Întrarea lui Isus în Ierusalim
1 Și când s‐au apropiat de Ierusalim și au venit la Betfaghe la muntele Măslinilor, atunci Isus a trimis pe doi ucenici, 2 zicându‐le: Mergeți în satul dinaintea voastră și îndată veți afla o măgăriță legată și un măgăruș cu ea; dezlegați‐i și aduceți‐mi‐i. 3 Și dacă cineva v‐ar zice ceva, veți spune: Domnul are trebuință de ei. Și îndată îi va trimite. 4 Iar aceasta s‐a făcut ca să se împlinească ce s‐a spus prin prorocul care zice: 5 Spuneți fiicei Sionului: Iată Împăratul tău vine la tine, blând și călare pe o măgăriță și pe un măgăruș, mânzul celei de sub jug. 6 Și ucenicii s‐au dus și au făcut cum le poruncise Isus. 7 Au adus măgărița și măgărușul și au pus pe ei veșmintele lor și el s‐a așezat deasupra. 8 Iar partea cea mai mare a gloatei și‐a așternut veșmintele pe cale iar alții tăiau ramuri din copaci și le așterneau pe cale. 9 Și gloatele care mergeau înaintea lui și cele care veneau după el strigau zicând: Osana Fiul lui David, binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului, Osana în cele prea înalte.
Gonirea vânzătorilor din Templu
10 Și când a intrat în Ierusalim, toată cetatea a fost mișcată zicând: Cine este acesta? 11 Iar gloatele ziceau: Acesta este prorocul , Isus, din Nazaretul Galileei. 12 Și Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu și a scos afară pe toți care vindeau și cumpărau în Templu și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbeii, 13 și le zice: Este scris: Casa mea se va chema o casă de rugăciune, iar voi o faceți o peșteră de tâlhari. 14 Și orbi și șchiopi au venit la el în Templu și el i‐a tămăduit. 15 Iar când au văzut mai marii preoților și cărturarii faptele minunate pe care le făcuse și pe copiii care strigau în Templu și ziceau: Osana Fiul lui David! s‐au umplut de mâinie. 16 Și i‐au zis: Auzi ce zic aceștia? Iar Isus le zice: Da; oare n‐ați citit niciodată: Din gura pruncilor și a sugarilor tu ai întocmit lauda? 17 Și i‐a lăsat și a ieșit afară din cetate la Betania și a rămas noaptea acolo.
Blestemarea smochinului
18 Iar dimineața pe când se întorcea în cetate, a flămânzit. 19 Și văzând un smochin lângă cale, a venit la el și n‐a găsit nimic în el decât numai frunze. Și‐i zice: De‐acum înainte să nu se facă rod din tine în veac. Și smochinul s‐a uscat îndată. 20 Și când au văzut ucenicii, s‐au mirat zicând: Cum s‐a uscat smochinul îndată? 21 Dar Isus a răspuns și le‐a zis: Adevărat vă spun, dacă veți avea credință și nu vă veți îndoi, veți face nu numai ce s‐a făcut cu smochinul, ci chiar dacă veți zice muntelui acestuia: Ridică‐te și aruncă‐te în mare! se va face. 22 Și toate câte veți cere în rugăciune, crezând, veți primi.
Puterea lui Isus. Pilda celor doi fii
23 Și când a venit el în Templu, mai marii preoților și bătrânii poporului s‐au apropiat de el pe când îi învăța, zicând : Cu ce putere faci aceste lucruri? Și cine ți‐a dat puterea aceasta? 24 Iar Isus a răspuns și le‐a zis: Vă voi întreba și eu un cuvânt, pe care dacă mi‐l spuneți, și eu vă voi spune cu ce putere fac acestea. 25 Botezul lui Ioan de unde era? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau în sine zicând: Dacă zicem: Din cer! ne va zice: Pentru ce, dar, nu l‐ați crezut? 26 Iar dacă zicem: De la oameni! ne temem de gloată, căci toți țin pe Ioan drept proroc. 27 Și au răspuns lui Isus și au zis: Nu știm. Le‐a zis și el: Nici eu nu vă spun cu ce putere fac acestea. 28 Dar ce vi se pare? Un om avea doi copii și a venit la cel dintâi și a zis: Copile, du‐te azi, lucrează în vie. 29 Și el a răspuns și a zis: Nu vreau. În urmă însă, părându‐i rău, s‐a dus. 30 Și a venit la cel de al doilea și a zis tot așa. Și el a răspuns și a zis: Eu, domnule, mă duc! dar nu s‐a dus. 31 Care din acești doi a făcut voia tatălui? Ei zic: Cel dintâi. Isus le zice: Adevărat vă spun că vameșii și curvele merg înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu. 32 Căci Ioan a venit la voi pe calea dreptății și nu l‐ați crezut, iar vameșii și curvele l‐au crezut; iar voi când ați văzut, nici nu v‐a părut rău în urmă ca să‐l credeți.
Pilda vierilor
33 Ascultați o altă pildă. Era un om stăpân de casă, care a sădit o vie și a împrejmuit‐o cu gard și a săpat un teasc în ea și a clădit un turn și a arendat‐o unor vieri iar el s‐a dus din țară. 34 Iar când s‐a apropiat vremea roadelor, a trimis pe robii săi la vieri ca să ia roadele lui. 35 Și vierii au luat pe robii lui și pe unul l‐au bătut, iar pe altul l‐au omorât, iar pe altul l‐au ucis cu pietre. 36 Iarăși a trimis pe alți robi, mai mulți decât cei dintâi: și le‐au făcut tot așa. 37 În urmă a trimis la ei pe fiul său, zicând: Se vor sfii de fiul meu. 38 Dar vierii când au văzut pe fiul, au zis între ei: Acesta este moștenitorul; veniți să‐l omorâm și să avem noi moștenirea lui. 39 Și l‐au luat și l‐au scos afară din vie și l‐au omorât. 40 Când va veni deci domnul viei, ce va face vierilor acelora? 41 Ei îi zic : Pe cei răi cu rău îi va pierde și via o va arenda altor vieri, care să dea roadele la vremile lor. 42 Isus le zice: N‐ați citit niciodată în scripturi: Piatra pe care au lepădat‐o ziditorii, aceea a fost făcută cap de unghi; aceasta a fost de la Domnul și este minunată în ochii noștri? 43 De aceea vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată neamului care face roadele ei. 44 Și cine va cădea pe piatra aceasta va fi sfărâmat, iar pe acela pe care va cădea ea, îl va spulbera. 45 Și când au auzit mai marii preoților și fariseii pildele lui, au cunoscut că vorbește despre ei, 46 și căutau să pună mâna pe el, dar s‐au temut de gloate fiindcă îl țineau drept proroc.
O šutimos le Isusohko ando Ierusalimo.
1 Kana pašile le Ierusalimostar thai arăsle aando Betfaghe, karing o baŕbaro le Zetinurengo, o Isus tradea duie jenen,
2 thai phendea lengă: „Jean ando gau angla tumende: ande leste arakhăna andakhdata khă čiušni phangli, thai khă khuroŕo andekhthan lasa; pîtărăn le thai anenle Mande.
3 Te pušlela tume varekon vareso, te mothon kă o Rai, sî les buti lença. Thai andakhdata tradelale.”
4 Ta sa kadala butea kărdile kaste pherdeol pe so sas vestime andoa prooroko, kai phenel:
5 „Phenen la šeakă le Sionohkăreakă: „Dikta, o Thagar tiro avel tute, bixoleariko thai ankăsto po čiuši, po khuroŕo, o grastoro kha čiušneako.”
6 Le jene găline, thai kărdine sar mothodeasas lengă o Isus.
7 Andine la čiušnea thai le khuroŕăs, thodine pehkă çoale pa lende, hai O bešlo opral.
8 Kodola le mai but andoa norodo lašarănas pehkă çoale po drom; aver šinenas ŕaia andal kašt, thai šudinasle po drom.
9 Le noroade kai jeanas angloa Isus thai kola kai avenas palal, çîpinas: „Osana Šeau le Davidohko! Dinodumadămišto sî Kukoa kai avel ando Anau le Raiehko! Osana andel čeruri opră!”
O našaimos le bitindorengo andoa Templo.
10 Kana šute pe ando Ierusalimo, sa e četatea thodea pe ando mištimos, thai sakogodi phenelas: „Kon sî kadoa?”
11 „Sî o Isus, o Prooroko, andoa Nazareto la Galeliako, denas anglal le noroade.
12 O Isus šutea pe ando Templo le Devllehko. Dea avri saorăn kai bitinenas thai tinenas ando Templo, deamuial le skafidea le paruglitorengă le lovengă thai le skamina kolengă kai bitinenas gulumbea,
13 thai phendea lengă: „Sî ramome: „O khăr Muŕo bušola khă khăr rudimahko.” Ta tume kărdean anda leste khă thanšudro čiorăngo.”
14 Varesar koŕă thai lang avile Leste ando Templo, thai O sasteardea le.
15 Ta le rašea le mai bară thai le zakonarea, kana dikhline le minuni kai kărălas le, thai le šaorăn çîpindoi ando Templo thai phendindoi: „Osana, Šeau le Davidohko!” pherdile xoleatar.
16 Thai phendine Lehkă: „Ašunes so phenen kadala?” „E”, dea le anglal o Isus.
„Ta na drabardean čiăkhdata le divanuri kadala: „Tu ankaladean lăudimata andoa mui le gloatengo thai andoa mui kolengo kai pen čiuči?”
17 Thai, meklindoi le, ankăsto avri anda e četatea, thai leala karing e Betania, thai ašilo oče.
O arman le smotinohko.
18 Dădroboitu, kana amboldelas pe anda e četatea, sas Lehkă bokh.
19 Dikhlea khă smoitino paša o drom, thai paši'lo lestar, ta či arakhlea numai patrea, thai phendea lehkă: „Dă akanara întea ando veako te na mai avel rodo ande tute!” Thai andakhdata o smoitino šuti'lo.
20 Le jene kana dikhline kadea buti, mirisaile, thai phendine: „Sar ta šuti'lo o smotino koadoa andekh leaka?
21 Čeačio phendimos, O Isus phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă kă te avela tume pateaimos thai te na denparpale, kărăna na numai so kărdileape kadale smoitinohkă kadalehkă; ta orta te phenena le baŕbarăhkă kadalehkă: „Vazde tu koçal, thai šude tu ande marea,” kărdeola pe.
22 Sa so mangăna pateaimasa, ando rudimos, dela tume.
E zor le Isusosti. E pilda kole duie šeavendi.
23 O Isus gălo ando Templo; thai, sar sîkavelas le norodos, avile Leste le raša le mai bară thai le phură le norodohkă, thai phende Lehkă: „Savea zorasa kărăs Tu le butea kadala, thai kon dea Tu e zor kadea?”
24 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Thoau tumengă i Me khă pušlimos; thai te dena Ma phendimos leste, phenaua tumengă i Me savea zorasa kărau kadala butea.
25 O Boldimos le Ioanohko katar avelas? Andoa čeri, or katal manuši?” Ta on denas duma maškar lende thai phenenas: „Te dasa anglal: „Andoa čeri”, phenela amengă: „Atunčeara sostar či pateaian les?”
26 Thai kana dasa anglal: „Katal manuši”, daras le nodorstar, anda kă saoŕă dinenles ăl Ioanos orta prooroko.”
27 Atunčeara dine anglal le Isusos: „Či jeanas!” thai O, ka Pehko rîndo, phendea lengă: „Či Me či phenaua tumengă savea zorasa kărau kadea buti.
28 So patean? Khă manuši sas les dui šeave; thai gălo ka kukoa mai anglal, thai phendea lehkă: „Šeava, jea ades ta kăr buti ande mîŕî răz!”
29 „Či kamau,” deales anglal o. Pala kodea, faleales nasul, thai gălo.
30 Gălo i koa kolaver, thai phendea lehkă sa kadea. Thai o šeau kadoa phendea lehkă: „Jeau, raia!” Thai či gălo.
31 Sao anda lidui kărdea e voia pehkă daddesti?” „Kukoa anglal”, phendine on. Thai o Isus phendea lengă: „Čeačimasa phenau tumengă kă le tiditoreale lovengă thai le phiramnea jean angla tumende ando Thagarimos le Devllehko.
32 Anda kă o Ioan avilo tumende phirindoi po drom le bibezexalimahko, thai či pateaian les. Ta le tiditorea le lovengă thai le phiramnea pateaie les: thai, barem kă dikhlean e buti kadea, či kăisailean pala kodea te patean les.
E pilda le răzarendi.
33 Ašunen aver pilda. Sas khă manuši, kai thodea ande phuw khă răz. Lea thai phandadeala kha bareasa, xunadea khă teasko ande late, thai vazdea khă turno. Pala kodea dea la ka varesar răzarea, thai teleardea ande aver čem.
34 Kana avilo o čiro le rodurengo, tradea pehkă roben kal răzarea, kaste lel pesti rig andoa rodo.
35 Le răzarea thodine o vast pe lehkă robea, thai iekhăs mardeles, avrăs mudarde les, ta avrăs mudardineles baŕănça.
36 Mai tradea i avrăn roben, mai but dă sar kukola anglal; thai le răzarea primisarde le sa kadea.
37 Mai palal, tradea lende pehkă šeaves, phendindoi: „Avena te primin pativasa mîŕă šeaves!”
38 Ta le răzarea, kana dikhline le šeaves, phendine maškar lende: „Dikta o mandimatori; aven te mudarasles thai te thoas stăpînimos pe lehko mandimos.”
39 Thai thodine o vast pe leste, ankaladeles avri anda e răz thai mudarde les.
40 Akana, kana avela o stîpîno la răzako, so kărăla o le răzarengă kodolengă?
41 On dine Les anglal: „Le čiorîmatăn kodolen khă čirîmatahko xasarăla le, thai e răz delala ka aver răzarea, kai denales o rodo koa čiro lehko.”
42 O Isus phendea lengă: „Na drabardean čiăkhdata ando Lill le Devllehko kă: „O Baŕ, kai šudeles le vazditorea, arăslo te avel thodino ando šero le unghiohko; o Rai kărdea kadea buti, thai sî but mišto angla amară iakha?”
43 Anda kodea, phenau tumengă kă o Thagarimos le Devllehko avela lino tumendar, thai avela dino avră neamohkă, kai anela le roade kaikărdeon pe.
44 Kon perăla pa kadoa baŕ, avela linčeardo lestar; ta kukoles pe sao perăla o, či mai arakhăna les.”
45 Pala so ašundine Lehkă pilde, le raša le mai bară thai le Fariseia atearde kă o Isus delas duma pa lende,
46 thai rodenas te astarăn Les; ta daranas le noroadendar, anda kă on dinenas Les čeačeo prooroko.