Pilda judecătorului nedrept
1 Și le‐a spus o pildă că trebuie să se roage totdeauna și să nu obosească, 2 zicând: Era un judecător într‐o cetate care nu se temea de Dumnezeu și nu se sfia de om. 3 Și era o văduvă în cetatea aceea; și ea venea la el zicând: Răzbună‐mă de protivnicul meu. 4 Și el n‐a voit câtăva vreme, iar după aceea a zis în sine însuși: Chiar dacă nu mă tem de Dumnezeu nici nu mă sfiesc de om, 5 totuși, pentru că văduva aceasta mă necăjește, o voi răzbuna, ca nu cumva în cele din urmă să vină să mă rănească. 6 Și Domnul a zis: Auziți ce zice judecătorul nedreptății! 7 Iar Dumnezeu nu va răzbuna oare pe aleșii săi care strigă către el zi și noapte și rabdă îndelung pentru ei? 8 Eu vă spun că le va face răzbunare în grabă. Însă când va veni Fiul omului, va găsi el oare credință pe pământ?
Pilda vameșului și a fariseului
9 Și a spus și pilda aceasta către unii care erau încredințați despre ei înșiși că sunt drepți și disprețuiau pe ceilalți. 10 Doi oameni s‐au suit în Templu ca să se roage, unul fariseu și celălalt vameș. 11 Fariseul sta și se ruga astfel față de sine: Dumnezeule, îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni, răpitori, nedrepți, preacurvari sau și ca acest vameș. 12 Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte dobândesc. 13 Iar vameșul stând departe, nu voia să ridice nici ochii spre cer, ci‐și bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie păcătosul. 14 Vă spun: Acesta s‐a pogorât îndreptățit la casa sa, mai degrabă decât celălalt. Căci oricine care se înalță pe sine va fi smerit, iar cine se smerește pe sine va fi înălțat.
Copilașii
15 Și‐i aduceau și copilași ca să‐i atingă. Iar când au văzut ucenicii, îi certau. 16 Iar Isus i‐a chemat la sine zicând: Lăsați copilașii să vină la mine și nu‐i opriți, căci Împărăția lui Dumnezeu este a unora ca aceștia. 17 Adevărat vă spun, oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra în ea.
Tânărul bogat
18 Și un mai mare l‐a întrebat zicând: Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică? 19 Iar Isus i‐a zis: Pentru ce‐mi zici bun? Nimeni nu este bun decât unul singur, Dumnezeu. 20 Știi poruncile: Nu preacurvi, nu omorî, nu fura, nu mărturisi mincinos, cinstește pe tatăl tău și pe mama ta. 21 Iar el a zis: Acestea toate le‐am păzit din tinerețe. 22 Iar când a auzit Isus, i‐a zis: Una îți lipsește: vinde tot ce ai și împarte la săraci și vei avea comoară în ceruri și vino, urmează‐mă. 23 Dar când a auzit el acestea, s‐a întristat tare căci era foarte bogat. 24 Și când l‐a văzut Isus, a zis: Cât de greu vor intra cei ce au avuții în Împărăția lui Dumnezeu! 25 Căci mai lesne este ca o cămilă să intre printr‐o ureche de ac decât un bogat să intre în Împărăția lui Dumnezeu. 26 Iar cei ce au auzit au zis: Și cine poate fi mântuit? 27 Iar el a zis: Cele cu neputință la oameni sunt cu putință la Dumnezeu. 28 Și Petru a zis: Iată, noi am lăsat ale noastre și te‐am urmat pe tine. 29 Iar el le‐a zis: Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă sau nevastă sau frați sau părinți sau copii pentru Împărăția lui Dumnezeu, 30 care să nu ia înmulțit în vremea aceasta și în veacul viitor viața veșnică.
Isus vestește moartea și învierea sa
31 Iar după ce a luat la sine pe cei doisprezece, a zis către ei: Iată, ne suim la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise prin proroci pentru Fiul omului. 32 Căci va fi dat Neamurilor și va fi luat în râs și va fi înfruntat rușinos și va fi scuipat. 33 Și‐l vor biciui și îl vor omorî, dar a treia zi va învia. 34 Și ei n‐au înțeles nimic din acestea și graiul acesta era ascuns de ei și nu pricepeau cele zise.
Vindecarea unui orb la Ierihon
35 Și a fost așa : când s‐a apropiat el spre Ierihon, un orb ședea lângă cale cerșind. 36 Și când a auzit gloată trecând, a întrebat ce să fie aceasta. 37 Și i‐au spus că trece Isus din Nazaret. 38 Și el a strigat zicând: Isuse, Fiu al lui David, fie‐ți milă de mine. 39 Și cei ce mergeau înainte îl certau ca să tacă. Iar el și mai tare striga: Fiu al lui David, fie‐ți milă de mine. 40 Iar Isus a stat și a poruncit să fie adus la el. Iar când s‐a apropiat l‐a întrebat: 41 Ce voiești să‐ți fac? Iar el a zis: Doamne, să‐mi capăt vederea. 42 Și Isus i‐a zis: Capătă‐ți vederea; credința ta te‐a mântuit. 43 Și îndată și‐a căpătat vederea și‐l urma slăvind pe Dumnezeu. Și tot poporul când a văzut aceasta, a dat laudă lui Dumnezeu.
E pilda le krisînitoresti bičeačeo.
1 O Isus phendea lengă khă pilda, kaste sîkavel lengă kă trăbun te rudin pe biatărdimahko, thai te na mekăn pe.
2 O phendea lengă: „Ande khă četatea sas khă krisînitorii, kai le Devllestar či daralas thai le manušendar či lajealas.
3 Ande četatea kodea sas i khă phiwli, kai avelas butivar leste, thai phenelas lehkă: „Kărmangă čeačimos ande xoli kai sîm mîŕî pîrîtoresa.”
4 But čiro či kamblea te kărăl lakă čeačimos.Ta mai palal, phendea pehkă: „Barem kă le Devllestar či darau, thai le manušendar či lajeavau,
5 orta, anda e phiwli kadea kă sa dilearăl ma, kăraua lakă čeačimos, kaste na sa avel te marăl muŕo šero.”
6 O Rai mai phendea: „Ašunen so phenel o krisînitorii o bičečio?
7 Thai o Dell či kărăla čeačimos Pehkă alosardengă, kai den mui des thai reat karing Leste, barem kă mai bešel angla lende?
8 Phenau tumengă kă kărăla lengă čeačimos iekhatar. Ta kana avela o Šeau le manušehko mai arakhăla O pateimos pe phuw?
E pilda le tiditoresti thai le Fariseosti.
9 Mai phendea i e pilda kadea anda iekh kai pateanas pe ande peste orta kă sî bibezexale, thai či lenas în samă le kolavrăn.
10 „Dui manuši ankăste koa Templo te rudin pe; iekh sas Fariseo thai aver sas tiditorii.
11 O Fariseo bešelas ande pînŕănde, thai lea te rudil pe ande peste kadea: „Devlla, Tukă naisarav kă či sîm sar le kolaver manuši, xanjuvale, bičečimahkă, preakurvarea or orta sar koakoa tiditorii.
12 Me postiu duvar po kurko, dau dešimos anda sa mîŕă avimata:”
13 O tiditorii bešelas mai dureardo, thai na daštilas te vazdel či le iakha karing o čeri; thai marălas pe ando kolin, thai phenelas: „Devlla, avel tu mila mandar, kă sîm bezexalo!”
14 Me phenau tumengă kă mai iekhatar o manuši kadoa ulisto khără dindo bibezexalo sar o kolaver. Kă orkon vazdel pe, avela perado; thai orkon mekăla pe tele, avela vazdino.”
Le šaoră.
15 Andine Lehkă i varesar šaoră, kaste azbal le.Ta le jene, kana dikhline e buti kadea, xaline pe kodolença kai anenas le.
16 O Isus akhardea Peste le šaorăn, thai phendea: „Mekăn le šaorăn te aven Mande, thai na atărdearăn le; kă o Thagarimos le Devllehko sî iekhăngo sar lende.
17 Čeačes phenau tumengă kă, orkon či primila o Thagarimos le Devllehko sar khă šaoro, či khă tiposa či šola pe ande leste”
O bravalo tărno.
18 Khă baro pušlea le Isusos: „Lašea Sîkaitorina, so trăbul te kărau kaste avel ma e čivava e vešniko?
19 „Anda soste phenes Mangă lašo?” dea les anglal o Isus. „Khonikh nai mai lašo dă sar Iekh korkoro: o Dell.
20 Jeanes le mothodimata: „te na preakurvăris; te na mudarăs; te na čiorăs; te na phenes khă phendimos xoxamno; te des pativ te daddes thai tea deia.”
21 „Sa kadala butea,” Phendea lehkă o, „arakhlem le anda muŕo tărnimos.”
22 Kana ašundea o Isus kadala divanuri, phendea lehkă: „Sî te mai avel tu iekh buti: bitin sa so sî tu, xulau ka le čioŕă, thai avela tu khă mandin andel čeruri. Pala kodea, av pala Mande.”
23 Kana ašundea o kadala divanuri, tristosai'lo dă sa; kă sas but bravalo.
24 O Isus dikhlea kă tristosai'lo dă sa, thai phendea: „Sode dă pharăs šona pe ando Thagarimos le Devllehko kola kai sî le bravalimata!
25 Anda kă mai lesne sî te nakhăl e kamila andoa kan la suveako, dă sar khă manuši bravalo ando Thagarimos le Devllehko.”
26 Kola kai ašunenas Les, phendine: „Atunčeara kon dašti avel skăpime?”
27 O Isus de anglal: „So sî bidaštimahko kal manuši, sî daštimasa koa Dell.”
28 Atunčeara o Petro phendea: „Dikta kă ame mekleam sa, thai avileam pala Tute.”
29 Thai o Isus phendea lengă: „Čeačimasa phenau tumengă kă nai khonikh, kai te meklino pehko khăr, or la romnea, or le phralen, or le dadden, or le šeaven, ando Thagarimos le Devllehko,
30 thai te na primil but mai but ando veako kadoa dă akanara, ta ando veako o kolaver, e čivava e vešniko.
O Isus vestil o mudarimos thai Lehko juvindimos.
31 O Isus lea Pesa kolen le dešudon, thai phendea lengă: „Dikta kă ankleas ando Ierusalimo, thai sa so sas ramome andal prooročea poa Šeau le manušehko, sî te pherdeola.
32 Kă avela dino ando vast le Neamurengo; marăna pehkă lajeau Lestar, dena Les armaia, čiungardena Les;
33 thai, pala so marăna Les le ŕaiança, mudarăna Les, ta ando trito des uštela.”
34 On či atearde khanči anda kadala butea: kă o divano kadoa sas garado anda lende, thai či atearănas so phenelas lengă o Isus.
O sastearimos khă koŕăhko ando Ierixono.
35 Ta kana pašolas o Isus ando Ierixono, khă koŕo bešelas paša o drom thai mangă las.
36 Kana ašundea o norodo kă nakhăl, pušlea kon sî.
37 Phendine lehkă: „Nakhăl o Isus andoa Nazareto:”
38 Thai o çîpisardea: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel tu mila mandar!”
39 Kola kai jeanas anglal, xanaspe lesa te ašelmuto; ta o çîpilas i mai zurales: „Šeau le Davidohko, avel tu mila mandar!”
40 O Isus atărdi'lo, thai mothodea te anen les Leste; thai, pala so paši'lo, pušlea les:
41 „So kames te kărau tukă?” „Raia,” dea anglal o, „te lau muŕo dičimos.”
42 Thai o Isus phendea lehkă: „Le teo dikhaimos. O pateaimos tiro skăpisardea tu.”
43 Andakhdata, o koŕo lea pehko dikhlimos, thai gălo pala o Isus, slăvindoi le Devlles. Soa norodo, kana dikhlea kodola so sas, dea lăudimos le Devlles.