Marea luptă de la Gabaon
1 Și a fost așa : când a auzit Adoni‐Țedec, împăratul Ierusalimului, că Iosua luase Aiul și‐l nimicise cu desăvârșire, că făcuse Aiului și împăratului său cum făcuse Ierihonului și împăratului său și că locuitorii din Gabaon făcuseră pace cu Israel și erau între ei, 2 s‐au temut foarte mult, fiindcă Gabaonul era o cetate mare, ca una din cetățile domnești, și era mai tare decât Aiul și toți bărbații lui erau puternici. 3 Și Adoni‐Țedec, împăratul Ierusalimului, a trimis la Hoham, împăratul Hebronului, la Piream, împăratul Iarmutului, la Iafia, împăratul Lachisului, și la Debir, împăratul Eglonului, zicând: 4 Suiți‐vă la mine și ajutați‐mă să batem Gabaonul, căci a făcut pace cu Iosua și cu copiii lui Israel. 5 Și cei cinci împărați ai amoriților, împăratul Ierusalimului, împăratul Hebronului, împăratul Iarmutului, împăratul Lachisului, împăratul Eglonului, s‐au adunat și s‐au suit, ei și toate oștile lor și au tăbărât înaintea Gabaonului și s‐au războit împotriva lui. 6 Și bărbații din Gabaon au trimis la Iosua în tabără la Ghilgal, zicând: Nu‐ți trage mâna de la robii tăi; suie‐te repede la noi și mântuiește‐ne și ajută‐ne; căci toți împărații amoriților, care locuiesc în ținutul muntos, s‐au adunat împotriva noastră. 7 Și Iosua s‐a suit din Ghilgal, el și tot poporul de război cu el și toți cei viteji la luptă. 8 Și Domnul a zis lui Iosua: Nu te teme de ei; căci i‐am dat în mâinile tale: niciun om din ei nu va sta înaintea ta. 9 Și Iosua a venit fără veste asupra lor: s‐a suit din Ghilgal toată noaptea. 10 Și Domnul i‐a pus în învălmășeală înaintea copiilor lui Israel și i‐au măcelărit cu mare măcel la Gabaon, și i‐au urmărit pe calea suișului Bet‐Horonului și i‐au bătut până la Azeca și până la Macheda. 11 Și a fost așa : când fugeau ei dinaintea lui Israel și erau la pogorâșul Bet‐Horonului, Domnul a aruncat din ceruri pietre mari asupra lor până la Azeca, și au murit. Mai mulți erau cei ce au murit de grindină, decât cei pe care i‐au ucis copiii lui Israel cu sabia.
Soarele și luna se opresc
12 Și Iosua a vorbit Domnului în ziua când a dat Domnul pe amoriți înaintea copiilor lui Israel și a zis în ochii lui Israel: Soare , oprește‐te asupra Gabaonului, și tu, lună, în valea Aialonului. 13 Și soarele s‐a oprit și luna a stătut până s‐a răzbunat neamul asupra vrăjmașilor săi. Oare nu este scrisă aceasta în cartea lui Iașar? Și soarele a stătut în mijlocul cerurilor și nu s‐a grăbit să apună aproape o zi întreagă. 14 Și n‐a fost zi ca aceasta, nici înainte nici după aceea, când Domnul să asculte de glasul unui om; căci Domnul se lupta pentru Israel. 15 Și Iosua și tot Israelul cu el s‐a întors în tabără la Ghilgal. 16 Și acei cinci împărați au fugit și s‐au ascuns în peșteră la Macheda. 17 Și s‐a spus lui Iosua, zicând: Cei cinci împărați au fost aflați ascunși în peșteră la Macheda. 18 Și Iosua a zis: Rostogoliți pietre mari la gura peșterii și puneți oameni lângă ea ca să‐i păzească. 19 Și nu vă opriți, urmăriți pe vrăjmașii voștri și bateți coada oștirii lor, nu‐i lăsați să intre în cetățile lor; căci Domnul Dumnezeul vostru i‐a dat în mâna voastră. 20 Și a fost așa : după ce Iosua și copiii lui Israel au sfârșit de măcelărit cu foarte mare măcel până au fost nimiciți, cei ce au scăpat dintre ei au intrat în cetățile întărite. 21 Și tot poporul s‐a întors în pace în tabără la Iosua, la Macheda ; nimeni nu și‐a ascuțit limba împotriva vreunuia din copiii lui Israel. 22 Și Iosua a zis: Deschideți gura peșterii și aduceți la mine pe cei cinci împărați din peșteră. 23 Și au făcut așa și au scos la el din peșteră pe cei cinci împărați: pe împăratul Ierusalimului, pe împăratul Hebronului, pe împăratul Iarmutului, pe împăratul Lachisului, pe împăratul Eglonului. 24 Și a fost așa : după ce au adus pe acei împărați la Iosua, Iosua a chemat pe toți bărbații lui Israel și a zis căpeteniilor bărbaților de război care merseseră cu el: Apropiați‐vă, puneți‐vă picioarele peste grumajii acestor împărați. Și s‐au apropiat și și‐au pus picioarele peste grumajii lor. 25 Și Iosua le‐a zis: Nu vă temeți nici nu vă spăimântați, întăriți‐vă și îmbărbătați‐vă , căci așa va face Domnul tuturor vrăjmașilor voștri împotriva cărora luptați. 26 Și după aceasta Iosua i‐a bătut și i‐a ucis și i‐a spânzurat de cinci lemne și au stat spânzurați de lemne până seara. 27 Și a fost așa : pe vremea apusului soarelui Iosua a poruncit și i‐au coborât de pe lemne, și i‐au aruncat în peștera în care se ascunseseră și au pus pietre mari la gura peșterii până în ziua de astăzi.
Alte izbânzi ale lui Iosua
28 Și în ziua aceea Iosua a luat Macheda, și a lovit‐o cu ascuțișul sabiei și a nimicit cu desăvârșire pe împăratul ei și toate sufletele care erau în ea; n‐a lăsat să scape niciunul și a făcut împăratului din Macheda , cum făcuse împăratului Ierihonului. 29 Și Iosua, și tot Israelul cu el, a trecut de la Macheda la Libna și s‐a luptat împotriva Libnei. 30 Și Domnul a dat‐o și pe ea și pe împăratul ei în mâna lui Israel; și a bătut‐o cu ascuțișul sabiei și toate sufletele care erau în ea; n‐a lăsat să scape niciunul în ea și a făcut împăratului ei cum făcuse împăratului Ierihonului. 31 Și Iosua, și tot Israelul cu el, a trecut de la Libna la Lachis și a tăbărât împotriva lui, și s‐a luptat cu el. 32 Și Domnul a dat Lachisul în mâna lui Israel și l‐a luat a doua zi și l‐a bătut cu ascuțișul sabiei și pe toate sufletele care erau în el, după toate cele ce făcuse Libnei. 33 Atunci Horam, împăratul Ghezerului, s‐a suit să ajute Lachisul. Și Iosua l‐a bătut pe el și pe poporul său până n‐a lăsat pe niciunul să scape. 34 Și Iosua, și tot Israelul cu el, a trecut de la Lachis la Eglon, și au tăbărât împotriva lui și s‐au luptat cu el. 35 Și l‐au luat în ziua aceea și l‐au bătut cu ascuțișul sabiei; și a nimicit cu desăvârșire în ziua aceea toate sufletele care erau în el după toate cele ce făcuse Lachisului. 36 Și Iosua, și tot Israelul cu el, s‐a suit de la Eglon la Hebron, și s‐au luptat cu el. 37 Și l‐au luat și l‐au bătut cu ascuțișul sabiei și pe împăratul lui și toate cetățile lui și toate sufletele care erau în el; n‐a lăsat să scape niciunul după toate cele ce făcuse Eglonului. Și l‐a nimicit cu desăvârșire pe el și toate sufletele care erau în el. 38 Și Iosua, și tot Israelul cu el, s‐a întors la Debir și s‐a luptat cu el. 39 Și l‐a luat și pe împăratul lui și toate cetățile lui și l‐a bătut cu ascuțișul sabiei și a nimicit cu desăvârșire toate sufletele care erau în el: n‐a lăsat să scape niciunul; cum făcuse Hebronului și cum făcuse Libnei și împăratului ei, așa a făcut Debirului și împăratului său. 40 Și Iosua a bătut toată țara, muntele și miazăziua și câmpia și poalele munților și pe toți împărații lor: n‐a lăsat să scape niciunul , ci a nimicit cu desăvârșire tot ce sufla, cum poruncise Domnul Dumnezeul lui Israel. 41 Și Iosua i‐a bătut de la Cades‐Barnea până la Gaza și toată țara Gosen până la Gabaon. 42 Și Iosua a luat dintr‐o singură dată pe toți acești împărați și țara lor , căci Domnul Dumnezeul lui Israel se lupta pentru Israel. 43 Și Iosua, și tot Israelul cu el, s‐a întors în tabără la Ghilgal.
O baro mardimos andoa Gabaono.
1 O Adoni-Çedek, o thagar le Iersusalimohko, ašundeasas kă o Iosua thodeasas o vast pe četatea Ai thai khosleala bi mukhlimahko, kă kărdeasas la četateakă Ai thai lakă thagarehkă orta sar kărdeasas le Ierixonohkă thai lehkă tagarehkă, thai kă le manuši andoa Gabano kărdinesas pačea le Israelosa thai kă sas ande lengo maškar.
2 Atunčeara sas lehkă khă bari dar; anda kă o Gabaono sas khă četatea bari sar iekh anda le četăçi le thagarine, mai bari orta sar o Ai, thai sa lakă rom sas zurale.
3 O Adonai-Čedek, o thagar le Ierusalimohko, tradea te phenel le Xoxamohkă, o thagar le Xebronohko, le Pireamohkă, o thagar le Iarmotohko, le Iafiaohkă, o thagar le Lachisohko, thai le Debirohko, o thagar le Eglonohko:
4 „Anklen mande, thai kanden ma, kaste maras o Gabaono, kă kărdine pačea le Iosuasa thai le šeavença le Israelokărănça.”
5 Kola panji thagar le Amoriçăngă: o thagar le Ierusalimohko, o thagar le Xebronohko, o thagar le Iarmatohko, o thagar le Lachisohko, thai o thagar le Eglonohko, tide pe kadea ankăste thai avile andekhthan sa pehkă oštirença; avile thai thodine pe paša o Gabaono, thai line te marăn pe lesa.
6 Le manuši andoa Gabaono tradine te phenen le Iosuohkă ande tabăra andoa Ghilgalo: „Na mekh te roben, ankli amende iekhatar, skăpisar ame, sa me kandimos; kă sa le thagar le Amoriçăngă, kai bešen po baŕobaro, tidepe te marăn pe amença”
7 O Iosua anklilo andoa Gxilgal, o thai sea le manuši le mardimahkă lesa, thai sea le zurale.
8 O Rai phendea le Iosuahkă: „Na dara lendar, kă dau le ande te vast, thai či iekh anda lende našti bešela angla tute.”
9 O Iosua avilo biašundimahko pa lende, pala so teleardeasas soro reat andoa Ghilgalo.
10 O Rai thodea le ando xasarimos angloa Israelo; thai o Israelo kărdea lengă khă bari phadimos ando Gabaono, gălo pala lende po drom kai anklel ando Bet-Xoron, thai mardea le ji ande Azeka thai ji ande Macheda.
11 Kana našenas on angloa Israelo, thai ulenas andoa Bet-Xorono, o Rai kărdea te perăl andoa čeri pa lende varesar baŕ bară ji ande Azeka, thai nakhadile; kodola kai mulle anda le baŕ kodola grindinako sas mai but dă sar kukola mudarde la sabiasa le šeavendar le Israelokărăndar.
O kham thai o šonuto atărdeon.
12 Atunčeara o Iosua dea duma le Raiehkă, ando des kana dea o Rai le Amoriçăn andel vast le šeavengă le Israelohkă, thai phendea angoa Israelo:
„Atărdeo khama, poa Gabaono,
Thai tu, šonuto, pai xar le Aialonosti!”
13 Thai o kham atărdi'lo, thai o šonuto atărdeardea pehko phirimos, Ji kana o poporo mardea pe Pehkă dušmaiença.
Kadea buti nai ramome sar ando Lill le Čeačimaho?
O kham atărdi'lo po maškar le čerehko, thai či mai jealas te sovel, Čiro orta dă khă des.
14 Manas či khă des sar kadoa, či anglal či pala kodea, kana o Rai te ašunel le muiestar khă manušehkărăstar; kă o Rai marălas pe andoa Israelo.
15 Thai o Iosua thai sa o Israelo andekhthan lesa, amboldi'le ande tabăra ando Ghilgalo.
O mudarimos kolengo panji thagar.
16 Kola le panji thagar našline, thai garadi'le ande khă thanšudro ande Macheda.
17 Phendea pe le Iosuahkă kadea buti, phendindoi: „Kola panji thagar arakhadeon garade ande khă thanšudro ande Macheda.”
18 O Iosua phendea: „Thon varesar baŕ bară koa mui le thanehkolešudrăhko, thai thon varesar manuši te arakhăn le.
19 Thai tume na atărdeon, jean pala le dušmaia tumară, thai marăn le palal; na mekăn le te šon pe ande pehkă četăçi, kă o Rai, o Dell tumaro, dea tumengă le andel vast.”
20 Pala so o Iosusua thai le šeave le Israelohkă kărdine lengă khă baro phadimos, thai mardele bi mukhlimahko, kola kai daštisarde te skăpin šute pe ande pehkă četăçi le zurearde,
21 thai sa o poporo amboldi'le ujimasa ande tabăra koa Iosua ande Macheda, bi ka varekon te bandearălnakhăstar pehka šibasa anda le šeave le Israelohkă.
22 O Iosua phendea atunčeara: „Pîtărăn o thanšudro anglal, ankalaven avri anda late le panje thagaren, thai anen le mande.”
23 On kărdine kadea, thai andine leste le panje thagaren, kai ankaladinesas le andoa thanošudro: o thagar le Ierusalimohko, o thagar le Xebronohko, o thagar le Iarmatohko, o thagar le Lachisohko, thai o thagar le Eglonohko.
24 Pala so andine kadale thagaren angloa Iosua, o Iosua akhardea sa le romen le Israelohkă, thai phendea le šeŕăbareăngă le mardimahkă, kai gălinesas lesa: „Pašon thai thon tumară pînŕă pe lengă koŕa.
25 O Iosua phendea lengă: „Na daran thai na isdran, zureaon thai muršeaon kă kadea kărăla o Rai sa le dušmaiengă tumarăngă kai marana tume lença.”
26 Pala kodea, o Iosua maladea le, thai mudardea le; ambladea le panje kaštendar ji reate.
27 Kana pelo o kham, o Iosua mothodea te den le tele pal kašt, thai šude le ando thanošudro ande sao garadile sas, thai phandadine o mui le thanešdrăhko baŕănça bară, kai ašile oče ji ando des dă adesara.
Aver izbînzi le Iosuohkă.
28 O Iosua lea e Macheda orta ando des kodoa, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako; khoslea bimukhlimahko le thagares, e četatea thai sorăn so sas ande late; či muklea te skăpil či iekh, thai le thagarehkă anda e Macheda kărdea lehkă sar kărdeasas le thagarehkă andoa Ierixono.
29 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhlo anda e Macheda ande Libna, thai dea mardimos anda e Libna.
30 O Rai dea la i la, andekhthan lakă thagaresa, ande le vast le Israelohkă, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, la thai saorăn kai arakhadionas ande late; či muklea te skăil či iekh, thai kărdea lakă thagarehkă sar kărdeasas le thagarehkă le Ierixonohko.
31 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhline anda e Libna ando Lachis, thodea pe angla late, thai lea te marăl pe lasa.
32 O Rai dea e četatea e Lachis ando vast le Israelohko, kai leala o duito des, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, la thai sa so sas andea late, sar kărdeasas ande Libna.
33 Atunčeara o Xoram, o thagar le Ghezerohko, ankăsto kaste del kandimos le Lachisos. O Iosua mardea les, les thai o poporo lehko, bi te mekăl varekas te skăpil.
34 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhlo anda o Lachis ando Eglono; thodea pe angla late, thai lea te marăl pe lasa.
35 Line la sa ande kodoa des, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, la thai saorăn kai arakhadionas ande leste; O Iosua khoslea les bimukhlimahko orta ando des kodoa, sar kărdeasas ando Lachis.
36 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhline andoa Eglono ando Xebrono, thai line te marăn pe lesa.
37 Line les, nakhade les andoa skuçiîmos la sabiako, les, le thagares lehko, sa le četăçi kai nikrănas lestar; thai saorăn kai arakhadeonas ande leste; o Iosua či meklea ci iekhăs te skăpil, sar kărdeasas le Eglonosa, thai sar xasardeales bimeklimahko andekhthsn sorănça kai arakhadeonas ande leste.
38 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhline, lela karing o Debiro, thai lea te marăl pe lesa.
39 Lea les, les, le thagares lehko, thai sa le četăçi kai nikrănas lestar; nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, thai khosle bimukhlimahko saorăn kai sas ande lende, bi te mekăl te skăpil vo iekh; o Iosua kărdea le Debirohkă thai lehkă thagarehkă sar kărdeasas le Xebronohkă thai sar kărdea sas la Libnakă thai lakă tagarehkă.
40 O Iosua mardea kadea soa čem, o baŕobaro, e rig kataravelodes, o islazo thai le prašave, thai mardea sa le thagaren; či muklea te skăpil khonikh, thai khoslea bi muklimahko sa so sas les phurdimos, sar mothodeasas o Rai, o Dell le Israelohko.
41 O Iosua mardea le dă katar o Kdes-Barnea ji ande Gaza, mardea soa čem o Gosen ji ando Gabaon.
42 O Iosua lea ande kodoa čiro sa le thagaren kodola thai lengo čem, kă o Rai, o Dell le Israelohko, marălas pe andoa Israelo.
43 Thai o Iosua, thai soa Israelo andekhthan lesa, amboldi'le ande tabăra ando Ghilgalo.