Povețe de cuvioșie
1 Când șezi să mănânci cu un cârmuitor, vezi bine cine este înaintea ta; 2 și pune‐ți un cuțit la gât, dacă ești om lacom. 3 Nu pofti după mâncările lui alese căci sunt pâine amăgitoare. 4 Nu te osteni să dobândești bogății ; lasă‐te de înțelepciunea ta. 5 Îți vei pune tu ochii pe ele?… nu mai sunt; căci în adevăr ele își fac aripi și zboară ca un vultur spre ceruri. 6 Nu mânca pâinea celui ce are un ochi rău și nu pofti mâncările lui alese. 7 Căci cum gândește în sufletul său așa este. Mănâncă și bea, îți zice el; dar inima lui nu este cu tine. 8 Bucata ce ai mâncat‐o o vei vărsa și vei pierde vorbele tale dulci. 9 Nu vorbi în urechile nebunului căci va disprețui înțelepciunea vorbelor tale. 10 Nu muta piatra de hotar cea veche și nu intra în câmpul orfanilor. 11 Căci răscumpărătorul lor este puternic. El le va apăra dreptul împotriva ta. 12 Pleacă‐ți inima la învățătură și urechile la cuvintele cunoștinței. 13 Nu opri mustrarea de la copil căci dacă‐l vei bate cu nuiaua nu va muri. 14 Să‐l bați cu nuiaua și‐i vei scăpa sufletul din Șeol. 15 Fiul meu, dacă inima ta va fi înțeleaptă, inima mea se va bucura, da, a mea: 16 și rărunchii mei se vor veseli când buzele tale vor vorbi lucruri drepte. 17 Să nu pizmuiască inima ta pe cei păcătoși, ci fii cu frica Domnului toată ziua. 18 Căci cu adevărat este o răsplată și nădejdea ta nu se va stinge. 19 Ascultă, fiul meu, și fii înțelept și îndreaptă‐ți inima pe cale. 20 Nu fi între băutorii de vin, între mâncăcioșii lacomi de carne. 21 Căci bețivul și lacomul de carne vor sărăci și somnoreala îmbracă în zdrențe pe om. 22 Ascultă pe tatăl tău care te‐a născut și nu disprețui pe mama ta când va îmbătrâni. 23 Cumpără adevărul și nu‐l vinde; da , înțelepciunea și învățătura și priceperea. 24 Tatăl celui drept se va bucura mult și cel ce naște un înțelept va avea bucurie de el. 25 Să aibă bucurie tatăl tău și mama ta și să se bucure aceea care te‐a născut. 26 Fiul meu, dă‐mi inima ta și ochii tăi să se desfăteze în căile mele. 27 Căci curva este o groapă adâncă și femeia străină un puț strâmt. 28 Ea pândește ca un hoț și înmulțește pe cei vânzători printre oameni. 29 Ale cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănile fără pricină? A cui roșeața ochilor? 30 Ale celor ce zăbovesc mult la vin, ale celor ce merg să caute vinul amestecat. 31 Nu te uita la vin când e roșu, când sclipește în pahar și alunecă ușor. 32 La sfârșit ca un șarpe mușcă și înțeapă ca un basilic. 33 Ochii tăi se vor uita la femei străine și inima ta va vorbi prostii. 34 Și vei fi ca cel ce se culcă în mijlocul mării și ca cel ce se culcă pe capătul unui catarg: 35 M‐au bătut,… nu mă doare!… m‐au lovit și nu simt! Când mă voi deștepta? Iarăși îl voi căuta.
1 Kana bešes kai skafidi anda iekh anda kola le bară,
le sama so sî tu anglal:
2 tho tukă khă šuri ande koŕ,
kana san but xarvalo.
3 Na kam le xabenata lehkă le alosarde,
kă sî khă xamos athadimahko.
4 Na tinuisao kaste bravaos,
na tho teo prinjeandimos ande kadoa.
5 Dăsar so šudean te iakha pe leste thai manai;
kă o bravallimos kărăl pehkă phaka,
thai, sar o vulturo, lel pehko xureaimos karing le čerurii.
6 Na xa o manŕo kolehko čiungarako,
thai na kam lehkă xabenata le alosarde,
7 kă o sî sar iekh kai kărăl pehkă dindimata ando duxo.
„Xa thai pi”, phenel tukă o;
ta o illo lehko nai tusa.
8 O kotor kai xalean les, šadesa les,
thai le čeaile divanuri kai mothosa e, avena xasarde.
9 Na de duma koa kan khă čealadehkă,
kă o čidinel le divanuri tiră le xaraimahkă.
10 Na mutisar e phuw la phiwleati,
na šutu ande phuw le bidaddengo,
11 kă o amboldintorii lengo sî zuralo:
O nikrăla lendi buti pa tute.
12 Pîtăr teo illo koa sîkaimos,
thai le kan kal divanuri le jeanglimahkă.
13 Na derigate le šaoŕăs kata o xallimos,
kă te malavesa les la ŕaiasa, či merălla.
14 Mardindoi les la ŕaiasa,
ankalaves lehko duxo andoa than le mullengo.
15 Šeaua, te avela teo illo xarano,
o illo muŕo bukurila pe;
16 thai o andraimos muŕo vesălila pe,
kana te ušt phenena so sî mišto.
17 Te na xolleaol teo illo pe kola le bezexale,
ta te aveles orkana dar andoa Rai;
18 kă sî khă potindimos,
thai či šindeola tukă o ajukărimos.
19 Ašun, šeaua, thai av xarano;
ortosar teo illo po drom o čeačio.
20 Na av maškar kola kai pen moll,
či maškar kola kai pravardeon masăsa.
21 Kă o matearno thai kukoa kai xalbut čioŕaon,
thai o soimos kărăl tu te phiraves kotora.
22 Ašun te daddes, kai kărdea tu,
thai na bidin tea deia, kana phurili.
23 Tin o čeačimos, thai na bitin les,
o xaraimos, o sîtimos thai o prinjeandimos.
24 O dadd kolehko bibezexalo vesălil pe,
thai kukoa kai del kărimos khă xaranehkă bukuril pe.
25 Te bukuril pe teo dadd thai ti dei,
te vesălil pe kutea kai kărdea tu.
26 Šeaua, dema teo illo,
thai te arakhăn čeailimos te iakha ande Mîŕă droma.
27 Kă e kurva sî khă groapa andră,
thai e străina khă xaing tidini.
28 Oi arakhăl sar ăkh čior,
thai barearăl maškar le manuši o dindimos kolengo le rimome.
29 Kahkă sî le vătimata?
Kahkă sî le akharimahkădimata? Kahkă sî le biateardimata?
Kahkă sî le roimata? Kahkă sî le Dukhadimata bi došako?
Kahkă sî le iakha le lolle?
30 Kolengă kai bešenxasarde kai moll,
thai jean te mai nandearăn khă tahtai
xamime molleasa.
31 Na dikh kai moll kana thavdel lolli
thai kărăl mărgăritare ando tahtai;
oi istral lesne,
32 ta palal xal sar ăkh sap thai
pusavel sar khă basiliko.
33 Te iakha dikhăna pala le romnea avrăngă,
thai teo illo deladuma dilimata.
34 Avesa sar khă manuši suto ando maškar la mareako,
sar khă manuši suto po gor khă katargohko.
35 „Mlaladea ma…ta či dukhal ma!
Mardea ma…ta či atearau khanči!
Kana ušteaua? Mai kamau moll!”