Focul Domnului
1 Și a fost așa : când poporul cârtea, a fost rău în urechile Domnului; și Domnul a auzit și mânia lui s‐a aprins, și focul Domnului a ars între ei și a mistuit în marginea taberei. 2 Și poporul a strigat către Moise și Moise s‐a rugat Domnului și focul s‐a stins. 3 Și au pus numele locului aceluia Tabeera, pentru că focul Domnului arsese între ei.
Prepelițe
4 Și gloata amestecată care era între ei a poftit; și chiar și copiii lui Israel au plâns iarăși și au zis: Cine ne va da carne să mâncăm? 5 Ne aducem aminte de peștele, pe care‐l mâncam în Egipt degeaba, de castraveți și de pepeni și de praji și de cepe și de usturoi. 6 Și acum ni s‐a uscat sufletul ; înaintea ochilor noștri nu este nimic decât mana aceasta. 7 Și mana era ca sămânța de coriandru și înfățișarea ei era ca înfățișarea de bedelium . 8 Poporul se risipea și o strângea; și o măcinau cu râșnița sau o pisau în piuă, și o fierbeau în oale și făceau turte din ea; și gustul ei era ca gustul de turte cu untdelemn. 9 Și când cădea roua peste tabără noaptea, cădea și mana deasupra. 10 Și Moise a auzit pe popor plângând prin familiile lor, fiecare la intrarea cortului său. Și mânia Domnului s‐a aprins foarte tare și a fost rău în ochii lui Moise. 11 Și Moise a zis Domnului: Pentru ce ai făcut rău robului tău? și pentru ce am aflat eu har înaintea ochilor tăi de ai pus asupra mea sarcina acestui popor întreg? 12 Oare eu am zămislit pe tot poporul acesta, eu i‐am născut ca să‐mi zici: Poartă‐i în sânul tău cum poartă o doică pe sugaciu, până în țara pe care ai jurat‐o părinților lor? 13 De unde să am carne ca să dau la tot poporul acesta? Căci ei plâng la mine zicând: Dă‐ne carne să mâncăm. 14 Nu pot să port singur tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine. 15 Și dacă așa faci cu mine, omoară‐mă deci, te rog, dacă am aflat har în ochii tăi și să nu‐mi văd nenorocirea! 16 Și Domnul a zis lui Moise: Strânge‐mi șaptezeci de bărbați dintre bătrânii lui Israel, pe care‐i cunoști că sunt bătrânii poporului și ispravnici peste ei ; și adu‐i la cortul întâlnirii și să stea acolo cu tine. 17 Și mă voi pogorî și voi vorbi acolo cu tine; și voi lua din Duhul care este peste tine și‐l voi pune peste ei; și vor purta sarcina poporului cu tine și n‐o vei purta singur. 18 Și zi poporului: Sfințiți‐vă pentru mâine și veți mânca și carne. Căci ați plâns în urechile Domnului zicând: Cine ne va da carne să mâncăm? Căci era bine de noi în Egipt! Și Domnul vă va da carne și veți mânca. 19 Nu o zi veți mânca nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile; 20 ci o lună de zile până vă va ieși pe nări și vi se va face greață; pentru că ați lepădat pe Domnul care este între voi și ați plâns înaintea lui zicând: Pentru ce am ieșit din Egipt? 21 Și Moise a zis: Șase sute de mii de bărbați pedeștri este poporul în mijlocul căruia sunt eu; și tu ai zis: Le voi da carne să mănânce o lună de zile. 22 Se vor junghia oare cirezi și turme pentru ei ca să‐i îndestuleze? Sau se vor strânge toți peștii din mare pentru ei ca să‐i îndestuleze? 23 Și Domnul a zis lui Moise: Oare s‐a scurtat mâna Domnului? Vei vedea acum dacă cuvântul meu se va împlini sau nu. 24 Și Moise a ieșit și a spus poporului cuvintele Domnului; și a strâns șaptezeci de bărbați dintre bătrânii poporului și i‐a pus împrejurul cortului. 25 Și Domnul s‐a pogorât în nor și i‐a vorbit și a luat din Duhul care era peste el și l‐a pus peste cei șaptezeci de bătrâni. Și a fost așa : când s‐a odihnit Duhul peste ei, au prorocit , dar n‐au mai făcut așa. 26 Și doi bărbați au rămas în tabără; numele unuia era Eldad și numele celuilalt Medad; și Duhul s‐a odihnit peste ei. Și ei erau printre cei scriși, dar nu ieșiseră afară la cort și proroceau în tabără. 27 Și un tânăr a alergat și a spus lui Moise și a zis: Eldad și Medad prorocesc în tabără. 28 Și Iosua, fiul lui Nun, slujitorul lui Moise, unul din tinerii săi aleși, a răspuns și a zis: Domnul meu Moise , oprește‐i! 29 Dar Moise i‐a zis: Ești gelos pentru mine? O, de ar fi tot poporul Domnului proroci, de și‐ar pune Domnul Duhul său peste ei! 30 Și Moise s‐a întors în tabără, el și bătrânii lui Israel. 31 Și a ieșit un vânt de la Domnul, și a adus prepelițe de la mare și le‐a aruncat peste tabără, cale cam de o zi încoace și cale cam de o zi încolo, de jur împrejurul taberei, și de doi coți pe deasupra feței pământului. 32 Și poporul s‐a sculat toată ziua aceea și toată noaptea și toată ziua următoare și a strâns prepelițe; cel ce a strâns puțin a strâns zece omeri; și și le‐au întins de jur împrejurul taberei. 33 Carnea era încă între dinții lor, până a fi tăiată, când s‐a aprins mânia Domnului împotriva poporului și Domnul a lovit pe popor cu o foarte mare rană. 34 Și au pus numele locului aceluia Chibrot‐Hataava, pentru că acolo au înmormântat pe poporul care a poftit. 35 De la Chibrot‐Hataava, poporul a plecat la Hațerot și au fost la Hațerot.
E iag le Rasti.
1 O poporo pupuisardea ando mui o baro anda o Rai, phenindoi kă jeal lehkă nasul. Kana ašundea o Rai, xoleai'lo. Astardile maškar lende e iag le Raiesti thai phabardea khă rig kata e rig la tabărati.
2 O poporo dea mui karing o Moise. O Moise rudisai'lo le Raiestar, thai e iag atărdili.
3 Le thanehkă kodolehkă thodine lehkă anau Tabera (phabarimos) anda kă astardilea sas e iag le Raiesti maškar lende.
Le prepeliçe.
4 Le tidimahkă le manušengo, kai sas ando maškar le Israelohkă, avilelengă pofta, ba orta i le šeave le Israelohkă thodine pe te roven, thai te phenen: „Kon dela ame mas te xas?
5 Anas amengă godi andal maše kai xasas le ando Ejipto, thai anda save či potinasas khanči, andal kăstrăveçî, andal pepeia, andoa prazo, la purumatar thai la sîreatar.
6 Akana šuti'lo amaro sufleto: manai khanči! Amară iakha či dikhăn numai e mana kadea.”
7 E mana amealas le bombiçnça le koriandrohkă, thai koa dikhlimos sas sar o bedeliomo.
8 O poporo pharadeolas thai tidelas la, măcnilas la ande rîšniça, or linčearălas la ande khă piua; părilas la ande piri, thai kărălas mellea anda late. E mana sas la o gusto kha melleako kărdi zetinosa.
9 Kana perălas e roua reate ande tabăra, perălas i e mana.
10 O Moise ašundea le poporos roindoi, sogodi pehka familiasa thai koa uluw pehka çărako. E xoli le Raiesti astardili zurallimasa. O Moise întristosai'lo,
11 thai phendea le Raiehkă: „Anda soste xolearăs Tu te robos, thai anda soste naima man nakhlimos angla Tute, sostar thodean pa mande sa kadoa întrego poporo?
12 Phenkă me dem les čivava le poporos kada les? Phenkă me kărdem les, kaste phenes mangă: „Phirav les ka teo bărkh, sar phiravel le šeaves,” ji ando čem kai solaxadean lehgă daddengă kă desas lengă les?
13 Katar te lau mas, kaste dau koa poporo kadoa? Kă on roven mande, phendindoi: „De ame mas kaste xas!”
14 Me korkoŕo našti te phiravau sa kadoa poporo, kă sî but pharo anda mande.
15 Sar te phiraves Tu kadea mança, mai mišto mudar ma, rudi Tu, kana mai sî ma vokh nakhlimos angla Tute, kaste na mai dikhau muŕo prikăjimos.”
16 O Rai phendea le Moisahkă: „Tide mande eftavardeši rom, anda le phură le Israelohkă, anda kukola kai prinjeanes le sar phură le poporohkă thai zorasa pa lende; an le kai çăra le arakhadimasti, thai te aven oče andekhthan tusa.
17 Me uleaua, thai daua tukă duma oče; laua andoa duxo kai sî ande tute, thai thoaua les pa lende kaste phiraven tusa o kandimos le poporohko, thai te na phiraves les korkoŕo.
18 Te phenes le poporohkă: „Sfinçon tume anda texara, thai avela te xan mas, anda kă ruian ando ašundimos le Raiehko, thai phendean: „Kon dela ame mas te xas? Kă ame nigrasas la mišto ando Ejipto!” O rai dela tume mas, thai xana.
19 Avena te xan mas, na khă des, na dui des, na panji des, na deši des, na biši des,
20 na khă šon întrego, ji pune anklela tumengă poa nakh, thai perăla tumengă greaça lestar, kă či lean ašundimos le Raiestar kai sî ande tumaro maškar, thai anda kă ruian angla Leste, phendindoi: „Sostar ankăsteam ame andoa Ejipto?”
21 O Moise phendea: „Šou šella mii manušengă kai jean telal kărăn o poporo ande lengo maškar kai sîm me, thai Tu phenes: „Dava le mas, thai xana khă šon întrego!”
22 Daštisa te šinas kaditi bakrea thai kaditi guruva, kaste arăsă le? Ta na varesar same te astaras sa le maše andai marea kaste arăsăle?”
23 O Rai dea anglal le Moisas: „Na varesar çîknilo o vast le Raiehko? Dikhăsa akana kana kodea so phendem tukă kărdeola pe or na.”
24 O Moise ankăsto, thai phendea le poporohkă le divanuri le Raiehkă. Tidea eftavardeši rom anda le phură le poporohkă, thai thodea le paša e çăra.
25 O Rai ulisto ando noro, thai dea duma le Moisahkă; lea andoa duxo kai sas ande leste, thai thodea les pa le eftavardeši phură. Thai iekhatar so o duxo thodea pe pa lende, line te proročin; ta pala kodea či mai proročisarde.
26 Dui manuši, iekh dinoanau Eldado, thai aver Medado, ašilesas ande tabăra, thai o duxo thodea pe i pa lende; kă sas anda kukola kai sas ramome, barem kă či gălesas kai çăra. Thai line i on te proročin ande tabăra.
27 Khă tărnăxar prastaia thai phendea le Moisahkă, phendindoi: „o Eldado thai o Medado proročin ande tabăra.”
28 Thai o Iosua, o šeau le Nunohko, kai kandelas le Moisas anda lehko tărnimos, lea o divano thai phendea: „Raia Moise, atărdear le.”
29 O Moise deales anglal: „San geloso anda mande? Te del o Dell ka sa o poporo le Raiehko te avel kărdo anda le proročea, thai o Rai te thol Pehko Duxo pa lende!”
30 Pala kodea o Moise amboldinisai'lo ande tabăra, o thai le phură le Israelohkă.
31 O Rai kărdea te phurdel pa e marea khă braval, kai andea prepeliçe, thai pharadea le pai tabăra kam drom khă desăsko ande khă rig thai ande kolaver rig pa sai tabăra. Sas le khă učimos dă paše dui koçea kata o mui la phuweako.
32 Ande sa o čiro le desăsko kodolehko thai sa e reat, thai sa o des o kolaver, o poporo ušti'lo thai tidea prepeliçea; kukoa kai tideasas o mai xançî sas les deši omerea. On tinzosarde le karing sa e tabăra.
33 Kana o mas sas dăsar ande lengă dandd, bi te avel čeamblo, o Rai astardi'lo xoleatar andoa poporo; thai o Rai maladea o poporo kha čioŕîmasa but baro.
34 Thodine le thanehkă kodolehkă anau Chibrot-Xataava (Mulikane biarăsadimahko), anda kă oče praxosarde le poporos astardo poftatar.
35 Katar o Kxibrot-Xataava, o poporo teleardea koa Xaçeroto, thai atărdilo koa Xaçeroto.