Pedepsirea închinării la idoli
1 Păcatul lui Iuda este scris cu un priboi de fier, cu o muchie de diamant: este săpat pe tăblița inimii lor și pe coarnele altarelor voastre; 2 pe când copiii lor își aduc aminte de altarele lor și de Astarteele lor de lângă copacii verzi pe dealurile înalte. 3 O, muntele meu în câmp! Voi da prăzii avutul tău, toate vistieriile tale, și înălțimile tale, pentru păcatul din toate hotarele tale. 4 Și tu, de la tine însuți, te vei lăsa de moștenirea ta pe care ți‐am dat‐o; și te voi face să slujești vrăjmașilor tăi în țara pe care n‐o cunoști, căci ați aprins un foc în mânia mea și va arde în veac. 5 Așa zice Domnul: Blestemat este omul care se încrede în om și face carnea brațul său și a cărui inimă se depărtează de Domnul. 6 Căci va fi ca un tamarisc în pustie și nu va vedea venirea binelui; ci va locui locurile uscate în pustie, un pământ sărat și nelocuit. 7 Binecuvântat este omul care se încrede în Domnul și a cărui încredere este Domnul. 8 Căci va fi ca un copac sădit lângă ape și care își întinde rădăcinile lângă râu și nu se teme de venirea arșiței, ci frunza lui va fi verde și nu se va îngrijora în anul de secetă și nici nu va înceta să dea rod. 9 Inima este înșelătoare mai mult decât toate lucrurile și nespus de stricată: cine poate s‐o cunoască? 10 Eu, Domnul, cercetez inima, cerc rărunchii, ca să dau fiecăruia după căile sale, după rodul faptelor sale. 11 Cum stă potârnichea pe ouă pe care nu le‐a făcut, așa este cel ce adună bogății pe nedrept: le va lăsa în mijlocul zilelor sale și la sfârșitul său va fi un nebun. 12 Locul locașului nostru sfințit este un scaun de domnie pe înălțime de la început. 13 Doamne, nădejdea lui Israel, toți cei ce te părăsesc se vor rușina. Cei ce se depărtează de la mine vor fi scriși în țărână pentru că au părăsit pe Domnul, izvorul apelor vii. 14 Vindecă‐mă, Doamne, și voi fi vindecat. Mântuiește‐mă și voi fi mântuit, căci tu ești lauda mea. 15 Iată, aceștia îmi zic: Unde este cuvântul Domnului? Să vină acum! 16 Dar eu nu m‐am grăbit să nu fiu ca un păstor după tine, nici n‐am dorit ziua rea. Tu știi. Ce a ieșit din buzele mele era înaintea feței tale. 17 Nu‐mi fi spaimă: tu ești adăpostul meu în ziua răului! 18 Să se rușineze cei ce mă prigonesc, dar eu să nu mă rușinez ; să se înspăimânte ei, dar eu să nu mă înspăimânt. Adu asupra lor ziua răului și zdrobește‐i cu o zdrobire îndoită.
Porunca de a sfinți sabatul
19 Așa mi‐a zis Domnul: Mergi și stai în poarta copiilor poporului, prin care intră și prin care ies împărații lui Iuda, și în toate porțile Ierusalimului. 20 Și zi‐le: Auziți cuvântul Domnului, împărați ai lui Iuda și tot Iuda și toți locuitorii Ierusalimului care intrați prin porțile acestea. 21 Așa zice Domnul: Luați seama la sufletele voastre și nu purtați nicio sarcină în ziua sabatului și n‐aduceți nimic prin porțile Ierusalimului. 22 Și nu scoateți nicio sarcină din casele voastre în ziua sabatului și nu faceți nicio muncă; ci sfințiți ziua sabatului, cum am poruncit părinților voștri. 23 Dar ei n‐au ascultat, nici nu și‐au plecat urechea, ci și‐au întărit grumazul ca să n‐audă și să nu primească învățătură. 24 Și va fi așa : dacă mă veți asculta, zice Domnul, ca să n‐aduceți nicio sarcină prin porțile cetății acesteia în ziua sabatului și să sfințiți ziua sabatului nefăcând niciun lucru în ea: 25 atunci vor intra prin porțile cetății acesteia împărați și mai mari, șezând pe scaunul de domnie al lui David, călărind în care și pe cai, ei și mai marii lor, oamenii lui Iuda și locuitorii Ierusalimului: și cetatea aceasta va fi locuită în veac. 26 Și vor veni din cetățile lui Iuda și din împrejurimile Ierusalimului și din țara lui Beniamin și de la șes și din ținutul muntos și de la miazăzi aducând arderi de tot și jertfe și daruri de mâncare și tămâie și aducând jertfe de mulțumire la casa Domnului. 27 Dar dacă nu mă veți asculta ca să sfințiți ziua sabatului și să nu purtați sarcină și să nu intrați prin porțile Ierusalimului în ziua sabatului, atunci voi aprinde un foc în porțile lui și va mistui palatele Ierusalimului și nu se va stinge.
1 E bezex le Iudasti sî ramome khă priboiesa sastruno, khă gorăsa diamantohkărăsa; sî xunado pe tabala lendi illesti, thai pel šinga lengă altarohkă.
2 Sar den pe godi ka pehkă šave, kadea den godi kal altare lengă, thai kal idolea thai le Astarteia lengă paša le kašt le zăllena, pel uče plaia.
3 Me dau koa limos o baŕbaro Muŕo thai le phuwea lehkă, le mandimata lehkă, sa le visterii thai le učimata tiră, andai doši le bezexăndi tirăndi, pe sai phuw tiri!
4 Andai doši tiri xasarăsa teo mandimos, kai demas tukă les; kăraua tu te kandes te dušmanohkă ande khă čem, kai či prinjeanes les, kă astardean e iag Mîŕa xolleati, kai phabarăla orkana.”
5 „Kadea delduma o Rai: dinoarman te avel o manuši kai pateal pe ando manuši, kai nikărdeol pe khă merimahkomanuši thai durearăl pehko illo le Raiestar!
6 Kă sî sar khă bibaxtaloando pustiimos, thai či dikhăl avindoi o baxtalimos; bešel ande le thana le phabarde le pustiimahkă, ande khă phuw londi thai bi bešlitorengo.
7 Dinodumadămišto te avel o manuši, kai pateal pe ando Rai, thai savehko ajukărimos sî o Rai!
8 Kă o sî sar khă kašt thodino pašal paia kai tinzol pehkă anglunimata karing o nanilaši; či daral le tatimastar, kana avel, thai lehko patrinimos ašel zălleno; ando bărši le šutimahko, či daral, thai či atărdearăl te anel rodo.”
9 „O illo sî but athaimahko thai biajukărdimahko dă nasul; kon daštil te prinjeane les?
10 „Me, o Rai, rodau o illo, thai zumavau le rîničea, kaste potinau sakoiekhăhkă pala lehko phirimos, pala o rodo lehkă kărdimatăngo.”
11 Sar khă potîrnika, kai bešel pe varesar anŕă kai či anŕardea le oi, kadea sî kukoa kai tidel bravalimata pe bičeačimaste; trăbul te mekăle ando maškar lehkă desăngo, thai mai palal nai dă sar khă čealado.
12 Skamin raimahko pherdo slava, vazdino dă anglal, than le sfîntone amară Bešlimahko,
13 Raia, o ajukărimos le Israelohko! Sa kola kai mekăn Tu, avena garadine lajavestar.” – „Kola kai dureon Mandar avena ramome pe phuw, kă mekăn le Raies, o isvoro le paiehko juwindo.”
14 Sastear ma, Tu, Raia, thai avaua sasteardo; skăpisar ma Tu, thai avaua skăpime; kă Tu san e slava mîŕî!
15 Dikta, on phenen mangă: „Kai sî o Divano le Raiehko? Te pherăl pe kadea!”
16 „Thai me, kaste ašunau Tu, či kamblem te avau bakreari; čina či kamblem o des le bibaxtalimahko, jeanes; thai so ankăsteas anda mîŕă ušt, sî bigaradimahko angla Tute.
17 Anda kodea, na av khă buti daraimasti anda mande, kă Tu san muŕo skăpimos ando des le bibaxtalimahko!
18 Le našaitorii mîŕă te aven garadine lajavimastar, ta te na avau lajavimahko me; te isdran on, ta te na isdrau me! An pa lende o des le bibaxtalimahko, malav le duarăs armaiença!”
O sfînçîmos le Savatohko.
19 „Kadea dea mangă duma o Rai: „Telear, thai beši koa udar le šavengo le poporohkărăngo, pe savi šon pe thai anklen le thagar le Iudahkă, thai ka sal udara le Ierusalimohkă,
20 thai phen lengă: „Ašunen o Divano le Raiehko, thagar le Iudahkă, thai soa Iuda, thai sal bešlitorea le Ierusalimohkă, kai šon tume pa kadala udara!”
21 „Kadea delduma o Rai: „Len sama, andel duxurea tumară, te na phiraven či khă pharimos ando des le Savatohko, thai te na anen les andră pal udara le Ierusalimohkă.
22 Te na ankalaven anda tumară khăra či khă pharimos ando des le Savatohko, thai te na kărăn či khă buti, ta sfinçon o des le Savatohko, sar mothodem tumară daddengă.”
23 Ta on či ašundine thai či line godi; çăpenisarde pesti koŕ, kaste na ašunen thai te na len sîkaimos.
24 Kana ašunesa Ma ande čeačimaste, phenel o Rai, thai či anena či khă buti andră pel udara kadala četateakă, ando des le Savatohko, thai sfinçona o des le Savatohko, thai či kărăna či khă buti ando des kadoa,
25 atunčeara pel udara kadala četateakă šona pe thagar thai voievodurea, kai bešena po skamin le raimahko le Davidohko; on avena andel urdona thai ankăste pel grast, on thai le voievodurea lengă, le manuši le Iudahkă thai le bešlitorea le Ierusalimohkă, thai četatea kadea avela bešlini andel veakurea.
26 Avena anda le četăçi le Iudahkă thai andal riga le Ierusalimohkă, andoa čem le Beniaminohko, andai xar, poa baŕobaro thai katar aveodes, kaste anen phabarimata dă sa thai jertfe, te anen pativa xabenehkă thai tămîia, thai te anen jertfe naismahkă ando Khăr le Raiehko.
27 Ta kana či ašunena kana mothoautumengă te sfinçon o des le Savatohko, te na nigrăn či khă pharimos, thai te na anenla andră pal udara le Ierusalimohkă, ando des le Savatohko, atunxčeara astaraua khă iag kal udara la četateakă, kai phabarăla le khăra kola le bară le Ierusalimohkă thai či atărdeola.”