Vindecarea robului unui sutaș
1 Și după ce a sfârșit toate vorbele sale în urechile poporului, a intrat în Capernaum. 2 Și robul unui sutaș era bolnav și era să moară. Și‐i era scump. 3 Și când a auzit pe Isus, a trimis la el pe bătrâni de ai iudeilor, rugându‐l să vină să scape pe robul lui. 4 Iar ei, când au venit la Isus, l‐au rugat stăruitor, zicând: Este vrednic să‐i faci aceasta; 5 căci iubește neamul nostru și el însuși ne‐a zidit sinagoga. 6 Și Isus mergea cu ei. Și când era acum nu departe de casă, sutașul a trimis la el pe prieteni zicându‐i: Doamne, nu te osteni; căci nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu. 7 De aceea nu m‐am socotit vrednic pe mine însumi ca să vin la tine, ci zi cu un cuvânt și se va tămădui băiatul meu. 8 Căci și eu sunt un om pus sub stăpânire, având sub mine ostași. Și zic acestuia: Du‐te! și se duce. Și altuia: Vino! și vine. Și robului meu: Fă aceasta! și face. 9 Și când a auzit Isus acestea, s‐a minunat de el și s‐a întors și a zis gloatei care‐l urma: Vă spun că nici chiar în Israel n‐am găsit atâta credință. 10 Și trimișii când s‐au întors acasă, au aflat pe rob sănătos.
Învierea fiului văduvei din Nain
11 Și a fost așa : după aceea Isus s‐a dus într‐o cetate numită Nain. Și cu el mergeau ucenicii lui și gloată multă. 12 Și când s‐a apropiat de poarta cetății, iată aduceau afară un mort, singurul fiu la mama lui, și ea era văduvă. Și era destulă gloată din cetate. 13 Și când a văzut‐o Domnul, i s‐a făcut milă de ea și i‐a zis: Nu plânge. 14 Și s‐a apropiat și s‐a atins de sicriu și cei ce‐l purtau au stat. Și el a zis: Tinere, îți zic, scoală‐te. 15 Și mortul s‐a ridicat în sus și a început să vorbească. Și l‐a dat mamei lui. 16 Și i‐a cuprins frica pe toți și slăveau pe Dumnezeu zicând: Prooroc mare s‐a ridicat între noi. Și: Dumnezeu a cercetat pe poporul său. 17 Și a ieșit cuvântul acesta despre el în toată Iudeea și în toată împrejurimea.
Trimișii lui Ioan Botezătorul
18 Și ucenicii lui Ioan i‐au dus știre despre toate acestea. 19 Și Ioan a chemat la sine pe doi din ucenicii săi și i‐a trimis la Domnul zicând: Tu ești cel ce vine, sau să așteptăm pe altul? 20 Și când au venit la el bărbații, au zis: Ioan Botezătorul ne‐a trimis la tine zicând: Tu ești cel ce vine sau să așteptăm pe altul? 21 În ceasul acela el a vindecat pe mulți de boli și de răni și de duhuri rele și la mulți orbi le‐a dăruit să vadă. 22 Și Isus a răspuns și le‐a zis: Mergeți și spuneți lui Ioan ce ați văzut și auzit: orbii văd, șchiopii umblă, leproșii se curățesc și surzii aud, morții se scoală, săracilor se vestește Evanghelia. 23 Și fericit este cine nu se va poticni în mine.
Mărturia lui Isus despre Ioan
24 Și după ce au plecat trimișii lui Ioan, a început să spună către gloate despre Ioan: Ce ați ieșit în pustie să vedeți? O trestie clătinându‐se de vânt? 25 Ci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în veșminte moi? Iată, cei ce sunt în veșminte alese și trăiesc în desfătare sunt în casele împărătești. 26 Ci ce ați ieșit să vedeți? Un proroc? Da, vă spun, și mai mult decât un proroc. 27 Acesta este cel despre care s‐a scris: Iată eu trimit pe solul meu înaintea feței tale, care‐ți va pregăti calea înaintea ta. 28 Vă spun, dintre cei născuți de femei, nu este nimeni mai mare decât Ioan: totuși cine este mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el. 29 Și când a auzit tot poporul și vameșii, au îndreptățit pe Dumnezeu, fiind botezați cu botezul lui Ioan. 30 Dar fariseii și învățătorii de lege au desființat pentru ei înșiși hotărârea lui Dumnezeu, nefiind botezați de el. 31 Cu cine deci voi asemăna pe oamenii acestui neam? Și cu cine sunt ei asemenea? 32 Sunt asemenea copiilor care șed în piață și strigă unii către alții și zic: V‐am cântat din fluier și n‐ați jucat; v‐am cântat de jale și n‐ați plâns. 33 Căci Ioan Botezătorul a venit nici mâncând pâine, nici bând vin, și ziceți: Are drac. 34 Fiul omului a venit mâncând și bând și ziceți: Iată un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor! 35 Și înțelepciunea a fost îndreptățită de toți copiii ei.
Femeia păcătoasă
36 Și unul din farisei îl ruga să mănânce cu el. Și a intrat în casa fariseului și a șezut la masă. 37 Și iată o femeie în cetate care era o păcătoasă; și când a știut că el șade la masă în casa fariseului, a adus cu ea un vas de alabastru plin cu mir. 38 Și stând dinapoi lângă picioarele lui și plângând, a început să‐i ude cu lacrimi picioarele și le‐a șters cu părul capului ei și‐i săruta mult picioarele și le ungea cu mir. 39 Și când a văzut fariseul care‐l chemase, a vorbit în sine, zicând: Omul acesta dacă ar fi un proroc, ar cunoaște cine și ce fel este femeia aceasta care îl atinge; pentru că este o păcătoasă. 40 Și Isus a răspuns și i‐a zis: Simone, am să‐ți spun ceva. Și el zice: Spune Învățătorule. 41 Un cămătar avea doi datornici; unul îi datora cinci sute de dinari, iar celălalt cincizeci. 42 Neavând ei cu ce să plătească, i‐a iertat pe amândoi. Care deci dintre amândoi îl va iubi mai mult? 43 Simon a răspuns și a zis: Socot că acela căruia i‐a iertat mai mult. Iar el i‐a zis: Drept ai judecat. 44 Și întorcându‐se către femeie, a zis lui Simon: Vezi tu pe această femeie? Eu am intrat în casa ta, și tu nu mi‐ai dat apă pentru picioarele mele, iar ea mi‐a spălat picioarele cu lacrimile ei și le‐a șters cu părul ei. 45 Tu nu mi‐ai dat sărutare, iar ea de când am intrat n‐a încetat să‐mi sărute mult picioarele. 46 Tu nu mi‐ai uns capul cu untdelemn, iar ea mi‐a uns picioarele cu mir. 47 Pentru aceea îți spun: Iertate sunt păcatele ei cele multe, pentru că a iubit mult; iar cui i se iartă puțin, iubește puțin. 48 Și ei i‐a zis: Iertate‐ți sunt păcatele. 49 Și cei ce ședeau la masă cu el, au început să zică în ei înșiși: Cine este acesta care iartă și păcatele? 50 Iar el a zis către femeie: Credința ta te‐a mântuit; du‐te în pace.
O sastearimos le kandimatorehko khă sutašehko.
1 Pala so mothodea kadala divanuri angloa norodo, kai ašunela Les, o Isus šutea pe ando Kapernaum.
2 Khă sutašo sas les khă kanditori ka sao nikrălas but dă sa, thai sao sas nasfalo mullimahko.
3 Anda kă ašundeasas dindoi duma poa Isus, o sutašo tradea Leste varesar phură le iudeiengă, kaste rudin Les te avel te sastearăl lehkă kanditores.
4 Kadala avile koa Isus, rudisarde pe but Leste, thai phendine: „Kărdeol pe te kărăs lehkă kadoa mišto;
5 kă kamel amară neamos, thai o vazdea amengă e khăngări.”
6 O Isus teleardea lença; ta nas dur andoa khăr, kana o sutašo tradea Leste varesar amal te phenen Lehkă: „Raia, na mai ašadeo kaditi, kă či sîm vreniko te šos tu ande muro khăr.
7 Anda kodea či na či dindema vreniko te avau me Tute. Ta, phen khă iekh orba, thai muro kanditori avela sasteardo.
8 Kă i me, kai sîm tala o stăpînimos avrăhko, sîma tala mande kătane. Thai phenau iekhăhkă: „Jea!” thai jeal; avrăhkă: „Av!” thai avel; thai mîră kanditorehkă: „Kăr kutea buti!” thai kărăla.”
9 Kana aašundea o Isus kadala divanuri, mirisai'lo le sutašestar, amboldi'lo karing o norodo, kai jealas pala Leste, thai phendea: „Phenau tumengă kă či ando Israelo či arakhlem khă pateaimos kaditi dă baro.”
10 Kana amboldile khără, le tradine arakhle sastevesto le kanditores kai sas nasfalo.
O ušteaimos le šeavehko la phiwleako andoa Nain.
11 Ando des o kolaver, o Isus jealas ande khă četatea dinianau Nain. Andekhthan Lesa jeanas Lehkă jene thai but norodo.
12 Kana paši'lo paša o udar la četateako, dikta kă nigrănas kai groapa khă mulles, o korkoŕo šeau pehka deiako, kai sas phiwli; thai lasa sas khă butimos manušengo anda e četatea.
13 O Rai, kana dikhlea la, kărdila Lehkă mila latar, thai phendea lakă: „Na rou!”
14 Pala kodea paši'lo, thai azbadea o trono. Kukola kai nigrăna les, atărdile.O phendea: „Tărneora, ušti, phenau tukă!”
15 O mullo bešlo ando šero le kokalengo, thai lea te del duma. O Isus dea les parpale lehka deiakă.
16 Saoŕă sas astarde daratar, slăvinas le Devlles, thai phenenas: „Khă baro prooroko vazdinisai'lo maškar amende; thai o Dell leasama ka Pehko poporo.”
17 E vestea kadea poa Isus găli ande sa e Iudea thai ande sal riga.
Le tradine le Ioan Bolditorehkă.
18 Le jene le Ioanohkă phendine pehkă sîkaitorehkă pa sa kadala butea.
19 O Ioan akhardea don anda pehkă jene, thai tradea le koa Isus te pušen Les: „Tu san Kukoa kai sî te avel, or te ajukăras avrăs?”
20 Kadala, kana avile angloa Isus, phendine Lehkă: „O Ioan Bolditori tradea me Tute te pušas Tu: „Tu san Kukoa kai sî te avel or te ajukăras avrăs?”
21 Orta ando čiro kodoa, o Isus sasteardea buten anda le nasfalimata, anda le tinuri, le duxurendar le jungalendar, thai bute koŕăn pîtărdea lengă iakha.
22 Thai, čeačio phendimos, phendea lengă: „Jean thai phenen le Ioanohkă so dikhlean thai ašundean: le koŕă dikhăn, le lang phirăn, le leprošea sî ujearde, le kašukă ašunen, le mulle ušten, thai le čioŕăngă phenel pe lengă e LašiVestea.
23 Baxtalo kukolestar anda sao či avaua vareso lopînzîmahko.”
O phendimos le Isusohko poa Ioano.
24 Pala so telearde le tradine le Ioanohkă, o Isus lea te phenel le noroadengă poa Ioano: „So ankăstean te dikhăn ande pustia? Ăkh trestia mardini la bravaleatar?
25 Atunčeara so ankăstean te dikhăn? Khă manuši xureadoa andel çoale kovle? Dikta kă kukola kai phiraven çoale kovle thai kai train ande le biatărdimata, sî ande le khăra le thagarengă.
26 Atunčeara so ankăstean te dikhăn? Khă prooroko? E, phenau tumengă, thai mai but sar khă prooroko.
27 O sî kodoa pa sao sî ramome: „Dikta, tradau Mîŕă solos angla o Mui Tiro, kai lašarăla Tukă o drom angla Tute.”
28 Phenau tumengă kă anda kukola kărdine anda le juwlea, nai či iekh mai baro sar o Ioan o Bolditori. Sakadea, o mai çînoro ando Thagarimos le Devllehko, sî mai baro sar leste.
29 Thai sa o norodo kai ašundea Les, thai orta i le potinditoreale lovengă dine čeačimos le Devlles, thai line o boldimos le Ioanohko;
30 ta le Fariseia thai le sîkaitorea la Krisakă dinerigate o plano le Devllehko anda lende, thai či line o boldimos lehko.
31 Kasa ameazaua le manušen anda e viça kadea? Thai kasa ameazăn on?
32 Ameazăn varesar šaorănça, kai bešen ande piaça, thai den mui iekh karing le kolaver: „Dilabaiem tumengă andoa fluiero, thai či khăldean; dilabaiem tumengă dukhaimasa, thai či ruian.”
33 Čeačes, avilo o Ioano Bolditori, či xalindoi manŕo, či pilindoi moll, thai phenen: „Sî les beng.”
34 Avilo o Šeau le manušehko, xalindoi thai pilindoi, thai phenen: „Dikta khă manuši xalindoibut thai kai pel moll, khă amal le tiditorengole lovengă thai le bezexalengo.”
35 Barem o Godearimos sas arakhado orta anda sa lehkă šeave.”
E juwli e bezexali.
36 Khă Fariseo rudisai'lo le Isusostar te xal leste. O Isus šute pe ando khăr le Fariseohko, thai bešlo kai skafidi.
37 Thai dikta khă juwli bezexali anda e četatea ašundea kă O sas kai skafidi ando khăr le Fariseohko: andea khă khoro dă alabastro khandimatahko mirosa,
38 thai bešelas parpale paša le pînŕă le Isusohkă thai rovelas. Pala kodea lea te tindearăl Lehkă pînŕă pehkă iasfănça, thai te khosăle ăl ballença anda lako šero; čiumidelas le but, thai makhălas le mirosa.
39 Kana dikhlea e buti kadea, o Fariseo, kai akhardeasas Les, phendea pehkă: „Kadoa manuši, te avino khă prooroko, sahkă jeanel saveatra juwli sî kadea kai azbadeol lestar: sî khă bezexali.”
40 O Isus lea o divano, thai phendea lehkă: „Simone, sîma te phenau tukă vareso.” „Phen, Sîkaitorina”, phendea Lehkă o.
41 Khă unjilitorii sas les dui unjilimatorea: iekh sas lehkă unjile panji šella franči, thai o kolaver panvardešença.
42 Anda kă nas le sosa te potinen, iertisardea le lidon. Ta phen Mangă, sao anda lende kamela les mai but?”
43 O Simon phendea Lehkă: „Dauma godi kă kukoles kai sas les kai iertisardea lehkă mai but.” O Isus phendea lehkă: „Čeačes krisînisardean.”
44 Pala kodea amboldi'lo karing e juwli, thai phendea le Simonohkă: „Dikhăs tu la juwlea kadala? Šute Ma ande teo khăr, thai či dean Ma pai andoa xalaimos le pînŕăngo; ta oi tindeardea Mîŕă pînŕă pehkă iasfănça, thai khoslea Mangă le ăl ballença andoa pehko šero.
45 Tu či dean Ma čiumidimos ta oi, dă kana šutea pe, či ašili te čiumidel Mîŕî pînŕă.
46 O šero či makhlean Mangă les zetinosa; ta oi makhlea Mîŕă pînŕă mirosa.
47 Anda kodea phenau tukă: Lakă bezexa, kai sî but, sî iertime; kă kamblea but. Ta kahkă iertil pe lehkă xançî, kamel xançî.”
48 Pala kodea phendea la juwleakă: „Iertime sî te bezexa!”
49 Kukola kai bešenas Lesa kai skafidi, line te phenen maškar lende: „Kon sî kadoa kai iertil orta i le bezexa?”
50 Ta o Isus phendea la juwleakă: „Teo pateaimos, skăpisardea tu; telear împače.”