Luarea cetății Ai
1 Și Domnul a zis lui Iosua: Nu te teme și nu te spăimânta! Ia cu tine tot poporul de război și scoală‐te și suie‐te la Ai . Vezi! am dat în mâna ta pe împăratul din Ai, pe poporul său, cetatea sa și țara sa. 2 Și vei face Aiului și împăratului său cum ai făcut Ierihonului și împăratului său; numai să prădați pentru voi prada sa și dobitoacele sale. Pune o pândă împotriva cetății dindărătul ei. 3 Și Iosua s‐a sculat cu tot poporul de război ca să se suie la Ai. Și Iosua a ales treizeci de mii de viteji de oștire și i‐a trimis noaptea. 4 Și le‐a poruncit, zicând: Vedeți, voi veți pândi împotriva cetății dindărătul cetății: nu vă depărtați prea mult de cetate și fiți toți gata. 5 Și eu și tot poporul care este cu mine ne vom apropia de cetate. Și va fi așa: când vor ieși ei împotriva noastră ca la început vom fugi dinaintea lor. 6 Și vor ieși după noi până îi vom trage departe de la cetate. Căci vor zice: Ei fug dinaintea noastră ca la început. Și vom fugi dinaintea lor. 7 Și vă veți scula de la pândă și veți pune stăpânire pe cetate, căci Domnul Dumnezeul vostru o va da în mâna voastră. 8 Și va fi așa : după ce veți lua cetatea să‐i dați foc; să faceți după cuvântul Domnului. Vedeți , v‐am poruncit. 9 Și Iosua i‐a trimis și s‐au dus la locul de pândă și au șezut între Betel și între Ai, la apus de Ai. Și Iosua a rămas noaptea aceea în mijlocul poporului. 10 Și Iosua s‐a sculat dis de dimineață și a cercetat poporul, și s‐a suit, el și bătrânii lui Israel, înaintea poporului spre Ai. 11 Și tot poporul de război care era cu el s‐a suit și s‐a apropiat și au venit înaintea cetății și au tăbărât la miazănoapte de Ai și valea era între ei și Ai. 12 Și a luat ca la cinci mii de oameni și i‐a pus la pândă între Betel și Ai, în partea de apus a Aiului. 13 Și au pus poporul, toată oastea care era în partea despre miazănoapte a cetății, iar pe cei ce pândeau, în partea de apus a cetății; și Iosua a mers în noaptea aceea în mijlocul văii. 14 Și a fost așa : când a văzut împăratul Aiului aceasta, oamenii cetății s‐au grăbit și s‐au sculat de dimineață și au ieșit, el și tot poporul său, împotriva lui Israel la luptă, la locul hotărât, înaintea șesului. Și nu știa că era o pândă împotriva lui, în spatele cetății. 15 Și Iosua și tot Israelul s‐au făcut că sunt bătuți înaintea lor și au fugit pe calea pustiei. 16 Și tot poporul care era în cetate a fost chemat să‐i urmărească; și au urmărit pe Iosua și au fost trași din cetate. 17 Și n‐a rămas un om în Ai și Betel care să nu fi ieșit după Israel și au lăsat cetatea deschisă și au urmărit pe Israel. 18 Și Domnul a zis lui Iosua: Întinde sulița care este în mâna ta către Ai, căci o voi da în mâna ta. Și Iosua a întins spre cetate sulița care era în mâna lui. 19 Și cei ce stăteau la pândă s‐au sculat repede din locul lor și au alergat îndată ce și‐a întins el mâna, și au venit în cetate și au luat‐o, și s‐au grăbit și au pus foc cetății. 20 Și oamenii din Ai s‐au întors și au văzut, și iată, fumul cetății se suia până la ceruri și nu le era îndemână să fugă pe o cale sau pe alta, și poporul care fugea spre pustie s‐a întors asupra urmăritorilor. 21 Și Iosua și tot Israelul, când au văzut că cei de la pândă au luat cetatea și că fumul cetății se suia în sus, s‐au întors și au bătut pe oamenii din Ai. 22 Și ceilalți au ieșit din cetate împotriva lor, așa că erau în mijlocul lui Israel, unii dincoace și alții dincolo; și i‐au bătut până ce niciunul n‐a scăpat sau a fugit. 23 Și au prins viu pe împăratul din Ai și l‐au adus lui Iosua. 24 Și a fost așa : după ce a sfârșit Israel de ucis pe toți locuitorii din Ai în câmp, în pustia unde i‐au urmărit, și toți au căzut prin ascuțișul sabiei, până au fost nimiciți, tot Israelul s‐a întors la Ai, și l‐au bătut cu ascuțișul sabiei. 25 Și toți cei ce au căzut în acea zi, bărbați și femei, au fost douăsprezece mii, toți oamenii din Ai. 26 Și Iosua nu și‐a tras mâna, pe care o întinsese cu sulița, până când au nimicit cu desăvârșire pe toți locuitorii din Ai. 27 Israel a prădat pentru sine numai dobitoacele și prada cetății după cuvântul Domnului pe care‐l poruncise lui Iosua. 28 Și Iosua a ars Aiul și l‐a prefăcut grămadă în veci, o dărâmătură până în ziua de astăzi. 29 Și a spânzurat pe împăratul din Ai de un lemn până la vremea serii, și la apusul soarelui Iosua a poruncit să se coboare trupul lui de pe lemn și l‐au aruncat la intrarea porții cetății, și deasupra lui au ridicat o mare grămadă de pietre până în ziua de astăzi.
Altarul de pe muntele Ebal
30 Și Iosua a zidit an altar Domnului Dumnezeului lui Israel în muntele Ebal, 31 după cum poruncise Moise, robul Domnului, copiilor lui Israel, cum este scris în cartea legii lui Moise: un altar de pietre întregi asupra cărora nu fusese ridicat fierul. Și au adus deasupra lui arderi de tot Domnului și au jertfit jertfe de pace. 32 Și a scris acolo pe pietre o copie a legii lui Moise, pe care o scrisese înaintea copiilor lui Israel. 33 Și tot Israelul și bătrânii săi și dregătorii săi și judecătorii săi au stătut dincoace și dincolo de chivot înaintea preoților, leviților , care purtau chivotul legământului Domnului , atât străinul de loc cât și băștinașul; jumătate din ei în dreptul muntelui Garizim și jumătate în dreptul muntelui Ebal , cum poruncise Moise, robul Domnului, ca să binecuvânteze pe poporul lui Israel la început. 34 Și după aceea a citit toate cuvintele legii , binecuvântarea și blestemul, după toate cele scrise în cartea legii. 35 N‐a fost un cuvânt din tot ce poruncise Moise pe care să nu‐l fi citit Iosua înaintea întregii obște a lui Israel și femeilor și copiilor și străinilor de loc, care umblau în mijlocul lor.
O limos la četateako Ai
1 O Rai phendea le Iosuahkă: „Na dara, thai na isdra! Le tusa sea le manuši le mardimahkă, ušti, ankli angla e četatea e Ai.Dikta kă dau ande te vast le amparatos andoa Ai thai sea lehkă poporos, e četatea lesti thai o čem lehko.
2 Te kărăs le četateakă Ai sar kărdean le Ierixonohkă thai lehkă amăratohkă: te nikrăn anda tumende numai e prada le mardimasti thai le juvindimata.Tho varesar manuši te arakhăn pala e četatea.”
3 O Iosua ušti'lo sa le manušença le mardimahkă kaste anklel angla e četatea e Ai. Alosardea treanda mii rom zurale, save teleardine reate,
4 thai dea le koadoa mothodimos: „Ašunen! Te thon tume te arakhăn palal e četatea; te na dureon but la četateatar, thai saoră te aven gata.
5 Thai me thai soa poporo kai sî mança sî te pašuas paša e četatea. Thai kana anklena angla amende, sar anglal, ame las la te našas angla lende.
6 On avena pala amende ji kana çîrdasa le dur kata e četatea, kă on phenena: „Našen angla amende, sar anglal!” Thai ame našasa angla lende.
7 Tume te anklen atunčeara kata o arakhadimos thai te thon o vast pe četatea, thai o Rai, o Dell tumaro, dela la ande tumară vast.
8 Pala so lena e četatea, te thon lakă iag, te kărăn sar phendea o Rai: koadoa sî o mothodimos kai dau tumengă les.”
9 O Iosua dea le drom, thai găline ta thodine pe koa arakhadimos maškar o Betelo thai o Ai, karingperălokham katoa Ai. Thai o Iosua ande reat kodea bešlo maškar o poporo.
10 O Iosua, ušti'lo kana pharadilo o des, tidea o poporo thai teleardea angla e četatea e Ai, ando čikat le poporohko, o thai le phură andoa Israelo.
11 Sa le manuši le mardimahkă kai sas lesa ankăste thai pašile kata e četatea; kana arăsline angloa mui la četateako, thodine pe karingperălereat le Aiestar, savesar sas xulade kha xareatar.
12 O Iosua lea kam panji mii manuši, thai thodea le te arakhăn maškar o Betelo thai o Ai, karingperălokam kata e četatea.
13 Pala so thodea pe sa e tabăra katarperălereat la četateatar, thai kola kai arakhăn karingperălokham la četateatar, o Iosua gălo angle ande reat kodea ando maškar la xareako.
14 Kana dikhlea o thagar la četateako Ai kadea buti, le manuši andoa Ai uštile iekhatar kana pharadilodes, thai ankăstine angloa Israelo, kaste marăn les. O thagar leala karing, sa pehkă poporosa, karing khă than jeanglino, karing o islazo, thai či jeanelas kă pala e četatea khă vast manuši arakhănas anda leste.
15 O Iosua thai soa Israelo kărdile kă sî mardine, thai našline po drom karing e pustia.
16 Atunčeara soa poporo kai sas ande četatea tide pe kaste jean pala lende. Line pe pala o Iosua thai sas çîrdine dur kata e četatea.
17 Či ašilea či khă manuši ando Ai thai ando Betelo kai te na ankăstino angloa Israelo. Mukline e četatea pîtărdi, thai line pe pala o Israelo.
18 O Rai phendea le Iosuahkă: „Tinzosar karing o Ai e suliça kai sî tu ando vast, kă sî te dau la ande teo vast!” Thai o Iosua tinzosardea karing e četatea e suliça kai sas les ando vast.
19 Andakhdata so tinzosardea pehko vast, le rom, kai bešenas koa arakhaimos, ankăste iekhatar andoa than kai sas; šute pe ande četatea, line la, thai iuto thodine lakă iag.
20 Le manuši andoa Ai, dikhlindoi parpale, dikhline o thuw anda e četatea sar anklel karing o čerii, thai naštisarde te mai skăpin ande či khă rig. O poporo kai našelas karing e pustia amboldi'lo pala kola kai avenas pala leste;
21 kă o Iosua thai soa Israelo, dikhlindoi e četatea lini kolendar kai arakhănas, thai o thuw la četateako ankăstindoi opră, amboldi'le thai mardine le manušen andoa Ai.
22 Le kolaver sakadea ankăste anglal anda e četatea, thai le manuši andoa Ai sas dineroata le Israelostar anda sa le riga. O Israelo mardea le, bi te mukăl či iekh ande čivava, či khă našaitori;
23 le thagares andoa Ai, astarde les juvindo, thai andine les koa Iosua.
24 Pala so Isprăvisardea o Israelo sa le manušen anda e četatea Ai, ando islazo thai ande pustia, kai gălesas pala lende on, thai pala so sa so nakhade ande soa ando skuçimos la sabiako, soa Israelo amboldi'lo ando Ai thai nakhadea e četatea ando skuçimos la sabiako.
25 Ande sa sas dešudui mii mudarde ando des kodoa, murši thai juwlea, sa le manuši andoa Ai.
26 O Iosua či çîrdea pehko vast kai nikrălas la tinzome la suliçasa, ji kana sa le manuši sas khosline bimuklimahko.
27 O Israelo nikărdea anda peste numai le juvindimata thai e prada anda e četatea kadea, pala o mothodimos kai deasas le Iosuas o Rai.
28 O Iosua phabardea e četatea Ai, thai kărdea anda late anda orkana khă gomila peradimata, kai dičiol pe ji ando des dă adesara.
29 Ambladea khă kaštestar le thagares andoa Ai, thai muklea les po kašt ji reate. Kana pelo o kham, o Iosua mothodea te den tele lehko stato poa kašt; šude les koa šutimos la poartako la četateako, thai vazdine pa leste khă gomila bari baŕăndi, kai dičiol ji ando des dă adesara.
O altari poa baŕobaro o Ebal.
30 Atunčeara o Iosua vazdea khă altari le Raiehkă, le Devllehkă le Israelohkă, po baŕobaro o Ebal,
31 sar mothodeasas le šeavengă le Israelohkă o Moise, o robo le Raiehko, thai sar să ramome ando lill la krisako le Moisasti: sas khă altari anda baŕănde bičioplime, pa save či nakhleasas o sastri. Po altari kadoa andine le Raiehkă phabarimata dă sa, thai jertfe naismahkă.
32 Thai oče o Iosua ramosardea pel baŕ khă kopia la lejeati kai ramosardea sas la o Moise angla le šeave le Israelohkă.
33 Soa Israelo, le phură, le mai bară la oasteakă thai le krisînitorea lehkă, bešenas ande le lidui riga le chivotohkă, anglal rašea, andoa neamo le Leviçăngo, kai nigrănas o chivoto le phanglimahko le Raiehko; sas oče kaditi le străinea sode i le šeave le Israelohkă, dopaši ande rig le baŕbaădti Garizim, thai dopaši ande rig le baŕbarăsti Ebal, pala o mothodimos kai deasa les mai anglal o Moise, o robo le Raiehko, kaste deldumadămišto le poporos le Israelohkărăs.
34 O Iosua pala kodea drabardea sa le divanurila krisakă, le dinedumadămišto thai le armaia, pala sar sî ramome ando lill la krisako.
35 Či ašilea khanči anda sa so mothodeasas o Moise, savo te na drabarăl les o Iosua anglasoa tidimos le Israelohko, angla le juwlea, le šeaoŕă thai le străinea kai jeanas ande lengo maškar.