Întruparea Cuvântului
1 La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu. 2 Acesta era la început la Dumnezeu. 3 Toate au fost făcute prin el și fără el n‐a fost făcut nici măcar ceva care este făcut. 4 În el era viața și viața era lumina oamenilor. 5 Și lumina luminează în întuneric și întunericul n‐a biruit‐o. 6 A fost un om trimis de la Dumnezeu; numele său era Ioan. 7 Acesta a venit spre mărturie, ca să mărturisească despre lumină, ca toți să creadă prin el. 8 Nu era el lumina, ci a venit ca să mărturisească despre lumină. 9 Lumina adevărată era cea care luminează pe orice om, venind în lume . 10 El era în lume și lumea a fost făcută prin el și lumea nu l‐a cunoscut. 11 A venit la ale sale și ai săi nu l‐au primit. 12 Iar câți l‐au primit, le‐a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu: celor ce cred în numele lui; 13 care au fost născuți nu din sânge, nici din voia cărnii, nici din voie de bărbat, ci din Dumnezeu. 14 Și Cuvântul s‐a făcut carne și a locuit între noi (și am privit slava lui, slavă ca a singurului născut de la Tatăl), plin de har și de adevăr. 15 Ioan mărturisește despre el și a strigat zicând: Acesta era cel despre care am zis: Cel ce vine după mine a fost înaintea mea, căci era întâi în privința mea. 16 Căci noi toți am luat din plinătatea lui și har peste har. 17 Căci legea a fost dată prin Moise; harul și adevărul au venit prin Isus Hristos. 18 Nimeni n‐a văzut pe Dumnezeu vreodată; Fiul singur născut, care este în sânul Tatălui, acela l‐a făcut cunoscut.
Mărturia lui Ioan Botezătorul
19 Și aceasta este mărturia lui Ioan, când au trimis la el iudeii din Ierusalim pe preoți și leviți ca să‐l întrebe: Tu cine ești? 20 Și a mărturisit și n‐a tăgăduit și a mărturisit: Eu nu sunt Hristosul. 21 Și l‐au întrebat: Ce dar? Ești Ilie ? Și zice: Nu sunt. Ești tu prorocul? Și a răspuns: Nu. 22 I‐au zis deci: Cine ești? Ca să dăm răspuns celor ce ne‐au trimis; ce zici tu despre tine însuți? 23 El a zis : Eu sunt glasul unuia care strigă în pustie: Îndreptați calea Domnului, după cum a zis Isaia prorocul. 24 Și erau trimiși de la farisei. 25 Și l‐au întrebat și i‐au zis: De ce botezi dar, dacă tu nu ești Hristosui, nici Ilie, nici prorocul? 26 Ioan le‐a răspuns zicând: Eu botez cu apă : în mijlocul vostru stă acela pe care voi nu‐l știți, 27 cel ce vine după mine, căruia nu sunt vrednic să‐i dezleg cureaua încălțămintei lui. 28 Acestea au fost în Betania dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
Mielul lui Dumnezeu
29 A doua zi vede pe Isus venind la el și zice: Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii! 30 Acesta este cel despre care am zis: După mine vine un bărbat care a fost înaintea mea, căci era întâi în privința mea. 31 Și eu nu‐l știam, ci ca să fie arătat lui Israel, pentru aceasta am venit eu botezând cu apă. 32 Și Ioan a mărturisit zicând: Am văzut pe Duhul pogorându‐se din cer ca un porumbel și a rămas peste el. 33 Și eu nu‐l știam, ci cel ce m‐a trimis să botez cu apă, acela mi‐a zis: Peste care vei vedea Duhul pogorându‐se și rămânând peste el, acesta este cel ce botează cu Duhul Sfânt. 34 Și eu am văzut și am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu.
Cei dintâi ucenici
35 A doua zi, iarăși sta Ioan și doi dintre ucenicii lui. 36 Și s‐a uitat pe fața lui Isus, care umbla, și zice: Iată Mielul lui Dumnezeu! 37 Și cei doi ucenici l‐au auzit vorbind și au urmat pe Isus. 38 Și Isus s‐a întors și i‐a văzut urmând și le zice: Ce căutați? Iar ei i‐au zis: Rabi, (care tălmăcit inseamnă Învățătorule) unde stai? 39 El le zice: Veniți și veți vedea. Au venit deci și au văzut unde stă și au stat la el în ziua aceea; era pe la ceasul al zecelea. 40 Andrei , fratele lui Simon Petru, era unul dintre cei doi care au auzit de la Ioan și l‐au urmat. 41 Acesta găsește mai întâi pe fratele său Simon și‐i zice: Noi am găsit pe Mesia (adică tălmăcit Hristos). 42 L‐a dus la Isus. Isus s‐a uitat în fața lui și a zis: Tu ești Simon, fiul lui Iona, tu vei fi numit Chifa, (care se tălmăcește Petru). 43 A doua zi a voit să iasă în Galileea și găsește pe Filip și‐i zice: Urmează‐mă. 44 Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei și Petru. 45 Filip găsește pe Natanael și‐i zice: Noi am găsit pe acela despre care a scris Moise în lege și prorocii , pe Isus din Nazaret , fiul lui Iosif. 46 Și Natanael i‐a zis: Poate fi ceva bun din Nazaret ? Filip îi zice: Vino și vezi. 47 Isus a văzut pe Natanael venind la el și zice despre el: Iată cu adevărat un israelit în care nu este viclenie. 48 Natanael îi zice: De unde mă cunoști? Isus a răspuns și i‐a zis: Mai înainte de a te striga Filip când erai sub smochin te‐am văzut. 49 Natanael i‐a răspuns: Rabi, tu ești Fiul lui Dumnezeu, tu ești Împăratul lui Israel. 50 Isus a răspuns și i‐a zis: Pentru că ți‐am zis că te‐am văzut sub smochin, crezi? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea. 51 Și‐i zice: Adevărat, adevărat vă spun, veți vedea cerul deschis și pe îngerii lui Dumnezeu suindu‐se și pogorându‐se peste Fiul omului.
O Kărdimos le Divanohko.
1 Mai anglal sas o Divano, thai o Divano sas le Devllesa, thai o Divano sas o Dell.
2 O sas dă anglal le Devllesa.
3 Sal butea sas kărdine anda Leste; thai khanči anda so sas kărdo, nas kărdo bi Lehko.
4 Ande Leste sas e čivava, thai e čivava sas e lumina le manušendi.
5 E lumina străfeal ando tuneriko, thai o tuneriko či nakhadeala.
6 Avilo khă manuši tradino le Devllestar: o anau lehko sas Ioano.
7 O avilo sar martoro, te delduma pa e Lumina, anda ka saoŕă te patean anda leste.
8 Nas o e Lumina. Ta o avilo te delduma pa e Lumina.
9 E Lumina kadea sas e čeači Lumina, kai străfeal orsave manušes, avindoi ande lumea.
10 O sas ande lumea, thai e lumea sas kărdi Lestar, ta e lumea či prinjeandea Les.
11 Avilo ka Pehkă, thai Lehkă či primisarde Les.
12 Ta saoŕăngă kolengă kai primisarde Les, kolengă kai patean ande Lehko Anau, dea le o čeačimos te kărdeon šeave le Devllehkă;
13 Kărdine na andoa rat, čina anda o kamimos lengo, čina andoa kamimos vokh manušehko, ta andoa Dell.
14 Thai o Divano kărdi'lo stato, thai bešlo maškar amende, pherdo xaro thai čeačimos. Thai ame dikhleam e slava Lesti, khă slava orta sar e slava le korkorăhko kărdo andoa Dadd.
15 O Ioan deaduma pa Leste, kana çîpisardea: „O sî Kukoa pa sao phendemas me: „Kukoa kai avel pala mande, sî angla mande, angla kă sas anglal mandar.”
16 Thai ame saoŕă leam andoa pherdimos Lehko, thai xaro pala xaroste;
17 kă e kris sas dini andoa Moise, ta o xaro thai o čeačimos avile andoa Isus Kristoso.
18 Khonikh či dikhlea vokh data le Devlles; korkoŕo Lehko Šeau, kai sî ando bărkh le Daddehko, Kodoa kărdea Les prinjeando.
O dimosduma le Ioanohko Bolditorehko.
19 Dikta o dimosduma phendino le Ioanostar, kana le Iudeia tradine andoa Ierusalimo varesar raša thai Leviçea te pušen les: „Tu kon san?”
20 O deaduma thai či deapeparpale: phendea kă o nai o Kristoso.
21 Thai on pušline les: „Ta kon san? San o Ilia?” thai o phendea: „Či sîm!” „San prooroko?” Thai o deas anglal: „Či!”
22 Atunčeara phendine lehkă: „Ta kon san? Kaste dašti phenas kolengă kai tradea me. So phenes tu korkoŕo pa tute?”
23 „Me”, phendea o, „sîm o mui kolehko kai çîpil ande pustia: „Orton o drom le Raiehko”, sar phendea o prooroko o Isaia.”
24 Le tradine sas andai rig le Fariseiendi.
25 On mai thodine lehkă kakoa pušlimos: „Atunčeara sostar boles, kana či san o Kristoso, či o Ilia, či o prooroko?”
26 Orta čeačimos, o Ioano phendea lengă: „Me bolau paiesa; ta ando maškar tumaro bešel Iekh, kai tume či prinjeanen Les.
27 O sî Kodoa kai avel pala mande, – thai kai bešel angla mande; me na sîm vreaniko te pîtrau Lesti aravli Lehkă podimasti.”
28 Kadala butea sas kărdine ande Betabara, înteal o Iordano, kai bolelas o Ioano.
O bakrišo le Devllehko.
29 Ando duito des, o Ioan dikhlea le Isusos avindoi leste, thai phendea: „Dikta o bakrišo le Devllehko, kai vazdel o bezex la lumeako!
30 O sî Kodoa pa sao phenauas: „Pala mande avel khă manuši, kai sî angla mande, kă sas angla mande.
31 Me či prinjeanauas Les, ta orta anda kodea avilem te bolau paiesa: Ka O te avel kărdo prinjeando le Israelohkă.”
32 O Ioano kărdea kadoa phendimos: „Dikhlem o Duxo ulindoi andoa čeri sar khă gulumbo thai atărdi'lo pa Leste.
33 Me či prinjeanauas Les; ta Kukoa kai tradea ma te bolau paiesa, phendea mangă: „Kodoa pa sao dikhăsa o Duxo ulindoi thai atărdeardoi, sî kukoa kai bolel Sfîntone Duxoasa.”
34 Thai me dikhlem e buti kadea, thai phendem kă O sî o Šeau le Devllehko.”
Le anglal jene.
35 O duito des, o Ioan bešelas pale duie jenença lehkă.
36 Thai, ta kana dikhlea le Isusos phirindoi, phendea: „Dikta o bakrišo le Devllehko!”
37 Le dui jene ašunde les phendindoi kadala orbe, thai găline pala o Isus.
38 O Isus amboldea pe, thai, kana dikhlea le kă jean pala Leste, phendea lengă: „So roden?” On dine Les anglal: „Rabi (kai, amboldino, sî Sîkaitorina), kai bešes?”
39 „Aven ta dikhăn”, phendea lengă O. Găline thai dikhline kai bešelas; thai ando des kodoa ašile Leste. Sas kam koa čeaso le dešengo.
40 Iekh anda kukola dui, kai ašundinesas le divanuri le Ioanohkă thai gălesas pala o Isus, sas o Andrei, o phral le Simon Petrohko.
41 O, kukoa anglal, arakhlea pehkă phrales le Simonos, thai phendea lehkă: „Ame arakhleam le Mesias” (kai, amboldino sî Kristoso).
42 Thai nigărdea les koa Isus. O Isus dikhlea pe leste, thai phendeas: „Tu san o Simono, o šeau le Ioanahko; tu bušosa Chifa „(kai, amboldino sî Petro).
43 O duito des kamblea te jeal ande Galilea, thai arakhlea le Filipos. Thai phendea lehkă: „Av pala Mande.”
44 O Filip sas anda e Betsaida, e četatea le Andreiesti thai le Petrosti.
45 O Filip arakhlea le Natanaelos, thai phendea lehkă: „Ame arakhleam Kukoles, pa sao ramosardea o Moise ande Kris, thai le prooročea: le Isusos andoa Nazareto, o šaeu le Iosifohko.
46 O Natanelo phendea lehkă: „Dašti anklel vareso lašo andoa Nazareto?” „Av thai dikh!” dea les anglal o Filip.
47 O Isus dikhlea le Natanaelos avindoi Leste, thai phendea pa leste: „Dikta čeačimasa khă Israelito, ande sao nai čiorimos.”
48 „Katar prinjeanes ma?” phendea Lehkă o Natanaelo. Čeačio phendimos o Isus phendea lehkă: „Dikhlem tu mai anglal kaste bušos Filip, kana sanas tala o smoitino.”
49 O Natanaelo dea Les anglal: „Rabi, Tu san o Šeau le Devllehko, Tu san o Thagar le Israelohko!”
50 Čeačio phendimos, o Isus phendea lehkă: „Anda kă phendem tukă kă dikhlem tu tala o smoitino, pateas? Butea mai bară dă sar kadala dikhăsa.”
51 Pala kodea phendea lehkă: „Čeačimasa, čeačimasa, phenau tumengă, kă, dă akanara întea, dikhăna o čeri pîtărdo thai le înjeren le Devllehkă sar anklen thai ulen poa Šeau le manušehko.”