div thai moll pe butimaste!
29 Te aven tala teo vast popoare,
Thai le neamuri te den čeanga angla tute!
Te aves o maibaro pa te phrall,
Thai le šeave tea deiakă te den čeanga angla tute!
Dinoarman te avel orkon dela tu armaia,
Thai dinodumadămišto te avel orkon delatudumadămišto.”
30 O Isak isprăvisardeasas te deldumadămišto le Iakovos, thai numai so gălosastar o Iakov kata pehko dadd o Isak, kana lehko phrall o Esau avilo katar e vînătoarea.
31 Tiradea i o kha xabe lašo, thai nigărdea les ka pehko dadd. Thai phendea pehkă daddehkă: „Daddna, ušti ta xa anda o vînato te šeavehko, kaste delmadumadămišto teo dii!”
32 Lehko dadd o Isak phendea lehkă: „Kon san tu?” Thai o phendea: „Me sîm teo šeau o mai baŕo, o Esau.”
33 O Isak darai'lo but zurales, thai phendea: „Kon sî kukoa kai astardea vînato, thai andea mangă les? Me xalem anda sea, angla te aves tu, thai demlesdumadămišto. Anda kodea ašela dinodumadămišto.”
34 Kana ašundea o Esau kadala divanurea pehkă daddehkă, ankaladea çîpimata, pherde kărtimos, thai phendea pehkă daddehkă: „Demadumadămišto i man daddna!”
35 O Isak phendea: „Teo phrall avilo čiorimasa, thai lea teo dimosdumadămišto.”
36 O Esau phendea: „Na, dă ivea thodine lehkă anau Iakov; kă athadea ma duarăs. Lea muro čeačeo anglal kărdimos, thai dikta akana kă avilo thai lea i muro dimosdumadămišto!” Thai mai phendea: „Na meklean či khă dimosdumadămišto anda mande?”
37 O Isak dea amnglal, thai phendea le Esaohkă: „Dikta, kărdem les maibaro pa tute, thai dem les kanditorea sa lehkă phrallen, šinadem lehkă div thai moll pe butimaste: so mai dašti te kărau anda tute, ševa?”
38 O Esau phendea pehkă daddehkă: „Nai tu numai kadea iekh dimosdumadămišto, daddna? Demadumadămišto i man daddna!” Thai o Esau vazdea o mui thai ruia.
39 Lehko dadd o Isak deales anglal, thai phendea lehkă:
„Dikta! Teo khăr sî te avel bi o thulimos la phuweako
Thai le piteaimahko le čerehko opral.
40 Sî te trais anda ti sabia,
Kandesa te phrallehkă;
Ta kana vazdesa tu,
Sî te činos o xamo lehko pala ti koŕ!”
O Esau astarăl xoli po Iakov.
41 O Esau astardea xoli po Iakov, anda o dimosdumadămišto, kai deasaslesdumadămišto lehko dadd. Thai o Esau phenelas ande pehko illo „le des le roimahkă mîŕă daddehkă sî paše, pala kodea sî te mudarau mîŕă phralles le Iakovos.”
42 Thai phendine la Rebekakă le divanurea le Esaohkă, o šeau lako o mai baro.Oi tradea atunčeara ta akhardine le Iakovos, o šeau lako o mai tărno, thai phendea lehkă: „Dikta, teo phrall o Esau kamel te marăl pe tusa thai te mudarăll tu.
43 Akana, šeaua, ašun o divano muŕo: ušti, naši ka muŕo phrall o Laban ando Xaran;
44 thai aši leste varesar čiro, ji kana nakhăla e xoli te phrallesti,
45 ji kana nakhăla tutar e čiungar te phrallesti, thai bîstărăla so kărdean lehkă. Atunčeara sî te tradau te akharăn tu. Anda soste te avau bitumengo lidongo ande khă des?”
46 E Rebeka phendea le Isakohkă: „Greçosailem traiostar, anda le šeia le Xetohkă. O Iakovo te lela khă kadalatar romni, anda le šeia le Xetohkă, anda le šeia kadale čemehkă, ka soste mai sî laši mîŕî čivava?”