1 Și le‐a zis: Adevărat vă spun că sunt unii aici din cei de față care nu vor gusta moarte până nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu venită în putere.
Schimbarea la față
2 Și după șase zile, Isus ia cu sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan și‐i duce într‐un munte înalt singuri la o parte. Și s‐a schimbat la față înaintea lor, 3 și veșmintele lui s‐au făcut strălucitoare, foarte albe , cum nu poate înălbi un înălbitor pe pământ astfel. 4 Și Ilie li s‐a arătat împreună cu Moise și vorbeau împreună cu Isus. 5 Și Petru răspunde și zice lui Isus: Rabi, este bine ca să fim aici și să facem trei colibe, ție una și lui Moise una și lui Ilie una. 6 Căci nu știa ce să răspundă, căci erau plini de spaimă. 7 Și s‐a făcut un nor umbrindu‐i și a fost un glas din nor: Acesta este Fiul meu cel iubit; ascultați de el. 8 Și deodată când au privit împrejur, n‐au văzut pe nimeni decât numai pe Isus singur cu ei. 9 Și pe când se pogorau din munte, le‐a poruncit să nu istorisească la nimeni cele ce au văzut decât când va fi înviat Fiul omului dintre cei morți. 10 Și ei au ținut cuvântul în sine cercetând împreună între ei ce este a învia dintre cei morți. 11 Și‐l întrebau zicând: Cărturarii zic că trebuie să vină întâi Ilie. 12 Iar el le‐a zis: Ilie da, vine întâi și întocmește iarăși toate. Și cum este scris despre Fiul omului că trebuie să sufere multe și să fie socotit drept nimic? 13 Dar eu vă zic că Ilie a și venit și au făcut cu el tot ce au voit, după cum este scris despre el.
Vindecarea unui îndrăcit
14 Și când au venit la ucenici, au văzut gloată multă împrejurul lor și niște cărturari pricindu‐se împreună cu el. 15 Și îndată toată gloata, când l‐a văzut, a rămas uimită și alergând spre el, îi urau de bine. 16 Și i‐a întrebat: Ce vă priciți cu ei? 17 Și unul din gloată i‐a răspuns : Învățătorule, am adus la tine pe fiul meu care are un duh mut. 18 Și oriunde îl apucă îl rupe și face spumă și scrâșnește din dinți și se usucă. Și am zis ucenicilor tăi să‐l scoată afară, dar n‐au fost în stare. 19 Iar el le răspunde și zice: O, neam necredincios, până când voi fi cu voi? Până când vă voi îngădui? Aduceți‐l la mine. 20 Și l‐au adus la el. Și când l‐a văzut , duhul îndată l‐a scuturat tare și copilul a căzut la pământ și se zvârcolea făcând spumă. 21 Și Isus a întrebat pe tatăl lui: Câtă vreme este de când i‐a venit aceasta? Iar el a zis: Din copilărie. 22 Și de multe ori l‐a aruncat chiar în foc și în apă, ca să‐l piardă; dar dacă poți ceva, ajută‐ne, fie‐ți milă de noi. 23 Și Isus i‐a zis: Dacă poți! Toate sunt cu putință celui ce crede. 24 Îndată tatăl copilului a strigat și a zis: Cred, ajută necredinței mele. 25 Iar când a văzut Isus că aleargă gloata, a certat duhul necurat zicându‐i: Duh mut și surd, eu îți poruncesc, ieși afară din el și să nu mai intri în el. 26 Și strigând și zguduindu‐l mult, a ieșit afară. Și copilul a fost ca mort, încât mulți ziceau: A murit. 27 Dar Isus i‐a apucat mâna și l‐a ridicat și s‐a sculat. 28 Și când a intrat în casă, ucenicii lui l‐au întrebat la o parte: Pentru ce noi n‐am putut să‐l scoatem afară? 29 Și le‐a zis: Acest soi prin nimic nu poate ieși afară decât prin rugăciune și post.
Isus vestește moartea și învierea Sa
30 Și au ieșit de acolo și treceau prin Galileea și nu voia să știe cineva. 31 Căci învăța pe ucenicii săi și le zicea că Fiul omului se dă în mâinile oamenilor și‐l vor omorî și când va fi omorât, după trei zile va învia. 32 Dar ei nu înțelegeau graiul și se temeau să‐l întrebe.
Cine este cel mai mare?
33 Și au venit la Capernaum. Și când era în casă, i‐a întrebat: Ce vă chibzuiați pe cale? 34 Dar ei tăceau; căci pe cale se chibzuiseră între ei cine să fie mai mare. 35 Și a șezut jos și a chemat pe cei doisprezece și le zice: Dacă voiește vreunul să fie întâi, va fi cel din urmă din toți și slujitor al tuturor. 36 Și a luat un copilaș și l‐a pus în mijlocul lor și după ce l‐a îmbrățișat, le‐a zis: 37 Oricine va primi pe unul din astfel de copilași în numele meu, mă primește pe mine; și oricine mă primește pe mine, nu mă primește pe mine, ci pe cel ce m‐a trimis pe mine.
Pricinile de păcătuire
38 Ioan i‐a zis: Învățătorule, noi am văzut pe unul care scoate afară draci în numele tău, și l‐am oprit, pentru că nu ne urma. 39 Iar Isus i‐a zis: Nu‐l opriți; căci nu este nimeni care va face o putere în numele meu și va putea numaidecât să vorbească rău de mine. 40 Căci cine nu este împotriva noastră, este pentru noi; 41 căci oricine vă va da să beți un pahar de apă în numele meu pentru că sunteți ai lui Hristos, adevărat vă spun că nu‐și va pierde răsplata. 42 Și cine va face să se poticnească pe unul din acești micuți care cred în mine, mai bine este pentru el dacă se pune împrejurul gâtului lui o piatră de moară învârtită de un măgar și este aruncat în mare. 43 Și dacă mâna ta te va face să te poticnești, tai‐o: este bine pentru tine să intri în viață ciung decât având cele două mâini să te duci în gheenă, în focul nestins, 44 acolo unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. 45 Și dacă piciorul tău te face să te poticnești, taie‐l: este bine pentru tine să intri în viață șchiop decât având cele două picioare să fii aruncat în gheenă, în focul nestins, 46 acolo unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. 47 Și dacă ochil tău te face să te poticnești, dă‐l afară; este mai bine pentru tine să intri cu un ochi în Împărăția lui Dumnezeu, decât având doi ochi să fii aruncat în gheena focului, 48 acolo unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. 49 Căci fiecare va fi sărat cu foc, și orice jertfă va fi sărată cu sare. 50 Sarea este bună ; dar dacă sarea se face nesărătoare, cu ce o veți drege? Aveți sare în voi înșivă și aveți pace unii cu alții.
1 O mai phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă, kă sî iekh anda kukola kai bešen koče, kai či merăna ji kana či dikhăna o thagarimos le Devllehkoi avindoi zuralimasa.”
O paruglimos le mohko.
2 Pala šou des, o Isus lea Pesa le Petros, le Iakovos thai le Ioanos, thai nigărdeale korkoŕo pe khă rig le barăbaŕăhko opră. Oče paruglisai'lo koa mui angla lende.
3 Lehkă çoale kărdile but parne thai străfeanas, khă parnimastar kai či khă parnearimos pai phuw našti te deles.
4 O Ilia sîkadi'lo andekhthan le Moisasa, thai bešelas koa divano le Isusosa.
5 O Petro lea o divano, thai phendea le Isusohkă: „Sîkaitorina, sî mišto te bešas koče; te kăras trin çăre: iekh anda Tute, iekh andoa Moise, thai iekh andoa Ilia.”
6 Kă či jeanelas so te phenel, kaditi dar astardeasas les.
7 Avilo khă noro thai garadea le pehka ušealeasa; thai andoa noro ašundilo khă mui, kai phenelas: „Kadoa sî Muŕo Šeau o but kamblino: Lestar te ašunen!”
8 Andakhdata, le jene dikhline ande sal riga, thai či dikhline khanikas numai le Isusos korkoŕo lença.
9 Ta kana ulenas on poa baŕobaro, o Isus mothodea lengă te na phenen khanikahkă so dikhline, ji kana uštela o Šeau le manušehko andal mulle.
10 On gardine ande peste e buti kadea, thai pušenaspe maškar lende so te avel o juvindimos kadoa anda kukola le mulle,
11 Le jene thodine Lehkă kakoa pušlimos: „Anda soste mothon le zakonarea kă mai anglal trăbul te avel o Ilia?”
12 O dea le anglal: „O Ilia avel anglal; thai lašarăla pale sa le butea; sa kadea pala sar sî ramome poa Šeau le manušehko kă trăbul te kăznil but thai te avel dino duma dă nasul.
13 Ta Me phenau tumengă kă o Ilia i avilo, thai on kărdine lehkă so kambline, pala sar sî ramome pa leste.”
O sastearimos khă bengailehko.
14 Kana arăsle kal jene, dikhline but norodo tidino paša lende thai le zakonarea dindoi duma lença.
15 Ta iekhatar kana dikhlea o nordo le Isusos, prastaia kaste bandeon angla Leste. 16 O pušlea les: „Pa soste pušen tume lença?”
17 Thai khă manuši andoa norodo dea Les anglal: „Sîkaitorina, andem Tute mîŕă šeaves, kai sî stăpînime khă duxostar muto.
18 Orkai astarăles, del lesa ande phuw. O šaoŕo kărăl bale koa mui, dandearăl le dandd, thai ašel çapăno. Rudisailem ka te jene te ankalaven le duxos, ta naštisarde.”
19 „O neamo bipateimahko!” phendea lengă o Isus. „Ji kana avaua tumença? Ji kana răbdiua tume? Anen les Mande.”
20 Andine les Leste. Thai, sar dikhlea o šaoŕo le Isusos, o duxo činosardea les zuralimasa; o šaoŕo pelo pe phuw, thai mardeolas kărdindoi bale koa mui.
21 O Isus pušlea lehkă daddes: „Sode čiro sî dă kana avel lehkă kadea?” „Dă kana sas çînoro”, phendea o.
22 „Thai butivar o duxo šudeles kana ande iag, kana ando pai, kaste mudarăles.Ta kana dašti kărăs vareso, fal tu nasul amendar thai kande ame.”
23 O Isus dea anglal: „Tu phenes: „kana daštis!” … Sa le butea sî daštimahkă kolehkă kai pateal!”
24 Andakhdata o dadd le šaoŕăhko çîpisardea iasfănça: „Pateau Raia! Kande le bipateaimahkă mîŕăhkă!”
25 Kana dikhlea o Isus kă o norodo avel ta prastel karing Leste, xoleai'lo po duxo o jungalo, thai phendea lehkă: „Duxo muto thai kašuko, mothoau tukă te ankles avri andoa šeaoŕo kadoa, thai te na mai šostu ande leste.”
26 Thai o duxo ankăsto, çîpindoi thai činosardindoi les bară zuralimasa. O šaoŕo ašilo sar i mullo, kadea kă but phenenas: „Mullo!”
27 Ta o Isus azbadea les vastestar, thai vazdea les. Thai o ušti'lo ande pînŕănde.
28 Kana šutea pe o Isus ando khăr, le jene Lehkă line Les rigate thai pušle Les: „Ame sostar naštisardeam te ankalavas o duxo kadoa?”
29 „Kadoa soio bengăngo,” phendea lengă O, „našti anklel numai ando rudimos thai ando posto.”
O Isus vestil o mullimos thai o juvindimos Pehko.
30 Kana telearde oçal, thai nakhline ande Galilea. O Isus či kamelas te jeanel khonikh kă nakhăl.
31 Kă sîkavelas Pehkă jenen, thai phenelas: „O Šeau le manušehko avela dino andel vast le manušengă; on mudarănales, thai o trito des pala so mudarăna Les, uštela.
32 Ta le jene či atearănas le divanuri kadala, thai daranas te pušen Les.
Kon sî kukoa o mai baro.
33 Pala kodea avile ando Kapernaum. Kana sas ando khă, o Isus pušlea le: „Pa soste dean duma iekh avrăsa po drom?”
34 Ta on ašenasmuto, anda kă po drom xalinesape maškar lende, kaste jeanen kon sî kukoa o mai baro.
35 Atunčeara o Isus bešlo tele, thai akhardea kolen le dešudon, thai phendea lengă: „Kana kamel varekon te avel o mai anglal, trăbul te avel o mai palal anda sa thai o kandimatori saorăngo!”
36 Thai lea khă šaoŕăs, thai thodea les ande lengo maškar; pala kodea lea les ande angali, thai phendea lengă:
37 „Orkon primil iekh anda kadala šaoŕă, ando Anau Muŕo, Man primil Ma; ta orkon primil Ma Man, či primil Ma Man, ta Kukoles kai tradea Ma Man.”
Le došea le bezexalimahkă.
38 O Ioan phendea Lehkă: „Sîkaitorina, ame dikhleam khă manušes ankaladindoi beng ande Tiro Anau; thai atărdeardeamles, anda kă či avelas pala amende.”
39 „Na atărdearănles”, dea anglal o Isus, „kă nai khonikh, kai te kărăl minuni ande Muŕo Anau, thai te del duma dă nasul pa Mande iekhatar pala kodea.
40 Kon nai pa amende, sî amença.
41 Thai orkon dela tume te pen khă taxtai paiesa, ando Anau Muŕo, anda kă san le jene le Kristosohkă, čečes phenau tumengă, kă či xasarăla pehko potindimos.
42 Ta, te kărăla varekon te bezexarăl iekh anda kadala çînoŕă, kai patean ande Mande, sahkă avel mai mišto anda leste te phandelpe lehkă koŕatar khă baŕ baro moarako thai te avel šudino ande marea.
43 Kana teo vast kărăl tu te perăs ando bezeh, šinles; sî mai mišto anda tute te šos tu čiungo ande čivava, dă sar te aven tu dui vast thai te jeas ando iado, ande iag kai či atărdeol,
44 kai o termo či merăll, thai e iag či atărdeol.
45 Kana teo punŕo kărăl tu te perăs ando bezex, šinles; sî mai mišto anda tute te šos tu ande čivava lang, dă sar te aven tu dui pînŕă, thai te aves šudino ando iado, ande iag kai či atărdeol,
46 kai o termo či merăll, thai e iag či atărdeol.
47 Thai kana ti iakh kărăl tu te perăs ando bezex, ankalav la; sî mai mišto anda tute te šos tu ando Thagarimos le Devllehko dăsar kha iakhasa, dă sar do iakhănça thai te aves šudino ando iado,
48 kai o termo či merăll thai e iag či atărdel.
49 Anda kă sako manuši avela londo iagasa, thai orsavi jertfa avela londi lonesa.
50 O lon sî lašo; ta kana o lon xasarăl pesti zor te londearăl, sosa dena les parpale e zor kadea? Te avel tume lon ande tumende, thai te train pačeasa iekh avrănça.