Înțelepciunea aduce fericire; nebunia și păcatul, nenorocire
1 Un răspuns blând abate mânia, dar un cuvânt aspru întărâtă aprinderea. 2 Limba înțelepților rostește cunoștință dreaptă, dar gura nebunilor toarnă nebunie. 3 Ochii Domnului sunt în orice loc veghind peste cei răi și peste cei buni. 4 Blândețea limbii este un pom al vieții, dar strâmbătatea în ea este o spărtură a duhului. 5 Nebunul nesocotește învățătura tatălui său, dar cel ce ia aminte la mustrare se face cuminte. 6 În casa dreptului este o mare visterie, dar în venitul celui rău este tulburare. 7 Buzele înțelepților răspândesc cunoștință dar nu așa inima nebunilor. 8 Jertfa celor răi este o urâciune Domnului, dar rugăciunea celor drepți este desfătarea sa. 9 Calea celui rău este o urâciune Domnului, dar el iubește pe cel ce urmărește dreptatea. 10 Grea pedeapsă este pentru cel ce părăsește cărarea; și cel ce urăște mustrarea va muri. 11 Șeolul și Pierzarea sunt înaintea Domnului: cu cât mai mult deci inimile copiilor oamenilor! 12 Batjocoritorul nu iubește să fie mustrat; el nu va merge la cei înțelepți. 13 Inima voioasă înveselește fața, dar prin întristarea inimii se frânge duhul. 14 Inima unui om înțelegător caută cunoștință, dar gura nebunilor paște nebunia. 15 Toate zilele celui apăsat sunt rele, dar o inimă voioasă este un ospăț necurmat. 16 Mai bine este puțin cu frica Domnului, decât o mare comoară și tulburare cu ea. 17 Mai bun este un prânz de verdețuri cu iubire, decât un bou îngrășat și ură cu el. 18 Omul mânios întărâtă cearta, dar cel încet la mânie potolește cearta. 19 Calea leneșului este ca un gard de spini, dar cărarea celor drepți este netezită. 20 Fiul înțelept înveselește pe tată, dar omul nebun disprețuiește pe mamă‐sa. 21 Nebunia este bucurie celui fără minte, dar bărbatul cu pricepere merge drept pe drum. 22 Unde nu este sfat planurile se nimicesc, dar în mulțimea sfetnicilor se întăresc. 23 Omul are bucurie de răspunsul gurii sale și un cuvânt la vremea sa cât de bun este! 24 Calea vieții este în sus pentru cel înțelept ca să se depărteze de Șeolul de jos. 25 Domnul va dezrădăcina casa celor mândri, dar va întări hotarul văduvei. 26 Gândurile rele sunt o urâciune Domnului, dar cuvintele plăcute sunt curate. 27 Cel ce este lacom de câștig își turbură casa, dar cel ce urăște mituirea va trăi. 28 Inima dreptului cumpănește ce să răspundă, dar gura celor răi toarnă lucruri rele. 29 Domnul este departe de cei răi, dar aude rugăciunea celor drepți. 30 Lumina ochilor înveselește inima și știrea bună îngrașă oasele. 31 Urechea care ascultă mustrarea de viață va rămâne între înțelepți. 32 Cel ce leapădă învățătura își urăște sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă minte. 33 Frica Domnului este învățătura înțelepciunii, și smerenia merge înaintea cinstei.
1 Khă dimosanglal kovlo atărdearăl e xolli,
ta khă orba zurali astarăl e xolli.
2 E šib le xaranendi del jeanglimos čeailimahko,
ta o mui le bidindengo šudel čealadimos.
3 Le iakha le Raiehkă sî ande orsao than,
on dikhăn i kolen le jungalen i kolen le lašen.
4 E šib e gugli sî khă kašt čivavako,
ta e šib e rimome linčearăl o duxo.
5 O bidindo či dabadikhăl le sîkaimata pehkă daddehkă,
ta kon lel sama koa xamos arăsăl xarano.
6 Ando khăr kolehko bibezexalo sî khă baro bravalimos,
ta andel valosuri kolehkă le jungalehkă sî baro biujimos.
7 Le ušt le xaranengă thon jeanglimos,
ta o illo kolengo le bidindengo sî rimome.
8 O jertfimos kolengo le jungalengo sî khă skîrbomos angloa Rai,
ta o rudimos kolengo bibezexale sî Lehkă čeaile.
9 O drom kolehko le jungalehko sî bidikhlino le Raiehkă,
ta O kamel koles kai phirăl pala o bibezexalimos.
10 Kon mekăl o drom sî zurales došaldo,
thai kon či dabadikhăl o xallimos merălla.
11 O than le mullengo thai o Andraimos sî prinjeande le Raiehkă,
sodesa mai but le ille le manušengă!
12 O prasaitorii či čeaileoles te avel xallino,
anda kodea či jeal ka kola le xarane.
13 Khă illo veselo străfeal o mui;
ta kana o illo sî xolleariko, o duxo sî xolleardo.
14 O illo kolengo le prinjeandengo roden o jeanglimos,
ta o mui le bidindengo arakhăl čeailimos ando čealadimos.
15 Sal des kolehkă le bibaxtalehkă sî nasulimahkă,
ta kukoa le illesa naisme sî les khă desbaro biatărdimahko.
16 Mai mišto xançî, darasa le Raiestar,
dă sar khă baro bravalimos biujarimasa!
17 Mai mišto khă skafidi zălenimatănça, thai kambimasa,
dă sar khă guruw thuleardo jungalimasa.
18 Khă manuši iekhatar kai xolli kărăl čiungara,
ta kon sî loko kai xolli atărdearăl le biatearimata.
19 O drom le khandinehko sî sar khă rugo kanŕăngo,
ta o drom kolengo bi bezexakă sî orta.
20 Khă šeau xarano sî o bukurimos pehkă daddehko,
ta khă manuši bidindo či dabadikhăl pehka deia.
21 O čealadimos sî khă bukurimos anda kukoa bi godeako,
ta khă manuši prinjeando jeal po drom kukoa o orta.
22 Le planuri či jean, kana nai khă tidimos kai te del godi,
ta jean kana sî but phenditorea.
23 O manuši sî les bukurimos te delanglal pehkă mosa,
thai so laši sî ăkh orba pehendini koa čiro o lašardo!
24 Anda kukoa o xarano o drom la čivavako jeal opră,
kaste durearăles kata o than le mullengo, kai sî tele.
25 O Rai peravel o khăr kolengo kai denpebară,
ta zurearăl le phuwea la phiwleakă.
26 Le gîndurea le nasulimahkă sî jungale le Raiehkă,
ta le divanuri le amalengă sî uje angla Leste.
27 Kukoa o xarvalo pala o valoso biujarăl pehko khăr,
ta kukoa so čidabadikhăl o limos traila.
28 O illo kolehko bibezexalo del godi so te delanglal,
ta o mui kolengo le jungalengo šudel nasulimata.
29 O Rai dureol kolendar le jungalendar,
ta ašunel o rudimos kolengo le bibezexalengo.
30 Khă dikhlimos amaličisko vesălil o illo,
khă vestea laši zurearăl le kokala.
31 O kan kai lel godi kal sîkaimata kai nigrăn kai čivava,
bešel ando maškar le xaranengo.
32 Kukoa kai šudel o xamos čidabadikhăl pehko duxo,
Ta kukoa kai ašunel o xamos lel prinjeandimos.
33 E dar le Raiestar sî e škoala le xaraimastii,
thai o meklimostelal jeal anglai slava.