Dan așază închinarea la idoli
1 Și în zilele acelea nu era împărat în Israel, și în zilele acelea seminția daniților își căuta o moștenire de locuit, fiindcă până în ziua aceea nu le căzuse moștenire între semințiile lui Israel. 2 Și copiii lui Dan au trimis din familia lor cinci bărbați din tot numărul lor, bărbați viteji, din Țorea și Eștaol, ca să iscodească țara și s‐o cerceteze, și le‐au zis: Mergeți, cercetați țara. Și au venit în ținutul muntos al lui Efraim până la casa lui Mica și au mas acolo. 3 Când erau lângă casa lui Mica, au cunoscut glasul tânărului, al levitului. Și s‐au abătut acolo și i‐au zis: Cine te‐a adus aici? Și ce faci tu? Și ce ai tu aici? 4 Și el le‐a zis: Așa și așa mi‐a făcut Mica și m‐a tocmit și sunt preotul lui. 5 Și i‐au zis: Rugămu‐te, întreabă pe Dumnezeu , ca să știm dacă va propăși calea pe care mergem. 6 Și preotul le‐a zis: Mergeți în pace; calea voastră pe care mergeți este înaintea Domnului. 7 Și cei cinci bărbați au, plecat și au venit la Lais , și au văzut pe poporul care era în ea, locuind la adăpost, după chipul sidonienilor, liniștit și încrezător, și nu era nimeni în țară care să aibă putere să‐i facă de rușine în ceva, și erau departe de sidonieni și n‐aveau a face cu vreun om. 8 Și au venit la frații lor la Țorea și Eștaol. Și frații lor le‐au zis: Ce ziceți voi? 9 Și au zis: Sculați‐vă și să ne suim împotriva lor, căci am văzut țara și iată este foarte bună. Și stați liniștiți? Nu vă leneviți să plecați să mergeți să luați țara în stăpânire. 10 Când veți intra, veți veni la un popor încrezător, și țara este întinsă în toate laturile, căci Dumnezeu a dat‐o în mâna voastră; este un loc în care nu lipsește nimic din ce este pe pământ. 11 Și de acolo, din Țorea și Eștaol, au plecat șase sute de bărbați din familia daniților încinși cu arme de război. 12 Și s‐au suit și au tăbărât la Chiriat‐Iearim în Iuda. De aceea locul acesta s‐a numit Mahane‐Dan până în ziua de astăzi: iată este în dosul Chiriat‐Iearimului. 13 Și de acolo au trecut la ținutul muntos al lui Efraim și au venit până la casa lui Mica. 14 Și cei cinci bărbați, care se duseseră să iscodească țara Lais, au vorbit și au zis fraților lor: Știți că în casele acestea este un efod și terafimi, și un chip cioplit și un chip turnat? Și acum știți ce aveți de făcut. 15 Și s‐au abătut acolo și au venit în casa tânărului, a levitului, în casa lui Mica, și l‐au întrebat de pace. 16 Și cei șase sute de bărbați dintre copiii lui Dan, încinși cu armele lor de război, au stat la intrarea porții. 17 Și cei cinci bărbați, care se duseseră să iscodească țara, s‐au suit, au intrat acolo și au luat chipul cioplit și efodul și terafimii și chipul turnat: și preotul sta la intrarea porții cu cei șase sute de bărbați încinși cu arme de război. 18 Și aceștia au intrat în casa lui Mica și au luat chipul cioplit, efodul și terafimii și chipul turnat. Și preotul le‐a zis: Ce faceți? 19 Și ei i‐au zis: Taci, pune‐ți mâna pe gura ta și mergi cu noi, și să ne fii tată și preot. Este mai bine pentru tine să fii preot al casei unui singur om sau să fii preot al unei seminții și al unei familii în Israel? 20 Și inima preotului s‐a bucurat, și a luat efodul și terafimii și chipul cioplit, și s‐a dus în mijlocul poporului. 21 Și s‐au întors și au plecat, și au pus înaintea lor pruncii și turmele și averile. 22 Și când se depărtaseră de la casa lui Mica, bărbații, care erau în casele de lângă casa lui Mica, au fost adunați și au ajuns pe copiii lui Dan. 23 Și au strigat după copiii lui Dan. Și ei și‐au întors fețele și au zis lui Mica: Ce ai de te‐ai adunat? 24 Și el a zis: Mi‐ați luat dumnezeii mei pe care i‐am făcut și pe preot, și v‐ați dus și ce‐mi mai rămâne? Și cum îmi ziceți: Ce ai? 25 Și copiii lui Dan i‐au zis: Să nu ți se audă glasul între noi, ca să nu se arunce asupra voastră niște oameni amărâți la suflet și să‐ți pierzi viața ta și viețile casei tale. 26 Și copiii lui Dan au mers pe calea lor. Și Mica a văzut că erau prea tari pentru el și s‐a întors și s‐a dus înapoi la casa sa.
Cucerirea cetății Lais
27 Și au luat ce făcuse Mica și pe preotul care era la el, și au venit asupra Laisului, asupra unui popor liniștit și încrezător; și i‐au lovit cu ascuțișul sabiei și au ars cetatea cu foc. 28 Și nu era nimeni să‐i scape, pentru că ea era departe de Sidon și n‐aveau a face cu vreun om, și era în valea care este lângă Bet‐Rehob . Și au zidit cetatea și au locuit în ea. 29 Dar cu adevărat au pus numele cetății Dan, după numele lui Dan, tatăl lor, care se născuse lui Israel; dar mai înainte numele cetății era Lais. 30 Și copiii lui Dan au înălțat chipul cioplit și Ionatan, fiul lui Gherșom, fiul lui Moise, el și fiii săi au fost preoții seminției daniților până în ziua ducerii țării în robie. 31 Și și‐au înălțat chipul cioplit al lui Mica, pe care‐l făcuse el, în toate zilele cât a fost casa lui Dumnezeu în Silo.
Le šeave le Danohkă vazden butea anda o kandimos andoa khăr le Mikahko.
1 Ando čiro kodoa nas thagar ando Israelo; thai e semençia le Danosti rodenas pehkă khă mandimos kaste bešen ande leste, kă ji ando des kodoa či pelosas lengă koa çîrdimos la baxteako či khă mandimos ando maškar le semeçiengo le Israelosti.
2 Le šave le Danohkă line anda peste sa, anda lengă familii, panji manuši zurale, kai trade le ande Çorea thai ando Eštaol, te rodenčioreal o čem thai te dikhăn les. On phende lengă: „Jean thai dikhăn o čem.” On arăsline ando baŕbaro le Efraimohko, ando khăr le Mikahko, thai ašile pai reat oče.
3 Kana sas paše le khărăstar le Mikaskărăstar, prinjeandine o mui le tărne Levitohko, pašile paša leste thai phende lehkă: „Kon andea tu koče? So kărăs tu ando than kadoa? So sîtu koče?”
4 O dea le anglal: „O Mika kărăl kutea thai kutea buti anda mande, del ma khă potindimos, thai me sîm lehkă rašai.”
5 On phendine lehkă: „Pušta le Devlles, kaste jeanas same bax ande amaro phirimos.”
6 Thai o Rašai dea le anglal: „Jean pe pačea; o phirimos kai kărăn les sî tala o dičimos le Raiehko.”
7 Kola panji manuši telearde, thai arăsle ando Lais. Dikhline o poporo oçal sar trai koa thanlašo, sar le Sidoniçea, ujardo thai bi grijengo; ando čem nas khonikh kai te kără lengă ăkh mai çîkno nasul stăpînindoi pa lende; sas dur le Sidoniçăndar, thai nas le či khă phanglimos avră manušença.
8 Amboldile ka pehkă phral ande Çorea thai Eštaol, thai lengă phral phendine lengă: „So ašundimos anen amengă?”
9 „Aven”, dine anglal on „te ankleas pa lende; kă dikhleam o čem, thai dikta kă sas but lašo. So! Bešen thai či phenen khanči? Na aven khandine thai telearăn te thon o vast po čem kadoa.
10 Kana šona tume ande leste, dena pa khă poporo kai bešel bi darako. O čem sî baro, thai o Dell dea les ande tumară vast; sî khă than kai nai khanči so te na avel pe phuw.”
11 Šou šella manuši andai familia le Danosti telearde andai Çorea thai o Eštaol, le armença le mardimahkă.
12 Uštile, thai aviline ando Chiriat-Iearim, kai bušol ji ando des dă adesara Maxane-Dan (E Tabăra le Danosti).
13 Nakhle oçal ando baŕobaro le Efraimohko, thai arăsle ji ando khăr le Mikahko.
14 Atunčeara kola le panji jene kai gălesas te dikhăn čioreal o čem o Lais, line o divano thai phendine pehkă phralengă. „Jeanen kă andel khăra kadala sî khă efodo, terafimea, khă tipo čioplime thai khă tipo šordo? Dikhăn akana so sî tume kărimahko.”
15 On linela karing oče, šute pe ando khăr le tărne Levitohko, ando khăr le Mikahko, thai pušle les sastimastar!
16 Kola šou šella manuši andal šeave le Danohkă, phangle le armença le mardimahkă, bešenas anglal o udarle šutimahko.
17 Thai le panji manuši kai gălesas te dikhănčioreal o čem, ankăste thai šute pe ando khăr; line o tipo o čioplime, le terafimea, o efodo thai o tipo o šordo, ando čiro kai o rašai sas kole šove šellença koa udar le štimahko, phangline le armença le mardimahkă.
18 Kana šute pe ando khăr le Mikahko, thai line o tipo o čioplime, le terafimea, o efodo thai o tipo o šordo, o rašai phendea lengă: „So kărăn mangă?”
19 On dine les anglal: „Aši, tho tukă o vast koa mui, thai av amença; te aves amaro dadd thai amaro rašai. Mai mišto te aves rašai ka ăkh khăr khă manušehko, or te aves o rašai kha semençiako thai kha familiako andoa Israelo?”
20 O rašai bukurisa'lo ande pehko illo; lea o efodo, le terafimea, thai o tipo o čioplime, thai dea pe la čeatasa le poporohko.
21 Line la pale po drom thai telearde, thodindoi anglal le šaoŕăn, le juvindimatăn thai le kalabalîkuri.
22 Pala so durile mišto le khărăstar le Mikahkărăstar, le manuši kai bešenas le khărănça paše le Mikastar tide pe thai line pe pala le šeave le Danohkă.
23 Çîpisarde pala le šeave le Danohkă, kai amboldi'le thai phendine le Mikahkă: „So sî tu thai so ameal e gloata kadea le manušendi?”
24 O dea le anglal: „Le devla mîŕă kai kărdemas mangă le, lean mangă le thai lean mangă andekhthan i mîŕă rašas thai găleantar: so mai ašel ma? Sar daštin te phenen mangă: „So sî tu?”
25 Le šeave le Danohkă phendine lehkă: „Te na ašunas teo mui; kă avervaresar manuši čiorîmahkă šudena pe pa tumende, thai xasardeosa i tu thai i kukola anda teo khăr.”
26 Thai le šeave le Danohkă dikhline mai angle pehkă dromestar. O Mika, dikhlindoi kă sî mai zurale sar leste, amboldi'lo thai avilo khără.
O limos la četateako Lais.
27 Vazdine so kărdeasas o Mika, thai line le rašas kai sas ande lehko kandimos, thai peline poa Laiso, khă poporo ujeardo thai pe pačea, nakhade les andoa skuçîmos la sabiako, thai dine iag e četatea.
28 Khonikh či skăpisardea la, kă sas but dur andoa Sidono, thai le manuši lakă nas le či khă phanglimos avră manušença: oi sas ande xar kai tinzol pe karing Bet-Rexobo. Le šeave le Danohkă vazdine pale e četatea, thai bešline ande late;
29 dine la anau Dano, pala o anau le Danohko, lengo dadd, kăi kărdilosas le Israelohkă; ta e četatea mai anglal bušolas Lais.
30 Vazdine anda lende o tipo o čioplime; thai o Ionatano, o šeau le Gheršomohko, o šeau le Moisahko, o thai le šave lehkă sas le raša le semençiakă le Daniçăngă, ji ando čiro la robiako le čemehko.
31 Thodine anda lende o tipo o čioplime kai kărdeasas les o Mika, ande soa čiro sode sas o khăr le Devllehko ando Silo.