Dumnezeu vede faptele oamenilor
1 Cugetele inimii sunt ale omului, dar răspunsul limbii este de la Domnul. 2 În ochii omului toate căile sale sunt curate, dar Domnul cumpănește duhurile. 3 Prăvălește‐ți treburile tale asupra Domnului și gândurile îți vor fi întărite. 4 Domnul a făcut orice lucru pentru scopul său, chiar și pe cel rău pentru ziua răului. 5 Oricine are o inimă îngâmfată este o urâciune Domnului; hotărât nu va fi socotit nevinovat. 6 Prin îndurare și adevăr se ispășește nelegiuirea și prin frica Domnului oamenii se feresc de rău. 7 Când căile unui om plac Domnului, și pe vrăjmașii săi îi împacă cu el. 8 Mai bine este puțin cu dreptate, decât mari venituri cu nedreptate. 9 Inima omului își plănuiește calea, dar Domnul îi îndreaptă pașii. 10 O ghicire este pe buzele împăratului; gura sa nu va greși la judecată. 11 Cântarul și cumpăna dreaptă sunt ale Domnului; toate greutățile din sac sunt lucrul său. 12 Este o urâciune pentru împărați să facă nelegiuire căci scaunul de domnie se întărește prin dreptate. 13 Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe cel ce vorbește drept. 14 Mânia împăratului este ca solii morții, dar omul înțelept o va împăca. 15 În lumina feței împăratului este viață și bunăvoința lui este ca un nor de ploaie târzie. 16 Cu cât este mai bună câștigarea înțelepciunii decât a aurului și câștigarea priceperii mai de ales decât argintul! 17 Calea bătută a celor drepți este să se depărteze de rău: acela își păzește sufletul care ia aminte la calea sa. 18 Mândria merge înaintea pieirii și duhul semeț înaintea căderii. 19 Mai bine să fii cu duh smerit cu cei blânzi decât să împarți prada cu cei mândri. 20 Cel ce ia seama la vorbă va afla binele, și oricine se încrede în Domnul, ferice de el! 21 Cel înțelept cu inima va fi numit cuminte și dulceața buzelor înmulțește învățătura. 22 Priceperea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar învățătura nebunilor este nebunie. 23 Inima înțeleptului îi face gura cuminte și înmulțește învățătura pe buzele lui. 24 Vorbele plăcute sunt fagur de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase. 25 Este o cale care se pare dreaptă omului, dar sfârșitul ei sunt căile morții. 26 Sufletul muncitorului pentru el muncește căci îl silește gura. 27 Un om al lui Belial sapă nenorocirea și pe buzele lui este ca un foc arzător. 28 Omul îndărătnic seamănă ceartă și șoptitorul dezbină pe prietenii de aproape. 29 Omul asupritor amăgește pe aproapele său și‐l duce pe o cale care nu este bună. 30 Cel ce își închide ochii este ca să născocească lucruri îndărătnice; cel ce își strânge buzele săvârșește răul. 31 Perii cărunți sunt o cunună de slavă dacă se vor găsi pe calea dreptății. 32 Cel încet la mânie este mai bun decât cel viteaz și cel ce își stăpânește duhul decât cel ce ia o cetate. 33 Sorțul se aruncă în săculeț, dar toată hotărârea lui este de la Domnul.
1 Le planurea kai kărăle o illo phanden pe le manušestar,
ta o dimosanglal kai deles o mui avel kata o Rai.
2 Sa le droma le manušehkă sî uje andel iakh lehkă,
ta kukoa kai rodel le duxuri sî o Rai.
3 Tho te butea ando vast le Raiehko,
thai kărdeona sa te planurea.
4 O Rai kărdea le saoŕăn anda khă çînta,
orta i koles le jungales andoa des le bibaxtalimahko.
5 Orsao illo barimahko sî khă prikăjimos angloa Rai;
mothodino, o či ašela bidošalo.
6 Andoa kamblimos thai pateaimos o manuši skăpil la bikrisatar,
thai andai dar le Raiesti dureol le nasulimastar.
7 Kana sî čeaile le Raiehkă le droma varekahkă,
kărăle amal orta i lehkă dušmaien.
8 Mai mišto xançî, čeačimasa
dă sar valosuri, bandimasa.
9 O illo le manušehko del pe godi pe sao drom te phirăl,
ta o Rai ortol lehkă pašea.
10 Mothodimata devlikane sî po mui le thagarehko,
lehko mui či trăbul te kărăl athaimata kana krisînil.
11 O tol thai o măsurimos orta aven kata o Rai;
sal pharimata le tolohkă sî e buti Lesti.
12 Le thagarengă sî lengă greçomos Te kărăn nasul,
Kă andoa bibezexalimos zureaol khă Skamin raimahko.
13 Le ušt bibezexale sî čeaile ăl thagarengă,
thai on kamen kolen kai denduma bibezexalimasa.
14 E xolli le thagaresti sî khă phenditorii le mullimahko,
ta khă manuši xarano trăbul te atărdearăla.
15 O străfeaimos le mohko le thagarehko sî čivava,
thai o lašimos lehko sî sar khă brîšind anglamilaiehko.
16 Sodesa mai but kărăl o limos le xaraimahko dă sar le sumnakahko!
Sodesa sî mai dă kamblimos o limos le prinjeandimahko dă sar le rupehko!
17 O drom le manušengo bi bezexako sî te arakhăn pe le nasulimastar;
kodoa arakhăl pehko duxo, kai dikhăl pa pehkă droma.
18 O barimos jeal angloa xasardimos,
thai e fala jeal angloa peradimos.
19 Mai mišto te aves meklinotele le meklinençatelal,
dă sar te xulaves o limos kolença le barimahkă.
20 Kon delgodi koa Divano le Raiehko, arakhăl o baxtalimos,
thai kon pateal pe ando Rai sî baxtalo.
21 Kas sî khă illo xarano sî phendino prinjeandimahko,
ta o guglimos le uštengo barearăl o jeanglimos.
22 O xaraimos sî khă isvoro čivavako anda kaste sî les;
ta o došalimos le čealadengo sî o čealadimos lengo.
23 Kas sî khă illo xarano, sîkavel pehko xaraimos kana delduma,
thai orkana dičion sîkaimata neve pe lehkă ušt.
24 Le divanuri le amlengă sî sar khă stupo avdinehko,
gugle andoa duxo, thai sastimahkă andal kokala.
25 But droma fal laše le manušehkă,
ta palal nigrăn koa merimos.
26 Kon butearăl, anda leste butearăl,
kă lesti bokh tholes kai buti.
27 O manuši o rimome lašarăl o bibaxtalimos,
thai pe lehkă ušt sî khă iag astardi.
28 O manuši bithanehko kărăl kîrkote,
thai o pîŕîtori delrigate le mai lašen amalen.
29 O manuši o kuralimahko athavel pehkă pašes,
thai nigrăles pe khă drom, kai nai lašo.
30 Kon phandavel le iakha, kaste del pe kal godimata le rimome,
kon xal pehkă ušt, i kăredea o nasulimos.
31 Le ball le parne sî khă kununa patimasti,
oi arakhadeol pe drom le bibezexalimahko.
32 Kukoa kovlo kai xolli kărăl mai but dă sar khă zuralo,
thai kon sî stăpîno pe peste kučearăl mai but dă sar kukoa kai lel khă četatea.
33 Šudel pe e bax ande podi la raxameati,
ta orsao mothodimos avel kata o Rai.