Desfacerea căsătoriei
1 Și sculându‐se de acolo, vine în hotarul Iudeei și pe dincolo de Iordan și iarăși se strâng gloate la el. Și după cum obișnuia, iarăși îi învăța. 2 Și fariseii s‐au apropiat de el și ca să‐l ispitească îl întrebau: Se cade bărbatului să‐și lase nevasta? 3 Iar el a răspuns și le‐a zis: Ce v‐a poruncit Moise? 4 Iar ei au zis: Moise a dat voie să‐i scrie o carte de despărțire și s‐o lase. 5 Și Isus le‐a zis: Pentru învârtoșirea inimii voastre v‐a scris el această poruncă, 6 dar de la începutul zidirii i‐a făcut parte bărbătească și parte femeiască. 7 De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă‐sa. 8 Și cei doi vor fi o singură carne, încât nu mai sunt doi, ci o singură carne. 9 Deci ce a împreunat Dumnezeu omul să nu despartă. 10 Și în casă ucenicii iarăși l‐au întrebat despre aceasta. 11 Și el le zice: Oricine își va lăsa nevasta și se va însura cu alta, preacurvește față de ea. 12 Și dacă ea își va lăsa bărbatul și se va mărita cu altul, preacurvește.
Copilașii
13 Și aduceau la el copilași ca să‐i atingă, iar ucenicii îi certau. 14 Și când a văzut Isus, s‐a mâhnit adânc și le‐a zis: Lăsați copilașii să vină la mine, nu‐i opriți: Căci Împărăția lui Dumnezeu este a unora ca aceștia. 15 Adevărat vă spun, oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra în ea. 16 Și i‐a luat în brațe și i‐a binecuvântat, punându‐și mâinile peste ei.
Tânărul bogat
17 Și pe când ieșea el pe cale, a alergat unul la el și a îngenuncheat înaintea lui și l‐a întrebat: Învățătorule bun, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică? 18 Iar Isus i‐a zis: Ce mă numești bun? Nimeni nu este bun decât numai unul: Dumnezeu. 19 Știi poruncile: Nu omorî, nu preacurvi , nu fura, nu mărturisi mincinos, nu nedreptăți, cinstește pe tatăl tău și pe mama ta. 20 Iar el i‐a zis: Învățătorule, toate acestea le‐am păzit din tinereța mea. 21 Și Isus, uitându‐se la el, l‐a iubit și i‐a zis: Una îți lipsește: Du‐te, vinde tot ce ai și dă săracilor și vei avea comoară în cer: și vino urmează‐mă. 22 Iar el s‐a mâhnit de cuvânt și a plecat întristat, căci avea avuții multe. 23 Și Isus s‐a uitat împrejur și zice ucenicilor săi: Cât de greu vor intra cei ce au avuții în Împărăția lui Dumnezeu! 24 Iar ucenicii erau uimiți de cuvintele lui. Dar Isus răspunde iarăși și le zice: Copii, cât de greu este să intre în Împărăția lui Dumnezeu cei ce se încred în avuții! 25 Mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu. 26 Iar ei s‐au înfiorat peste măsură zicând către ei înșiși: Și cine poate fi mântuit? 27 Isus, uitându‐se la ei, zice: La oameni este cu neputință, dar nu la Dumnezeu; căci toate sunt cu putință la Dumnezeu.
Moștenirea vieții veșnice
28 Și Petru a început să‐i zică: Iată noi am lăsat toate și te‐am urmat. 29 Isus a zis: Adevărat vă spun nu este nimeni care a lăsat casă sau frați sau surori sau mamă sau tată sau copii sau țarini pentru mine și pentru Evanghelie, 30 care nu va lua însutit acum, in vremea aceasta, case și frați și surori și mame și copii și țarini, cu prigoniri; și în veacul viitor, viață veșnică. 31 Dar mulți dintâi vor fi în urmă, și cei din urmă vor fi întâi.
Isus vestește moartea și învierea sa
32 Și erau pe cale suindu‐se la Ierusalim. Și Isus mergea înaintea lor și erau uimiți, iar cei ce urmau se temeau. Și a luat la sine iarăși pe cei doisprezece și a început să le spună cele ce aveau să i se întâmple, 33 zicând : Iată, ne suim la Ierusalim și Fiul omului va fi dat mai marilor preoților și cărturarilor și‐l vor osândi la moarte și‐l vor da în mâna Neamurilor 34 și‐l vor batjocuri și‐l vor scuipa și‐l vor biciui și‐l vor omorî, dar după trei zile va învia.
Cererea fiilor lui Zebedei
35 Și Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, vin la el zicându‐i: Învățătorule, voim să ne faci ceea ce‐ți vom cere. 36 Iar el le‐a zis: Ce voiți să vă fac? 37 Iar ei i‐au zis: Dă‐ne să ședem unul la dreapta ta și altul la stânga ta în slava ta. 38 Dar Isus le‐a zis: Nu știți ce cereți. Puteți voi să beți paharul pe care‐l beau eu sau să fiți botezați cu botezul cu care mă botez eu? 39 Și ei i‐au zis: Putem. Iar Isus le‐a zis: Paharul pe care‐l beau eu îl veți bea și cu botezul cu care mă botez eu veți fi botezați. 40 Dar a ședea la dreapta mea sau la stânga mea nu este al meu a da, ci se va da celor pentru care s‐a pregătit. 41 Și când au auzit cei zece, au început să se mânie mult pe Iacov și pe Ioan. 42 Și Isus, chemându‐i la sine, le zice: Știți că cei ce sunt socotiți că stăpânesc peste Neamuri, domnesc peste ele și cei mari ai lor întrebuințează puterea asupra lor. 43 Dar între voi nu este așa, ci care ar voi să fie mare între voi, va fi slujitorul vostru, 44 și care ar voi să fie întâi între voi, va fi robul tuturor. 45 Căci în adevăr Fiul omului n‐a venit ca să i se slujească, ci ca să slujească și să‐și dea sufletul preț de răscumpărare pentru mulți.
Orbul Bartimeu
46 Și ei vin la Ierihon. Și pe când pornea el de la Ierihon cu ucenicii lui și o gloată mare, fiul lui Timeu, Bartimeu, un orb cerșetor, ședea lângă cale. 47 Și când a auzit că este Isus din Nazaret, a început să strige și să zică: Fiu al lui David, Isuse, fie‐ți milă de mine. 48 Și mulți îl certau ca să tacă. Dar el striga mult mai tare: Fiu al lui David, fie‐ți milă de mine. 49 Și Isus a stat și a zis: Chemați‐l. Și ei cheamă pe orb zicându‐i: Îndrăznește, scoală, te cheamă. 50 Iar el, aruncându‐și la o parte veșmântul, a sărit în sus și a venit la Isus. 51 Și Isus a răspuns și i‐a zis: Ce voiești să‐ți fac? Iar orbul i‐a zis: Rabuni, să‐mi capăt vederea. 52 Și Isus i‐a zis: Du‐te; credința ta te‐a scăpat. Și îndată și‐a căpătat vederea și l‐a urmat pe cale.
O pîtărdimos le măritimahko.
1 O Isus teleardea oçal, thai avilo andel phuwea la Iudeiako, dănteal o Iordano. Le manuši tidinsaile pale Leste, thai, pala Lehko năravo, lea pale te sîkavele.
2 Aviline Leste le Fariseia, thai, kaste zumaven Les, pušle Les kana sî meklino ka khă murši te mekăl pehka romnea.
3 Čecačio phendimos, O phendea lengă: „So phendea tumengă o Moise?”
4 „O Moise”, phendine on,” meklea ta o murši te ramol khă lill meklimahko, thai te mekăla.”
5 O Isus phendea lengă: „Andai doši le baŕune tumară illehkă ramosardea tumengă o Moise koadoa mothodimos.
6 Ta dă anglal e lumea o Dell kărdea rig muršai thai rig juwlikani.
7 Anda kodea mekăla o manuši pehkă daddes thai pehka deia, thai çîrdelape pehka romneatar.
8 Thai kola dui kărdeona avena khă korkoŕo stato.
9 Ta, so phanglea o Dell, o manuši te na pîtărăl.”
10 Ando khăr, le jene pušle Les pa kukola mai opral.
11 O phendea lengă: „Orkon mekăl pehka romnea, thai lel avrea dă romni, preakurvil angla late;
12 thai kana khă romni mekăl pehkă romes, thai lel avrăs dă rom, preakurvil.”
Le šaoŕă.
13 Andine Lerhkă varesar šaoŕă, kaste azbadeol lendar. Ta le jene xoleaile pe kukola kai anenas le.
14 Kana dikhlea o Isus kadea buti, xoleai'lo, thai phendea lengă: „Mekăn le šaoŕăn te aven Mande, thai na atărdearăn le; kă o Thagarimos le Devllehko sî kolengo sar lende.
15 Čeačes phenau tumengă kă, orkon či lela o Thagarimos le Devllehko sar khă šaoŕo, či khă tiposa či šola pe ande leste!”
16 Pala kodea lea le ande angali, thai dealedumadămišto, thodindoi Pehkă vast pa lende.
O bravallo tărno.
17 Orta kana sas gata te telearăl koa drom, prastaia Leste khă manuši, dea čeanga angla Leste, thai pušlea Les: „Lašea Sîkaitorina, so te kărau kaste avel ma e čivava e vešniko?”
18 „Anda soste phenes Mangă lašo?” phendea lehkă o Isus. „Khonikh nai lašo dă sar Iekh korkoŕo: o Dell.
19 Prinjeanes le mothodimata: „Te na preakurvis; te na mudarăs; te na čiorăs; te na phes khă phendimos xoxamno; te na athaves, te des pativ te daddes thai te deia.”
20 O dea Les anglal: „Sîkaitorina, sa kadala butea arakhlem le barea samasa anda muŕo tărnimos.”
21 O Isus dikhlea orta pe leste, kamblea les, thai phendea lehkă: „Mai lipsol tukă khă buti, jea ta bitin sa so sî tu, de kal čioŕă, thai avela tu khă mandimos ando čeri. Pala kodea av, le teo trušul, thai av pala Mande.”
22 Xoleariko anda kadala divanuri, o manuši kadoa gălotar, but tristome; kă sas les but bravalimata.
23 O Isus dikhlea karing Leste, thai phendea Pehkă jenengă: „Sode dă pharăs šona pe ando Thagarimos le Devllehko kola kai sî le bravalimata!”
24 Le jene ašile mirime anda le divanuri Lehkă. O Isus lea pale o divano, thai phendea lengă: „Šeavale, so dă pharo sî anda kukola kai pateanpe ande le bravalimata, te šon pe ando Thagarimos le Devllehko!
25 Mai lesne sî te nakhăl khă kămila andoa kan la suveako, dă sar te šolpe khă manuši bravalo ando Thagarimos le Devllehko.”
26 Le jene ašile i mai but mirime, thai phendine iekh karing le kolaver: „Kon daštil atunči te avel skăpime?”
27 O Isus dikhlea orta pe lende, thai phendea lengă: „E buti kadea sî bidaštimahko kal manuši, ta na koa Dell; anda kă sa le butea sî daštimasa koa Dell.”
O mandimos la čivavako vešniko.
28 O Petro lea te phenel Lehkă: „Dikta, ame mekleam sa, thai avileam pala Tute.”
29 O Isus dea les anglal: „Čeačes phenau tumengă, kă nai khonikh, kai te meklino khăr, or phral, or pheia, or dadd, or dei, or romni, or šeave, or phuwea, anda Mande thai andai LašiVestea,
30 thai te na lel akana, ando veako kadoa, ăkh šellvar mai but: khăra, phral, pheia, deia, šeave, thai phuwea, andekhthan le našimatănça; ta ando veako kai avel, e čivava e vešniko.
31 But anda kola anglal avena mai palal, thai but anda kola mai palal avena mai anglal.”
O Isus vestil o mullimos thai o juvindimos Pehko.
32 On sas po drom thai anklenas ando Ierusalimo; thai o Isus jealas angla lende. Le jene sas biujearde, thai jeanas darasa pala Leste. O Isus lea pale kolen le dešudon, thai lea te del lengă duma pal butea kai avenas te kărdeon pe.
33 „Dikta”, phendea O, ankleas ando Ierusalimo, thai o Šeau le manušehko avela dino ando vast le rašango le mai barăngo thai le zakonarengo. On došavena Les koa mullimos, thai dena Les andel vast le Neamurengă,
34 kai asana pehkă Lestar, marăna Les ŕaiança, čiungardena Les thai mudarăna Les; ta pala trin des, uštela.”
O manglimos le šeavengo le Zebedeiohkă.
35 Le šeave le Zebedeiohkă, o Iakovo thai o Ioan, avile koa Isus, thai phende Lehkă: „Sîkaitorina, sahkă kamas te kărăs amengă so mangasa Tukă.”
36 O phendea lengă: „So kamen te kărau tumengă?”
37 „Dea me,” phendine Lehkă on: „te bešeas iehk ande rig e čeači Tiri thai o kolaver ande rig e bičeači Tiri, kana avesa xureado ande Ti slava.”
38 O Isus dea le anglal: „Či jeanen so mangăn. Daštin tume te pen o taxtai, kai sî te peau les Me, or te aven bolde le bolimasa savesa sî te avau Me boldo?”
39 „Daštisaras”, phendine on. Thai o Isus dea le anglal: „Sî čeačimasa kă o taxtai, kai peaua les Me, pena les, thai o boldimos savesa avaua boldo Me, avena bolde;
40 ta e pativ te bešen ande čeači or ande bičeači rig Mîŕî, či phandau te dau la Me, ta oi sî numai anda kodola kai sas lašardi.”
41 Kola deši, kana ašundine e buti kadea, line te xoleaon po Iakovo thai po Ioano.
42 O Isus akhardea le Peste, thai phendea lengă: „Jeanen kă kola dikhline orta le bară le neamurengă, raion pa lende, thai le mai bară lengă, mothon lengă stăpînimasa.
43 Ta maškar tumende te na avel kadea. Ta or sao kamel te avel mai baro maškar tumende, te avel o kanditorii tumaro;
44 thai orsavo kamel te avel anglal maškar tumende, te avel o robo saoŕăngo.
45 Kă o Čeau le manušehko či avilo te kandel pe Lehkă, ta O te kandel, thai te del Pesti čivava potindimos anda but!”
O koŕo Bartimeo.
46 Arăsline ando Ierixono. Thai kana o Isus anklelas andoa Ierixono Pehkă jenença thai khă baro butimasa manušengo, o šeau le Timeuohko, o Bartimeo, khă koroveço koŕo, bešelas paša o drom, thai mangălas milatar.
47 O ašundea kă nakhăl o Isus andoa Nazareto, thai lea te çîpil: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel Tu mila mandar!”
48 But denasduma te ašelmuto; ta o i mai zurales çîpilas: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel Tu mila mandar!”
49 O Isus atărdi'lo, thai phendea: „Akharăn les!” akhardine le koŕăs, thai phende lehkă: „Aveltuzor, ušti, kă akharăl tu.”
50 O koŕo šudea pesti raxami; xuti'lo, thai avilo koa Isus.
51 „So kames te kărau tukă?” „Rabuni”, dea Les anglal o koŕo,” te lau muŕo dičimos.”
52 Thai o Isus phendea lehkă: „Jeatar, teo pateaimos skăpîsardea tu.” Andakhdata o koŕo lea pehko dičimos, thai gălo po drom pala o Isus.