Isus propovăduiește Evanghelia
1 Și a fost așa : după aceea el călătorea din cetate în cetate și din sat în sat propovăduind și vestind Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Și cei doisprezece erau cu el; 2 și de asemenea oarecare femei care fuseseră tămăduite de duhuri rele și de boli: Maria care se numește Magdalena, din care ieșiseră șapte draci, 3 și Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, și Susana și multe altele, care îi slujeau din averea lor.
Pilda semănătorului
4 Și când s‐a adunat laolaltă gloată multă și din cei ce ieșeau la el din fiecare cetate, le‐a spus în pildă: 5 A ieșit semănătorul să‐și samene sămânța. Și când semăna el, una a căzut lângă cale și a fost călcată în picioare și păsările cerului au mâncat‐o. 6 Și alta a căzut jos pe stâncă și a crescut și s‐a uscat pentru că n‐avea umezeală. 7 Și alta a căzut în mijlocul spinilor și spinii au crescut cu ea și au înăbușit‐o. 8 Și alta a căzut pe pământul cel bun și a crescut și a făcut rod însutit. Pe când zicea acestea a strigat: Cine are urechi de auzit să audă. 9 Și ucenicii săi îl întrebau ce să fie pilda aceasta. 10 Iar el a zis: Vouă vă este dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu, iar celorlalți în pilde: ca văzând să nu vadă și auzind să nu priceapă. 11 Iar pilda este aceasta: Sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu. 12 Și cele de lângă cale sunt cei ce au auzit cuvântul ; apoi vine diavolul și ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva crezând să fie mântuiți. 13 Iar cele de pe stâncă sunt cei ce când au auzit, primesc cu bucurie cuvântul; și aceștia n‐au rădăcină, ci cred pentru o vreme și la vreme de ispită se leapădă. 14 Iar ce a căzut între spini, aceștia sunt cei ce au auzit, și urmându‐și calea, sunt înăbușiți de grijă și de bogăție și de plăcerile vieți acesteia și nu fac rod deplin. 15 Și cea în pământul cel bun aceștia sunt cei ce după ce au auzit cuvântul, îl țin într‐o inimă curată și bună și rodesc în răbdare. 16 Și nimeni după ce a aprins candela, n‐o acoperă cu un vas sau o pune sub pat, ci o pune în sfeșnic ca cei ce intră să vadă lumina. 17 Căci nu este ceva ascuns care să nu fie dat pe față; nici ceva tainic care să nu fie cunoscut și să nu vie la arătare. 18 Deci luați seama cum auziți, căci cine are i se va da, și cine n‐are i se va lua și ce i se pare că are.
Mama și frații lui Isus
19 Și mama și frații lui au veni la el și nu puteau să se întâlnească cu el din pricina mulțimii. 20 Și i s‐a dat de știre: Mama ta și frații tăi stau afară voind să te vadă. 21 Iar el a răspuns și le‐a zis: Mama mea și frații mei sunt cei ce ascultă și fac Cuvântul lui Dumnezeu.
Potolirea furtunii
22 Și a fost așa : într‐una din zile a intrat într‐o corabie el și ucenicii săi; și le‐a zis: Să trecem dincolo de lac. Și au plecat. 23 Și pe când mergeau pe apă, el a adormit. Și s‐a lăsat pe lac o furtună de vânt și ei se umpleau cu apă și erau în primejdie. 24 Și au venit la el și l‐au deșteptat zicând: Stăpâne, Stăpâne, pierim. Iar el s‐a deșteptat și a certat vântul și valul apei: și au încetat și s‐a făcut liniște. 25 Și le‐a zis: Unde vă este credința? Și ei s‐au temut și s‐au mirat, zicând unii către alții: Cine este oare acesta, că poruncește și vânturilor și apei și ele ascultă de el?
Vindecarea unui îndrăcit
26 Și au venit la uscat în ținutul Gherghesenilor, care este în față dincolo de Galileea. 27 Și când a ieșit la uscat, l‐a întâmpinat un bărbat oarecare din cetate care avea draci. Și multă vreme nu se îmbrăcase cu haină și nu rămânea în casă, ci în morminte. 28 Și când a văzut pe Isus, a răcnit și a căzut jos înaintea lui și a zis cu glas mare: Ce ai cu mine Isuse, Fiu al Dumnezeului Celui Preaînalt? Rogu‐te nu mă munci. 29 Căci Isus poruncea duhului necurat să iasă din om. Căci de multă vreme îl târâse cu el și omul era păzit legat cu cătușe și în obezi și rupând legăturile era mânat de dracul în pustii. 30 Și Isus l‐a întrebat zicând: Care‐ți este numele? Iar el a zis: Legiune! pentru că mulți draci intraseră în el. 31 Și‐l rugau ca să nu le poruncească să plece în adânc. 32 Și era acolo o turmă de porci mulți păscând în munte. Și l‐au rugat ca să le dea voie să intre în ei. Și le‐a dat voie. 33 Și dracii au ieșit din om și au intrat în porci și turma s‐a repezit de pe râpă în lac și s‐au înecat. 34 Iar când au văzut cei ce îi pășteau ce s‐a întâmplat, au fugit și au vestit în cetate și la țară. 35 Și au ieșit să vadă ce s‐a întâmplat. Și au venit la Isus și au găsit pe omul din care ieșiseră dracii, șezând jos, îmbrăcat și întreg la minte, la picioarele lui Isus și s‐au temut. 36 Și cei ce văzuseră acestea le‐au spus cum fusese scăpat cel îndrăcit. 37 Și toată mulțimea ținutului din împrejurimea Gherghesenilor l‐a rugat ca să plece de la ei, pentru că îi cuprinsese frică mare, iar el a intrat în corabie și s‐a întors. 38 Și bărbatul din care ieșiseră dracii îl ruga ca să fie cu el, dar el i‐a dat drumul zicând: 39 Întoarce‐te la casa ta și istorisește tot ce ți‐a făcut Dumnezeu. Și a plecat, propovăduind prin toată cetatea tot ce‐i făcuse Isus.
Învierea fiicei lui Iair. Femeia cu scurgere de sânge
40 Și când s‐a întors Isus, gloata l‐a primit bine, căci toți îl așteptau. 41 Și iată a venit un bărbat al cărui nume era Iair. Și el era mai mare al sinagogei. Și a căzut la picioarele lui Isus și l‐a rugat ca să intre în casa lui, 42 pentru că avea o singură fată ca de doisprezece ani și era pe moarte. Și pe când mergea el, gloatele îl înghesuiau. 43 Și o femeie având o scurgere de sânge de doisprezece ani, care cheltuise cu doctorii toată averea ei și n‐a putut fi tămăduită de nimeni, 44 s‐a apropiat pe dinapoi și a atins ciucurele veșmântului său și îndată a stat scurgerea sângelui ei. 45 Și Isus a zis: Cine este cel ce m‐a atins? Și fiindcă toți tăgăduiau, Petru a zis și cei împreună cu el: Stăpâne, gloatele te împresoară și te strâmtorează și zici: Cine m‐a atins? 46 Și Isus a zis: M‐a atins cineva, căci am cunoscut o putere ieșită de la mine. 47 Iar când a văzut femeia că n‐a rămas ascunsă, a venit tremurând și a căzut jos înaintea lui și a spus înaintea poporului întreg pricina pentru care îl atinsese și cum fusese tămăduită îndată. 48 Și el i‐a zis: Fiică, credința ta te‐a mântuit; du‐te în pace. 49 Pe când vorbea el încă, vine cineva de la mai marele sinagogei zicând: A murit fiica ta; nu mai supăra pe Învățătorul. 50 Iar Isus când a auzit i‐a răspuns: Nu te teme, crede numai și va fi scăpată. 51 Și după ce a venit la casă, n‐a lăsat pe nimeni să intre cu el decât pe Petru și pe Ioan și pe Iacov și pe tatăl copilei și pe mama ei. 52 Și toți plângeau și o jeleau. Iar el a zis: Nu plângeți; căci n‐a murit, ci doarme. 53 Și ei îl luau în râs, căci știau că murise. 54 Iar el i‐a apucat mâna și a strigat zicând: Copilă, scoală‐te. 55 Și duhul ei s‐a întors în ea , și s‐a sculat îndată. Și a poruncit să i se dea să mănânce. 56 Și părinții ei au rămas uimiți: iar el le‐a poruncit să nu spună nimănui ce se făcuse.
O Isus delduma e LašiVestea.
1 Iekhatar pala kodea, o Isus phirălas četatea anda i četatea thai ando gav gavestar thai delasduma thai vestilas e LašiVestea le Thagarimasti le Devllesti. Kola le dešudui sas Lesa;
2 thai mai sas i varesar juwlea, kai sas sasteardea duxurendar jungalendar thai nasfalimatăndar: e Maria, e Maria Magdalina, anda savi ankăstesas efta beng,
3 e Ioana, e romni le Kuzasti, o ispravniko le Irodohko, e Susana, thai but aver, kai kandenas Les sosa sas le.
E pilda kolesti kai thol ande phuw.
4 Kana tidea pe khă gloata bari, thai avilo Leste norodo anda mai but četăçi, o Isus phendea lengă e pilda kadea:
5 O Manuši kai thol ande phuw ankăsto te thol e sămînça ande phuw. Ta kana o tholas, khă rig anda e sămînça peli paša o drom: sas linčeardi andel pînŕă, thai xalela le čiriklea le čerehkă.
6 Aver rig peli po kotor le baŕăbarăhko; thai, sar luludeardea, šutili, anda kă nas la tindearimos.
7 Aver rig peli ando maškar le kanŕăngo: le kanră barile andekhthan lasa thai tasade la.
8 Aver rig peli ande phuw e laši, thai barili, thai andea rodo šeluime. „Pala so phendea kadala divanuri, o Isus çîpisardea: „Kas sî les kan ašundimahkă, te ašunel.”
9 Le jene Lehkă pušle Les sao atearimos sî kadala pilda.
10 O phendea lengă: „Tumengă sas tumengă dino te prinjeanen le garadimata le Thagarimahkă le Devllehkă, ta le kolavrăngă del pe lengă duma andel pilde, ta barem kă dikhăn, te na atearăn.”
11 Dikta sao atearimos sî kadala paramičea: „E sămînça sî o divano le Devllehko.
12 Kola kai sî sar e sămînça peli paša o drom, sî kukola kai ašunen; pala kodea avel o beng thai lel o Divano anda lengo illo, ka na varesar te patean, thai te aven skăpime.
13 Kola kai sî sar e sămînça peli po kotor le baŕăbarăhko, sî kukola kai, kana ašunen o Divano, len les bară bukurimasa; ta nai le angluni, thai patean ji ande khă čiro, ta kana avel o zumaimos, perăn.
14 E sămînça kai peli maškar le kanŕă, sî sar kukola kai, pala so ašundine o Divano, dikhăn pehkă dromestar, thai mekăn les te avel staxome le grijendar, le bravallimatăndar thai le čeailimatăndar la čivavakă kadalakă, thai či anen rodo kaste arăsăl koa patimos.
15 E sîmînça, kai peli pe phuw e laši, sî kukola kai, pala so ašundine o Divano, nikrăn les ande khă illo lašo thai ujo, thai kărăn rodo ando răbdimos.
16 Khonikh, pala so astarăl khă lumina, či thol pa late khă piri, čina či thol la tala o pato, ta thol la ande khă sfešniko, anda ka kukola kai šon pe, te dikhăn e lumina.
17 Anda kă nai khanči garado, kai te na avel sîkado, khanči nikărdo garado, kai te na avela prinjeando thai či avela kai lumina.
18 Len sama ta sar ašunen; kă kolehkă kai sî les, dela pe lehkă; ta kolehkă kai nai les, lela pe lehkă i so fal kă sî les.”
E dei thai le phral le Isusohkă.
19 E dei thai le phral le Isusohkă avile Leste; ta našti denas Lehkă duma, anda e doši le norodosti.
20 Varekon phendea Lehkă: „E dei Tiri thai le phral Tiră bešen avri, thai kamen te dikhăn Tu.”
21 Ta O, čeačio phendimos, phendea: „Mîŕî dei thai Mîŕă phral sî kukola kai ašunen o Divano le Devllehko, thai pherăn les.”
O potolimos le barăbrîšindehko.
22 Ande iekh andal des, o Isus ankăsto ande khă bero andekhthan Pehkă jenença. O phendea lengă: „Aven te nakhas înteal o pai.” Thai telearde.
23 Ta kana vîslinas on, o Isus lea Les e lindri. Po pai avilo khă kadea baro vîrtejo bravaleako, kă pherdelas o bero paiesa; thai sas te xasaon.
24 Avile Leste, ušteade Les, thai phendine: „Sîkaitorina, Sîkaitorina, meras.” O Isus ušti'lo, xalea pe la bravalleasa thai le valurença xolearde, kai potolisai le: thai kărdilea ujimos.
25 Pala kodea phendea Pehkă jenengă: „Kai sî tumaro pateaimos?” Pherde dar thai mirazo, on phenenas iekh karing le kolaver: „Kon sî kadoa ta mothol orta i la bravalleakă thai le paiehkă te ašunen Les?”
O sastearimos khă bengailehko.
26 Avile le berosa pe phuw le Gherghesenengo, kai sî ande čeači la Galeliati.
27 Kana ankăsto o Isuso po malo, maladea Les khă manuši andai četatea, stăpînime mai bute bengăndar. Dă but čiro na mai xureavelas pe andel çoale, thai nas les o bešlimos ando khăr, ta ande le mormînturea.
28 Kana dikhlea le Isusos, ankaladea khă çîpimos askuçme, pelo tele angla Leste, thai phendea muiesa zuralo: „So sî ma man Tusa te kărau, Isusona, Šeau le Devllehko Kolehko But Baro? Rudi Tu na kăznisar ma.”
29 Kă o Isus phendeasas le duxoxkă kodolehkă le jungalehko te anklel andoa manuši kodoa, pe sao thodeasas stăpînimos dă but čiro; sas arakhado phanglo kătušença kal vast thai phaleança kal pînŕă, ta šinelas le phanglimata, thai sas našado le bengăstar ando pustio.
30 O Isus pušlea les: „Sao sî teo anau? „Lejiunea”, dea anglal o; anda kă šutesas pe but beng ande leste.
31 Thai le beng rudinas pe zurales le Isusostar te na mothon lengă te jean ando Andraimos.
32 Oče po baŕobaro, sas khă turma bari balendi, kai xanas. Thai le beng rudisarde le Isusos te mekăl le te šon pe ande lende. O dea le kamimos.
33 Le beng ankăste andoa manuši kodoa, thai šutine pe ande le bale, thai turma našli pa e rîpa ando pai, thai tasuline.
34 Le baleara, kana dikhline so kărdileasas, našle thai nigărde vestea ande četatea thai ande le gava.
35 Le manuši kodola ankăste te dikhăn so kărdeasas pe. Aviline koa Isus, thai arakhle le manušes kodoles anda sao ankăstesas le beng, bešlindoi kal pînŕă le Isusohkă, xureado, thai ande sal godea; thai leale e dar.
36 Kola kai dikhline so kărdileasas, phendine lengă sar sas sasteardo kukoa stăpînime le bengăndar.
37 Soa norodo anda e phuw le Ghergheseniengo rudisardea le Isusos te jealtar lendar, kă astardeasas le khă bari dar. O Isus ankăsto ande korabia, thai amboldinisai'lo.
38 O manuši anda sao ankăstesas le beng, rudilas Les te mekăl les te bešel Lesa. Ta o Isus tradea les khără, thai phendea lehkă:
39 „Ambolde tu khără, thai phen sa so kărdea tukă o Dell.” O teleardea, thai vestisardea ande sai četatea sa so kărdeasas lehkă o Isus.
O juvindimos la šeiako le Iairosti. E juwli le thavdimasa le ratehko.
40 Koa amboldimos, sas primime bară baxtalimasa, le manušendar, kă saoră ajukrănas Les.
41 Thai dikta kă avilo khă manuši, kai bušlolas Iair, kai sas o baro la khăngăreako. O šudea pe kal pînŕă le Isusuohkă, thai rudisardea Les te avel ji leste khără;
42 anda kă sas les khă korkoŕo šeiorî kam dešuduie băršendi, kai çîrdelas te merăl. Po drom, o Isus sas spidino le noroadendar.
43 Thai sas khă juwli, kai dă dešudui bărši sas la khă thavdimos ratehko; oi xaleasas sa pesti mandin le doftorença, bi te dašti sastearăla vo iekh.
44 Oi pašili pala o Isus, thai azbadea e podi la raxameati le Isusosti. Andakhdata o thavdimos le ratehko atărdi'lo.
45 Thai o Isus phendea: „Kon azbadea pe Mandar?” Anda kă saoŕă ašenas, o Petro thai kukola kai sas Lesa, phendine: „Sîkaitorina, le noroade tiden Tu thai îmbulzon Tu, thai mai pušes: „Kon azbadea pe Mandar?”
46 Ta o Isus dea anglal: „Azbadea pe varekon Mandar, kă ateardem kă ankăsti khă zor anda Mande.”
47 E juwli, kana dikhlea pe dine koa mui, avili isdraindoi, šudea pe tele angla Leste, thai phendea angla soa norodo sostar azbadea pe Lestar, thai sar sas sasteardi andakh data.
48 O Isus phendea lakă: „Na avel tukădar, šeie; teo pateaimos skăpisardea tu, jea împače.”
49 Ta kana delas oi înkă Lesa duma, avel iekh andoa khăr le barehkă la khăngăreako, thai phel lehkă: „Ti šei mulli, na mai xolear le Sîkaitores.”
50 Ta o Isus, kana ašundea e buti kadea, phendea le barăhkă la khăngăreako: „Na dara; patea numai, thai avela sastevesti.”
51 Kana arăslo koa khăr le barăhko, či muklea či iekhăs te šol pe andekhthan Lesa, dăsar le Petros, le Iakovos le Ioanos, thai le daddes thai la deia la šeako.
52 Saoră rovenas thai vatinas la. Atunčeara o Isus phendea: „Na roven; e šeiori či mulli, ta sovel.”
53 On asanas pehkă Lestar, kă jeanenas kă mullisas.
54 Ta O, pala so ankaldea le saoŕăn avri, azbadea la vastestar, thai çîpisardea muiesa zuralesa: „Šorîie ušti!”
55 Thai o duxo lako amboldi'lo ande late, ta e šeiorî uštili andakhdata. O Isus mothodea te den la te xal.
56 Lakă dadd ašile mirime. O Isus mothodea lengă te na mai phenen khanikahkă so kărdilea.