Pilda semănătorului
1 Și a început iarăși să‐i învețe lângă mare. Și foarte multă gloată s‐a adunat la el încât el a intrat în corabie ca să șadă în mare și toată gloata era lângă mare pe pământ. 2 Și‐i învăța multe în pilde și în învățătura sa le zicea: 3 Ascultați. Iată, a ieșit semănătorul să semene. 4 Și a fost așa : Când semăna, una a căzut lângă cale și au venit păsările și au mâncat‐o. 5 Și alta a căzut pe loc stâncos, unde n‐avea pământ mult și îndată a răsărit, pentru că n‐avea adâncime de pământ. 6 Și când a răsărit soarele, a fost arsă de arșiță și, pentru că n‐avea rădăcină, s‐a uscat. 7 Și alta a căzut între spini și spinii au crescut și au înecat‐o, și n‐a dat rod. 8 Și altele au căzut pe pământul cel bun și au dat rod înălțându‐se și crescând și au adus: una treizeci și alta șaizeci și alta o sută. 9 Și a zis: Cine are urechi de auzit, să audă. 10 Și când a fost singur, cei ce erau pe lângă el, împreună cu cei doisprezece, l‐au întrebat despre pilde. 11 Și le‐a zis: Vouă vă este dată taina Împărăției lui Dumnezeu, iar pentru cei de afară toate se fac în pilde, 12 ca văzând să vadă și să nu zărească și auzind să audă și să nu priceapă, ca nu cumva să se întoarcă și să li se ierte păcatele. 13 Și le zice: Nu știți pilda aceasta? Și cum veți cunoaște toate pildele? 14 Semănătorul seamănă cuvântul. 15 Iar aceștia sunt cei de lângă cale unde se seamănă cuvântul; și când au auzit, îndată vine Satana și ia cuvântul cel semănat în ei. 16 Și aceștia de asemenea sunt cei semănați pe loc stâncos care, când au auzit cuvântul, îndată îl primesc cu bucurie. 17 Și n‐au rădăcină în sine, ci sunt până la o vreme; apoi când se face o strâmtorare sau prigonire pentru cuvânt, îndată se poticnesc. 18 Și alții sunt cei semănați între spini; aceștia sunt cei ce au auzit cuvântul, 19 și grijile veacului și amăgirea avuției și poftele de altele intrând îneacă cuvântul și se face neroditor. 20 Și cei ce sunt semănați pe pământul cel bun sunt cei care aud cuvântul și‐l primesc și fac rod: unul treizeci și unul șaizeci și unul o sută.
Lumina
21 Și le‐a zis: Nu cumva este adusă candela ca să fie pusă sub obroc sau sub pat? Oare nu ca să fie pusă în sfeșnic? 22 Căci nu este ceva ascuns care să nu fie dat pe față, nici n‐a fost ceva ascuns decât ca să vină la arătare. 23 Dacă cineva are urechi de auzit să audă. 24 Și le‐a zis: Luați seama ce auziți. Cu ce măsură măsurați, vi se va măsura și vi se va da mai mult. 25 Căci cine are i se va da și cine n‐are, i se va lua și ce are.
Pilda cu sămânța
26 Și a zis: Așa este Împărăția lui Dumnezeu, cum aruncă un om sămânța pe pământ, 27 și doarme și se scoală noaptea și ziua și sămânța răsare și crește, el însuși nu știe cum. 28 Pământul aduce rod de la sine, mai întâi firul verde, apoi spicul, apoi grâul deplin în spic. 29 Iar când rodul este copt, îndată trimite secerea, căci a sosit secerișul.
Pilda grăuntelui de muștar
30 Și a zis: Cum să asemănăm Împărăția lui Dumnezeu sau în ce pildă s‐o punem? 31 Este ca un grăunte de muștar care, când se seamănă pe pământ, este mai mic decât toate semințele de pe pământ. 32 Dar când s‐a semănat, crește și se face mai mare decât toate ierburile și face ramuri mari încât păsările cerului pot locui sub umbra lui. 33 Și le vorbea cuvântul în multe pilde de felul acesta, după cum puteau să audă. 34 Și fără pildă nu le vorbea; dar la o parte lămurea toate ucenicilor săi.
Potolirea furtunii
35 Și în ziua aceea făcându‐se seară, le zice: Să trecem dincolo. 36 Și lăsând ei gloata, îl iau cu ei cum era în corabie: și erau alte corăbii cu el. 37 Și se face o furtună mare de vânt și valurile se prăvăleau peste corabie, încât acum era să se umple corabia. 38 Și el era în partea din urmă a corăbiei dormind pe căpătâi; și‐l deșteaptă și‐i zic: Învățătorule, nu‐ți este grijă că pierim? 39 Și s‐a sculat și a certat vântul și a zis mării: Taci, fii liniștită. Și vântul s‐a potolit și s‐a făcut o liniște mare. 40 Și le‐a zis: Pentru ce sunteți așa fricoși? Cum n‐aveți credință? 41 Și s‐au temut cu temere mare și ziceau între ei: Cine este dar acesta că și vântul și marea ascultă de el?
E pilda le sămînçaresti.
1 O Isus lea pale te sîkavel le Isusos pašai marea. Anda kă tideasaspe but norodo Leste, ankăsto thai bešlo ande khă bero, pe marea; thai soa norodo bešelas po mallo la mareako.
2 Pala kodea lea te sîkavele but butea andel pilde; thai, o sîkaimos kai delas le, phenelas lengă:
3 Ašunen! Dikta, o sămînçari ankăsto te thol ande phuw.
4 Ta kana tholas e sămînça, khă rig peli paša o drom; avile le čiriklea thai xalela.
5 Aver rig peli pe khă than baŕuno, kai nas les but phuw: luludeardea iekhatar, anda kă nas la phă phuw andră;
6 ta, kana ankăsto o kham, nakhli; thai, anda kă nas la vîna, šutili.
7 Aver rig peli andel kanŕă; le kanŕă barile, tasadela, thai či dea rodo.
8 Khă aver rig peli ande phuw e laši: dea rodo, kai vazdelas pe thai bareolas; thai andea iekh treanda, aver šovardeši, thai aver ăkh šell.
9 Pala kodea phendea: kas sî kan ašundimahkă, te ašunel.”
10 Kana sas korkoŕo, kola kai sas paša Leste andekhthan le dešudonça, pušline Les pal pilde.
11 „Tumengă”, phendea lengă O, „sas tumengă dino te prinjeanen o garadimos le Thagarimahko le čerehko; ta anda kukola kai să avri anda o dindimos tumaro, sa le butea sî sîkadine ande le pilde;
12 anda kă, barem kă dikhăn, te dikhăn thai te na dikhăn, thai barem kă ašunen, te ašunen thai te na atearăn, ta na varesar te ambolden pe koa Dell, thai te iertin pe lengă bezexa.”
13 O mai phendea lengă: „Či atearăn e pilda kadea? Sar atearăna atunčeara sa le kolaver pilde?”
14 O sămînçari šudel pe phuw o Divano.
15 Kukola sîkade andai sămînça peli paša o drom, sî kukola ande savo sî thodino o Divano; ta pala so ašunde les, avel o Beng iekhatar, thai lel o Divano thodino ande lende.
16 Sa kadea, kolença sîkade kai peli e sămînça andel thana le baŕune, sî kukola kai, kana ašunen o Divano, len les andakhdata bară bukurimasa;
17 ta nai le vîna ande lende, ta nikrăn ji ka khă čiro; thai sar avel khă năkazo, or vokh nasulimos anda e doši le Divanosti, šuden pe iekhatar lestar.
18 Aver sî kukola sîkade andai sămînça kai peli maškar le kanŕă; kadala sî kola kai ašunen o Divano;
19 ta năvălin ande lende le grijuri la lumeakă, o xoxaimos le bravalimatăngo thai le pofte kadale buteangă, kai tasaven o Divano, thai kărăn les kadea birodohko.
20 Aver pala kodea sî sîkade ande sămînça kai peli ande phuw e laši. Kadala sî kukola kai ašunen o Divano, primin les, thai kărăn roada: iekh treanda, aver šovardeši thai aver ăkh šell.”
E lumina.
21 O mai phendea lengă: „Ta e lumina sî andini kaste avel thodini tala e balai, or tala o pato? Nai andini kaste thol pe ando sfešniko?
22 Kă nai khanči garado, kai te na avel sîkadino, thai khanči nikărdino, kai te na anklel kai lumina.
23 Kana sî varekas kan te ašundimahkă, te ašunel”
24 O mai phendea lengă: „Len sama ka so ašunen. Savea masurasa măsurina, kodolasa măsurila pe tumengă: thai delape tumengă i mai but.
25 Kă kolehkă kai sîles, dela pe lehkă; ta kata kukoa kai nailes, lelape lehkă i so sîles.”
E pilda la sămănçasa.
26 O mai phendea: „Le Thagarimsa le Devllehkărăsa sî sar atunči kana khă manuši šudel e sămînça ande phuw;
27 avela kă sovel reate, avela kă bešel ušteado soro des: e sămînça luludearăl thai bareol bi te jeanel o sar.
28 E phuw rodil korkoŕo: anglal khă firo zălleno, pala khă spiko, pala kodea div pherdo ando spiko;
29 thai kana sî pako o rodo, thol andakhdata e săčera ande leste, anda kă avilo o tidimos.”
E pilda la boambasa le muštaresti.
30 O mai phendea: „Sosa phenasa kă ameazăl o Thagarimos le Devllehko, or anda savi pilda sîkava sa les?
31 Ameal khă boambasa muštaresti, kai, kana sî thodini ande phuw, sî e mai çînorî anda sal sămînçî pai phuw;
32 ta, pala so sas thodini ande phuw, bareol thai kărdeol mai bari dă sal zălenimata, thai kărăl ŕaia bară, kadea kă le čiriklea le čerehkă kărăn pehkă kuiburea ka lesti ušal.”
33 O Isus vestilas lengă o Divano anda but pilde sar kadea, pala sar sas on te atearăn Les.
34 Či delas lengă duma bi pildako, kana sas korkoŕo rigate, sîkavelas le jenengă Pehkă sa le butea.
O ašimos le barăbravalleako.
35 Andea kodoa des, reate o Isus, phendea lengă: „Te nakhas ande kolaver rig.”
36 Pala so dine drom le norodos, le jene Lehkă line Les ando bero ande sao sas, kadea sar sas. Andekhthan Lesa mai sas i aver beruri.
37 Avili khă bari bravallbrîšindesti, kai šudelas le valuri ando bero, kadea kă mai pherdeolas o bero.
38 Thai O sovelas kai kîrma le šerăsa. Lehkă jene ušteade Les, thai phende Lehkă: „Sîkaitorina, či fal tu kă xasardiuas?”
39 O ušti'lo, xolealo pe bravall, thai phendea la marekă: „Aši! Bi mohko!” E bravall ašili, thai kărdilo khă baro potolimos.
40 Pala kodea phendea lengă: „Anda soste san kadea darane? Sa nai tume pateamos?”
41 Astardea le khă bari dar, thai phenenas, iekh le kolavrăngă: „„Kon sî kadoa ta ašune Les orta i e bravall thai e marea?”