Trimiterea celor doisprezece
1 Și a chemat la sine pe cei doisprezece și le‐a dat putere și stăpânire peste toți dracii și să tămăduiască boli. 2 Și i‐a trimis să propovăduiască Împărăția lui Dumnezeu și să vindece pe bolnavi. 3 Și le‐a zis: Nu luați nimic pe cale, nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici argint; nici să n‐aveți două haine. 4 Și in orice casă veți intra, rămâneți acolo, și de acolo plecați. 5 Și câți nu vă primesc, când veți pleca din cetatea aceea, scuturați praful de pe picioarele voastre spre mărturie împotriva lor. 6 Iar ei au plecat și umblau din sat în sat vestind Evaghelia și tămăduind pretutindeni.
Irod nu știe ce să creadă despre Isus
7 Și Irod tetrarhul a auzit vorbind despre toate cele ce se făceau și era în nedumerire despre ce se spunea de unii că Ioan s‐a sculat dintre cei morți, 8 iar de alții că s‐a arătat Ilie; iar de alții că s‐a sculat un proroc oarecare din cei vechi. 9 Iar Irod a zis: Lui Ioan i‐am tăiat capul; dar cine este acesta despre care aud astfel de lucruri? Și căuta să‐l vadă.
Înmulțirea pâinilor
10 Și când s‐au întors apostolii, i‐au spus cele ce au făcut. Și el i‐a luat cu sine și s‐a dus la o parte la o cetate numită Betsaida. 11 Și gloatele când au aflat l‐au urmat și el i‐a primit bine și le vorbea despre Împărăția lui Dumnezeu și vindeca pe cei ce aveau trebuință de tămăduire. 12 Iar ziua a început să se plece și cei doisprezece au venit la el și i‐au zis: Dă drumul gloatei ca să se ducă în satele și în locurile dimprejur și să poposească și să‐și găsească merinde, pentru că aici suntem într‐un loc pustiu. 13 Iar el le‐a zis: Dați‐le voi să mănânce. Iar ei au zis: N‐avem mai mult decât cinci pâini și doi pești, afară numai dacă ne‐am duce și am cumpăra de mâncare la tot poporul acesta. 14 Și erau ca la cinci mii de bărbați. Iar el a zis ucenicilor săi: Așezați‐i la masă în cete de câte cincizeci. 15 Și au făcut astfel și i‐au așezat pe toți la masă. 16 Iar el a luat cele cinci pâini și cei doi pești și s‐a uitat spre cer și le‐a binecuvântat și a frânt și a dat ucenicilor ca să dea la gloată. 17 Și toți au mâncat și s‐au săturat și s‐a luat ce le‐a rămas din fărâmituri, douăsprezece coșuri.
Mărturisirea lui Petru
18 Și a fost așa : când se ruga el singur, ucenicii erau cu el. Și i‐a întrebat zicând: Cine zic gloatele că sunt eu? 19 Iar ei au răspuns și au zis: Ioan Botezătorul. Iar alții zic : Ilie. Iar alții că s‐a sculat un proroc oarecare dintre cei vechi. 20 Și le‐a zis: Dar voi cine ziceți că sunt eu? Și Petru a răspuns și a zis: Hristosul lui Dumnezeu. 21 Și le‐a vorbit stăruitor și le ‐a poruncit să nu spună aceasta la nimeni, 22 zicând: Trebuie ca Fiul omului să sufere multe și să fie lepădat de bătrâni și de mai marii preoților și cărturari și să fie omorât și a treia zi să învie.
Cum să urmăm pe Isus
23 Și zicea tuturor: Dacă voiește cineva să vină după mine, să se lepede de sine însuși și să‐și ia crucea în fiecare zi și să mă urmeze. 24 Căci cine va voi să‐și mântuiască viața, o va pierde; dar cine își va pierde viața pentru mine, acela o va mântui. 25 Căci ce folosește unui om de câștigă lumea întreagă și se pierde pe sine însuși sau se păgubește? 26 Căci cine se va rușina de mine și de cuvintele mele, de acela se va rușina Fiul omului când va veni în slava sa și a Tatălui și a sfinților îngeri. 27 Și vă spun cu adevărat: Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta deloc moarte până vor vedea Împărăția lui Dumnezeu.
Schimbarea la față
28 Și a fost așa : ca la opt zile după cuvintele acestea, a luat cu sine pe Petru și pe Ioan și pe Iacov și s‐a suit în munte ca să se roage. 29 Și pe când se ruga, chipul feței lui s‐a făcut altul și îmbrăcămintea lui albă, strălucind. 30 Și iată, vorbeau cu el doi bărbați, care erau Moise și Ilie, 31 care s‐au arătat în slavă și spuneau despre moartea sa pe care avea s‐o împlinească în Ierusalim. 32 Iar Petru și cei cu el erau îngreuiați de somn; iar când s‐au deșteptat bine, au văzut slava lui și pe cei doi bărbați care stăteau cu el. 33 Și a fost așa : pe când se despărțeau ei de el, Petru a zis lui Isus: Stăpâne, este bine să fim aici și să facem trei colibe, una ție și una lui Moise și una lui Ilie. Căci nu știa ce vorbește. 34 Și pe când zicea el acestea, s‐a făcut un nor și i‐a umbrit și s‐au înspăimântat când au intrat în nor. 35 Și s‐a făcut un glas din nor zicând: Acesta este Fiul meu, cel ales, ascultați de el. 36 Și când se făcea glasul, Isus s‐a aflat singur. Și ei au tăcut și n‐au spus în acele zile nimănui nimic din cele ce văzuseră.
Vindecarea unui îndrăcit
37 Și a fost așa : în ziua următoare când s‐au coborât de pe munte, l‐a întâmpinat gloată multă. 38 Și iată un bărbat din gloată a strigat zicând: Învățătorule, te rog, uită‐te spre fiul meu pentru că îl am numai pe el. 39 Și iată, un duh îl apucă și deodată strigă și‐l sfâșie cu spumă și abia se depărtează de la el după ce l‐a zdrobit. 40 Și m‐am rugat de ucenicii tăi ca să‐l scoată afară, dar n‐au putut. 41 Și Isus a răspuns și a zis: O neam necredincios și sucit, până când voi fi la voi și vă voi îngădui? Adu aici pe fiul tău. 42 Și pe când venea el încă, l‐a sfâșiat dracul și l‐a zguduit tare. Dar Isus a certat duhul necurat și a tămăduit pe băiat și l‐a dat înapoi tatălui său. 43 Și toți au rămas uimiți de mărimea lui Dumnezeu.
Isus vestește moartea și învierea Sa
Dar pe când toți se minunau de toate câte făcea, el a zis ucenicilor săi: 44 Puneți‐vă în urechi cuvintele acestea: căci Fiul omului are să fie dat în mâinile oamenilor. 45 Dar ei nu înțelegeau graiul acesta și era ascuns de ei, ca să nu‐l priceapă: și se temeau să‐l întrebe despre graiul acesta.
Cine este cel mai mare?
46 Și a intrat o gândire în ei, adică cine dintre ei ar fi mai mare. 47 Iar Isus, cunoscând gândirea inimii lor, a luat un copilaș și l‐a pus lângă sine 48 și le‐a zis: Oricine va primi pe acest copilaș în numele meu, mă primește pe mine și oricine mă va primi pe mine, primește pe cel ce m‐a trimis pe mine; căci cine este mai mic între voi toți, acela este mare. 49 Și Ioan a răspuns și a zis: Stăpâne, am văzut pe unul scoțând draci în numele tău și l‐am oprit, pentru că nu urmează cu noi. 50 Și Isus i‐a zis: Nu‐l opriți, căci cine nu este împotriva voastră este pentru voi.
„Foc din cer”
51 Și a fost așa : când erau pe împlinite zilele înălțării sale, și‐a îndreptat fața hotărât ca să meargă la Ierusalim. 52 Și a trimis soli înaintea feței sale. Și ei s‐au dus și au intrat într‐un sat de samariteni ca să gătească pentru el. 53 Și nu l‐au primit pentru că fața lui era îndreptată ca să meargă spre Ierusalim. 54 Și când au văzut aceasta ucenicii săi Iacov și Ioan, au zis: Doamne, voiești să zicem ca să se pogoare foc din cer și să‐i mistuiască precum a făcut și Ilie? 55 Iar el s‐a întors și i‐a certat și a zis: Nu știți ce fel de duh sunteți; căci Fiul omului n‐a venit să piardă suflete de oameni, ci să‐i mântuiască. 56 Și s‐au dus într‐alt sat.
Cum să urmăm pe Isus
57 Și pe când mergeau pe cale, unul i‐a zis: Te voi urma oriunde vei merge. 58 Și Isus i‐a zis: Vulpile au vizuini și păsările cerului au locuințe, dar Fiul omului n‐are unde să‐și plece capul. 59 Și a zis către un altul: Urmează‐mă. Iar el a zis: Doamne, dă‐mi voie întâi să mă duc să îngrop pe tatăl meu. 60 Dar Isus i‐a zis: Lasă morții să‐și îngroape morții lor, iar tu du‐te și vestește în toate părțile Împărăția lui Dumnezeu. 61 Și un altul de asemenea a zis: Te voi urma, Doamne, dar întâi dă‐mi voie să‐mi iau rămas bun de la cei ce sunt în casa mea. 62 Dar Isus i‐a zis: Nimeni care și‐a pus mâna pe plug și se uită înapoi nu este potrivit pentru Împărăția lui Dumnezeu.
O tradimos kolengo dešudongo.
1 O Isus akhardea kolen dešuduien jenen Pehkă, dea le zor thai stăpînimos pa sal beng, thai te sastearăn le nasfalimata.
2 Pala kodea tradea le te denduma poa Thagarimos le Devllehko, thai te sastearăn le nasfalen.
3 „Te na len tumença khanči po drom,” phendea lengă O; „či rowli, či straiç, či manŕo, či love, či dui raxamea.
4 Ande or sao khăr šona tume, te ašen oče, ji kana telearăna andoa than kodoa.
5 Thai kana či primina tume le manuši, te anklen anda e četatea kodea, thai te činon e poši pa tumară pînŕă, sar phendimos anda lende!”
6 On telearde, thai găline gau gavestar, dindoiduma e LašiVestea, thai kărindoi peste sa sastimata.
O Irod či jeanel so te pateal poa Isus.
7 O guvernari o Irodo ašundea dindoi pe duma pa sal butea kărdine le Isusostar, thai bešelas ando toll, na jeanglindoi so te pateal. Anda kă iekh phenenas kă juvindisardea o Ioan anda le mulle;
8 aver phenenas kă sîkadi'lo o Ilia; thai aver phenenas kă ušti'lo vokh prooroko andoa puraimos.
9 Ta o Irod phenelas: „Le Ioanohkă šindem lehko šero; ta kon sî kadoa, pa sao ašunau kadalendar butea?” Thai rodelas te dikhăl Les.
O butearimos le manŕăngo.
10 Le apostolea, kana amboldi'le, phendine le Isusohkă sa so kărdinesas. O leale Pesa, thai gălo mai andekh rig, paša khă četatea, dinianau Betsaida.
11 Le noroade atearde kadea buti, thai găletar pala Leste. O Isus primisardea le mišto, delas lengă duma pa o Thagarimos le Devllehko, thai sastearălas kukolen kai sasle avimos te aven sastearde.
12 Anda kă o des mekălas pe karing e reat, le dešudui pašile, thai phendine Lehkă: „De drom le poporos, kaste jean andel gava thai le kătune te arakhăn pehkă than thai te tinen pehkă xamahko; anda kă koče sam ande khă than pusto.”
13 O Isus phendea lengă: „Den le tume te xan!” Ta on dine Les anglal: „Nai ame numai panji manŕă thai dui maše; avri numai kana jeasa ame orta te tinas xabenata anda soa norodo kadoa.”
14 Thai sas paše kam panji mii murši. O Isus phendea Pehkă jenengă: „Thon le te bešen tele andel kîrduri po panvardeši.”
15 Kadea i kărdine: thode le saorăn te bešen tele.
16 O Isus lea kola panji manŕă thai dui maše, vazdea Pehkă iakha karing o čeri, thai deadumadămišto. Pala kodea phaglea le thai dea le kal jene te ulaven le koa poporo.
17 Xale saoŕă, thai čeailile; thai vazdinisaile dešudui košuri kai ašile ăl prušuka
O phendimos le Petrohko.
18 Andekh des, kana rudilas pe o Isus mai rigate, avindoi Lesa le jene Lehkă, thodea lengă kakoa pušlimos: „Kon phenen le manuši kă sîm Me?”
19 On dine Les anglal: „Iekh phenen kă san o Ioan o Bolditorii; aver phenen kă san o Ilia; aver phenen kă ušti'lo khă prooroko andoa puraimos.”
20 „Ta tume?”, pušlea le O, kon phenen kă sîm?” „O Kristoso le Devllehko!” dea Les anglal o Petro.
21 O Isus mothodea lengă zorasa te na mothon khanikahkă e buti kadea.
22 Pala kodea phendea kă o Šeau le manušehko trăbul te kăznil but, te avel dinorigate le phurăndar, le rašandar le mai barăndar thai le zakonurendar, te avel mudardo, thai o trito des te juvindil.
Sar te jeas pala o Isus.
23 Pala kodea phendea saoŕăngă: „Kana kamel varekon te avel pala Mande, te šudel pe pestar, te lel pehko trušul ande sako des, thai te avel pala Mande.
24 Anda kă orkon kamela te skăpil pesti čivava, xasarăla la; ta orkon xasarăla pesti čivava anda Mande, skăpila la.
25 Thai so valoso avela khă manušes te avel lesti e lumea sa, te merăla or te xasardeola pe o korkoŕo?
26 Kă orkon avela lehkă lajau Mandar thai le divanurendar Mîŕăndar, lajeaola i o Šeau le manušehko lestar, kana avela ande slava Pesti thai le Daddesti thai le sfinçă înjererengă.
27 Čeačes phenau tumengă, kă sî iekh anda kola kai bešen koče, kai či zumavena o mullimos, ji kana či dikhăna o Thagarimos le Devllehko.
O paruglimos koa mui.
28 Ka oxto des pala le divanuri kadala, o Isus lea Pesa le Petros, le Ioanos thai le Ioakovos, thai ankosto po baŕbaro kaste rudil Pe.
29 Kana rudilas Pe, parugli'lo Lehko sîkaimos le mohko, thai o xureaimos kărdilo parno ta străfealas.
30 Thai dikta kă bešenas Lesa dă divan dui murši: sas o Moise thai o Ilia,
31 kai sîkadilesas ande slava, thai denas duma pa Lehko merimos, kai sas te avel Les ando Ierusalimo.
32 O Petro thai lehkă jene sas phandade lindratar; ta, kana uštile mišto, dikhline e slava le Isusosti, thai kolen dui murši kai bešenas andekhthan Lesa.
33 Ande leaka kodea kana uladeonas le murši kodola le Isusostar, o Petro phendea le Isusohkă: „Sîkaitorina, sî mišto te avas koče; te kăras trin çăre: iekh anda tute, iekh anda o Moise thai iekh anda o Ilia.” Či jeanelas so phenel.
34 Sar delas o duma kadea, avilo khă noro, thai garadeale lehka ušaleasa; le jene daraile, kana dikhle pe šutindoi pe ando noro.
35 Thai andoa noro, ašundea pe khă mui, kai phenelas: „Kadoa sî o Šeau Muŕo but kamblino: Lestar te ašunen.”
36 Kana ašunde o mui kodoa, o Isus ašilo korkoŕo. Le jene ašilemuto, thai či phendine, andel des kodola, khanikahkă khanči anda so dikhlesas.
O sastearimos khă bengailehko.
37 O duito des, kana uliste poa baŕobaro, khă gloata bari ankăsti angloa Isus.
38 Thai khă manuši andoa maškar le butimahko çîpisardea: „Sîkaitorina, rudi Tu, dikta Tu milasa ka muŕo šeau, kă numai les sîma.
39 Astarăles khă duxo, thai andakh data çîpil; thai o duxo činosarăles zurales, kadea kă o šeaoŕo kărăl bale koa mui, thai daba anklel o duxo anda leste, pala so strandiles dă sa.
40 Rudisardem Te jenen te ankalaven les, ta naštisarde.
41 „O neamo bipateamahko thai thodino kal nasulimata”, dea anglal o Isus; „ji kana avaua tumença thai răbdiua tume? An koče te šeaves.”
42 Sar avelas o raklo, o beng šudealas lesa pe phuw, thai činosardea les zurales. Ta o Isus xalea pe le duxosa le jungalesa, sasteardea le rakles, thai dea les parpale pehkă daddehkă.
43 Thai saoŕă ašiline mirime andoa barimos le Devllehko.
O Isus vestil o mullimos thai o juvindimos Pehko.
Kana saoŕă minuninas pe anda sa so kărălas o Isus, O phendea Pehkă jenengă:
44 „Tume ašunen mišto so phenau tumengă: O Šeau le manušehko avela dino andel vast le manušengă!”
45 Ta le jene či atearănas le divanuri kadala, kă sas garadine anda lende, kaste na atearăn le; thai daranas te pušen Les pa kadea buti.
Kon sî o mai baro?
46 Pala kodea avilea lengă ande godi te jeanen sao sî anda lende o mai baro.
47 O Isus prinjeandea o gîndo lengă illehko, lea khă šaororo, thodea les paša Peste,
48 thai phendea lengă: „Orkon primil kadale šaororăs, ando Anau Muro, Man primil Ma; thai orkon primil Ma Man, primil Kukoles kai tradea Ma Man. Anda kă sao sî mai çînoro maškar tumende saoŕă, kodoa sî o mai baro.”
49 O Ioan lea o divano, thai phendea: „Sîkaitorina, ame dikhleam khă manušes ankaladindoi beng ando Anau tiro; thai atărdeardeam les, anda kă či jeals pala amende.”
50 „Na atărdearăn les”, dea le anglal o Isus, „anda kon nai pe tumende, sî anda tumende.”
Iag andoa čeri.
51 Kana pašilo o čiro kai avelas te avel lino ando čeri, o Isus ortosardea pe te jeal ando Ierusalimo.
52 Tradea mai anglal varesar solea, kai găline thai šute pe ande khă gau le Samaritengo, kaste lašarăn khă than reatearimahko.
53 Ta on či primisarde Les, anda kă o Isus jealas karing o Ierusalimo.
54 Lehkă jene, o Iakov thai o Ioan, kana dikhline e buti kadea, phendine: „Raia, kames te mothoas te ulel iag andoa čeri thai te phabarăle, sar kărdea o Ilia?”
55 O Isus amboldea pe karing lende, xaleape lença, thai phendea lengă: „Či jeanen savestar duxo sî tume ando sufleto!”
56 Kă o Šeau le manušehko avilo na te xasarăl le sufleturi le manušengă, ta te skăpile.” Thai telearde ande aver gau.
Sar te jeas pala o Isus.
57 Ta kana jeanas on po drom, khă manuši phendea lehkă: „Raia, jeaua pala Tute orkai jeasa.”
58 O Isus dea les anglal: „Le xulpii sî le kai garadeona, thai le čiriklea le čerehkă sî le kuiburea; ta o Šeau le manušehko nai kai xodinil Pehko šero.”
59 Avrăhkă phendea: „Au pala Mande!” „Raia”, dea les anglal o „mekh ma mai anglal te praxo mîŕă daddes.”
60 Ta o Isus phendea lehkă: „Mekh le mullen te praxon pehkă mullen, thai tu jea ta vestisar o Thagarimos le Devllehko.”
61 Aver iekh phendea: „Raia, avaua pala Tute, ta mekh ma mai anglal te jeau te lau mangă ašimos lašo katar mîŕă.”
62 O Isus dea les anglal: „Or kon thol o vast po plugo, thai dikhăl parpale, nai vreniko anda o Thagarimos le Devllehko.”