Maria îi toarnă mir pe picioare
1 Isus deci cu șase zile mai înainte de Paști a venit la Betania, unde era Lazăr, pe care îl sculase Isus dintre cei morți. 2 I‐au făcut deci o cină acolo și Marta slujea iar Lazăr era unul dintre cei ce ședeau la masă cu el. 3 Maria deci a luat un litru de mir de nard adevărat foarte scump și a uns picioarele lui Isus și i‐a șters picioarele cu părul ei: și casa s‐a umplut de mirosul mirului. 4 Și Iuda Iscarioteanul, al lui Simon, unul dintre ucenicii lui, care avea să‐l dea prins, zice: 5 Pentru ce nu s‐a vândut acest mir cu trei sute de dinari și să se fi dat la săraci? 6 Dar a zis aceasta nu pentru că avea grijă de săraci, ci pentru că era un hoț și având punga, îndepărta cele aruncate în ea. 7 Deci Isus a zis: Las‐o; ea l‐a păstrat pentru ziua înmormântării mele. 8 Căci pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveți totdeauna. 9 Deci gloată multă dintre iudei a aflat că este acolo și au venit nu numai pentru Isus, ci ca să vadă și pe Lazăr pe care îl sculase dintre cei morți. 10 Și mai marii preoților s‐au sfătuit ca să omoare și pe Lazăr. 11 Căci din pricina lui mulți plecau de la iudei și credeau în Isus.
Intrarea lui Isus în Ierusalim
12 A doua zi gloată multă, care era venită la sărbătoare, când au auzit că Isus vine la Ierusalim, 13 au luat ramuri de finici și i‐au ieșit în întâmpinare și strigau: Osana , binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului, împăratul lui Israel. 14 Și Isus, găsind un măgar tânăr, a șezut pe el, după cum este scris: 15 Nu te teme, fiica Sionului, iată Împăratul tău vine șezând pe mânzul măgăriței. 16 Dar ucenicii săi n‐au înțeles acestea la început, ci când a fost proslăvit Isus, atunci și‐au adus aminte că acestea erau scrise pentru el și îi făcuseră acestea. 17 Deci gloata care era cu el mărturisea că a chemat pe Lazăr din mormânt și l‐a sculat dintre cei morți. 18 Pentru aceasta l‐a și întâmpinat gloata, căci a auzit că el făcuse semnul acesta. 19 Deci fariseii au zis între ei înșiși: Vedeți că nu folosiți nimic; iată, lumea a plecat după el.
Isus vorbește de moartea sa
20 Și erau niște greci dintre cei ce se suie ca să se închine la sărbătoare. 21 Aceștia deci au venit la Filip, care era din Betsaida Galileei, și l‐au rugat, zicând: Domnule, voim să vedem pe Isus. 22 Filip vine și spune lui Andrei: Andrei și Filip vin și spun lui Isus. 23 Iar Isus le răspunde zicând: A venit ceasul ca să fie proslăvit Fiul omului. 24 Adevărat, adevărat vă spun, dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu va muri, rămâne numai el, dar dacă va muri, aduce rod mult. 25 Cine își iubește viața, o pierde și cine își urăște viața în lumea aceasta, o va păstra pentru viața veșnică. 26 Dacă îmi slujește cineva, să mă urmeze; și unde sunt eu, acolo va fi și slujitorul meu; dacă‐mi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti. 27 Acum sufletul îmi este tulburat și ce să zic? Tată, scapă‐mă din ceasul acesta. Dar pentru aceasta am venit la ceasul acesta. 28 Tată, proslăvește numele tău. Un glas a venit deci din cer: L‐am și proslăvit și iarăși îl voi proslăvi. 29 Deci gloata care sta și a auzit, zicea: A fost tunet. Alții ziceau: Un înger i‐a vorbit. 30 Isus a răspuns și a zis: Nu pentru mine a fost glasul acesta , ci pentru voi. 31 Acum este judecata lumii acesteia; acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. 32 Și eu îndată ce voi fi înălțat de pe pământ, voi trage pe toți la mine. 33 Iar aceasta o zicea însemnând cu ce moarte avea să moară. 34 Deci gloata i‐a răspuns: Noi am auzit din lege că Hristosul rămâne în veac și cum zici tu că Fiul omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al omului? 35 Isus deci le‐a zis: Lumina este între voi încă puțină vreme. Umblați cât aveți lumina, ca să nu vă apuce întunericul; și cine umblă în întuneric nu știe încotro merge. 36 Cât aveți lumina, credeți în lumină, ca să vă faceți fii ai luminii. Isus a vorbit acestea și a plecat și s‐a ascuns de ei.
Necredința iudeilor
37 Dar deși făcuse atâtea semne înaintea lor, nu credeau în el, 38 ca să se împlinească cuvântul lui Isaia prorocul pe care l‐a zis: Doamne , cine a crezut ce a auzit de la noi? Și cui a fost descoperit brațul Domnului? 39 De aceea nu puteau crede, căci Isaia a zis iarăși: 40 Le‐a orbit ochii și le‐a învârtoșat inima ca să nu vadă cu ochii și să nu înțeleagă cu inima și să nu se întoarcă și eu îi voi vindeca. 41 Isaia a zis acestea pentru că a văzut slava lui și a vorbit despre el. 42 Totuși chiar dintre mai mari mulți au crezut în el, dar din pricina fariseilor nu‐l mărturiseau, ca să nu fie dați afară din sinagogă. 43 Căci au iubit slava oamenilor mai mult decât slava lui Dumnezeu. 44 Și Isus a strigat și a zis: Cine crede în mine, nu crede în mine, ci în cel ce m‐a trimis pe mine. 45 Și cine mă vede pe mine, vede pe cel ce m‐a trimis pe mine. 46 Eu am venit lumină în lume, ca oricine care crede în mine să nu rămână în întuneric. 47 Și dacă va auzi cineva cuvintele mele și nu le va păzi, eu nu‐l judec; căci n‐am venit ca să judec lumea, ci ca să mântuiesc lumea. 48 Cine mă disprețuește pe mine și nu primește cuvintele mele, are cine să‐l judece: cuvântul pe care l‐am spus, acela îl va judeca în ziua de apoi. 49 Căci eu n‐am vorbit de la mine însumi, ci Tatăl care m‐a trimis, el însuși mi‐a dat poruncă ce să zic și ce să vorbesc. 50 Și știu că porunca lui este viață veșnică. Deci cele ce vorbesc eu, vorbesc așa cum mi‐a spus Tatăl.
E Maria šorăl Lehkă miro pel pînŕă.
1 Šove desănça anglai Patradi, o Isus avilo ande Betania, kai sas o Lazăro, kai sas mullo, thai saves ušteadesas les andal mulle.
2 Oče lašardelehkă khă reateatiskafidi. E Marta kandelas, ta o Lazăro sas iekh anda kukola kai bešenas Lesa kai skafidi.
3 E Maria lea khă litra mirosti nardosti ujo, bară kučimahko, thai makhlea le pînŕă le Isusohkă, thai khoslea le pehkă ballença; thai pherdi'lo o khăr anda e mireasma le khandimasti le mirosti.
4 Iekh anda le jene Lehkă, o Iuda o Iskarioteano, o šeau le Simonohko, kai avela te bitine Les, phendea:
5 „Soste či bitindi'lo kadoa miro trine šellença franči, thai te dino pe le čioŕăngă?”
6 Phenelas e buti kadea anda na kă falas les nasul le čioŕăndar, ta anda kă sas khă čior, thai, sar iekh kai nikrălas e tăšila, lelas o so tholas ande late.
7 Ta o Isus phendea lehkă: „Mekh la pačeasa; kă oi garadea les andoa des mîŕă prahomahko.
8 Le čiorăn sî tume orkana tumença, ta Man či avena Ma orkana.”
9 Khă baro butimos Iudeiengo ašundine kă o Isus sas ande Betania; thai avile oče, na numai anda o Isus, ta i te dikhăn le Lazărso, kai ušteadeasa les andal mulle.
10 Le raša le mai bară dine duma te mudarăn i le Lazăros,
11 kă anda leste but Iudeia jeanastar lendar thai pateanas ando Isus.
O šutimos le Isusohko ando Ierusalimo.
12 O duito des, khă gloata bari kai avilisas koa prazniko, sar ašundea kă avel o Isus ando Ierusalimo,
13 Line patrea finikohkă, thai ankăste Lehkă anglal, çîpindoi: „Osana! Dinodumadămišto sî Kukoa kai avel ando Anau le Raiehko, o Thagar le Israelohko!”
14 O Isus arakhlea khă čiušiç, thai ankăsto pe leste, pala sar sî ramome:
15 „Na dara, šei le Sionosti; dikta kă o Thagar tiro avel ankăsto po čiušiç kha čiušneako.”
16 Le jene Lehkă či ateardine kadala butea mai anglal; ta, pala so sas proslovime o Isus, andine pehkă godi kă kadala butea sas ramome pa Leste, thai kă on pherdinesas le dičimasa Leste.
17 Sa kukola kai sas andekhthan le Isusosa, kana akhardeasas le Lazăros andoa mormînto thai ušteadeasas les andal mulle, denasduma pa Leste.
18 Thai o norodo ankăstea Lehkă anglal, anda kă acundeasas kă kărdeasas o sămno kadoa.
19 Le Fariseia phendine maškar lende: „Dikhăn kă či len khanči: dikta kă e lumea jeal pala Leste!”
O Isus del duma pa Pehko mullimos.
20 Varesar Grečea anda kukola kai ankăstesas te rudin pe koa prazniko,
21 pašile le Filipostar, kai sas andai Betsaida la Galeliati, rudisarde les, thai phendine: „Raia, sahkă kamas te dikhas le Isusos.”
22 O Filip gălo thai phendea le Andreiehkă; pă urmă o Filip thai o Andrei phendine le Isusohkă.
23 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Avilo o čeaso te avel proslovime o Šeau le manušehko.
24 Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă, kana e boamba le divesti, kai peli pe phuw, či merăll, ašel korkoŕo; ta kana merăll, anel but rodo.
25 Kon kamel pesti čivava, xasarăla la; thai kon či dabadikhăl pesti čivava ande lumea kadea, nikrălala anda e čivava e vešniko.
26 Kana kandel Ma varekon, te avel pala Ma; thai kai sîm Me, oče avela i Muŕo kanditori. Kana kandel Mangă varekon, o Dadd dela les pativ.
27 Akana o dii Muro sî tulburime. Thai so kăraua?… Daddna, skăpisar Ma andoa čeaso kadoa?… Ta orta anda kadea avilem ji koa čeaso kadoa!
28 Daddna, proslăvisar o Anau Tiro!” Thai andoa čeri, ašundea pe khă mui, kai phenelas: „Proslăvisardem Les, thai mai proslăviua Les!”
29 O norodo kai bešelas oče, kai ašundeasas o mui, phendea kă sas khă bašimosando Dell. Aver phenenas: „Khă înjero dea duma Lesa!”
30 O Isus dea anglal: „Na anda Mande ašundea pe o mui kadoa, ta anda tumende.
31 Akana sî la than la krisa la lumeati kadalati, akana o stăpînitorii la lumeako kadalako avela šudino avri.
32 Thai pala so avaua vazdino pai phuw, çărdaua Mande sa le manušen.”
33 Dindoi duma kadea, sîkavelas so mullimasa avela te merăll.
34 O norodo dea Les anglal: „Ame ašundeam andai Kris kă o Kristoso ašel ando veako; sar ta phenes Tu kă o Šeau le manušehko trăbul te avel vazdino? Kon sî kadoa Šeau le manušehko?”
35 O Isus phendea lengă: „E Lumina mai sî xançî čiro ande tumaro maškar. Phirăn sar iekh kai sî tume lumina, kaste na astarăl tume o tuneriko: kon phirăl ando tuneriko či jeanel karing jeal.
36 Sode čiro sî tume e lumina maškar tumende, patean ande lumina, kaste aven šeave la luminakă.” O Isus phendea lengă kadala butea: pala kodea gălotar thai garadi'lo lendar.
O bipateaimos le Iudeiengo.
37 Barem kă kărdeasas kaditi sămnuri angla lende, sa či pateanas ande leste,
38 kaste pherdeo e orba, kai phendeasas la o prooroko o Isaia: „Raia, kon dea pateaimos propoduimahkă amarăhkă? Thai kahkă sas pîtărdi e zor le vastesti le Raiehko?”
39 Anda kodea našti pateanas, anda kă o Isaia mai phendea:
40 „Koŕardea lengă iakha, thai baŕardea lengo illo, kaste na dikhăn le iakhănça, te na atearăn le illesa, te na ambolden pe koa Dell, thai te sastearau le.”
41 O Isaia phendea kadala divanuri kana dikhlea e slava Lesti, thai dea duma pa Leste.
42 Sakadea, orta andal bară, but pateaine ande Leste; ta la daratar le Fariseiendi, či phenenas Les anglal, kaste na aven dine avri andai khăngări.
43 Kă kambline mai but e slava le manušendi dă sar e slava le Devllesti.
44 Ta o Isus çîpisardea: „Kon pateal ande Mande, či pateal ande Mande, ta ande Kukoa kai trdea Ma Man.
45 Thai kon dikhăl Ma Man, dikhăl Koles kai trdea Ma Man.
46 Me avilem te avau khă lumina ande lumea, anda kă orkon pateal ande Mande, te na ašel ando tuneriko.
47 Kana ašunel varekon le divanuri Mîŕă thai či arakhăl le, na Me krisăni les; kă Me či avilem te krisîni e lumea, ta te skăpi e lumea.
48 Sao či šol Ma sama thai či primil le divanuri Mîŕă, sî les kon te došarăles: O Divano, kai vestisardemles Me, kodoa došavelales ando des kai sî te avel.
49 Kă Me či dem duma Mandar korkoŕo, ta o Dadd, kai tradea Ma, O orta mothodea Mangă so trăbul te phenau thai sar trăbul te dau duma.
50 Thai jeanau kă o mothodimos Lehko sî čivava vešniko. Anda kodea le butea, kai phenau le, phenau le kadea sar phendea Mangă o Dadd.”