Fericirea evlaviei, nefericirea nelegiuirii
1 Cel rău fuge când nu‐l urmărește nimeni, dar cei drepți sunt îndrăzneți ca leul. 2 Prin greșeala unei țări mai marii ei sunt mulți, dar printr‐un om cu pricepere și cunoștință i se lungește statornicia. 3 Omul sărac care apasă pe cei lipsiți este ca un șivoi de ploaie care n‐aduce pâine. 4 Cei ce părăsesc legea laudă pe cei răi, dar cei ce păzesc legea se mânie împotriva lor. 5 Oamenii răi nu înțeleg judecata; dar cei ce caută pe Domnul înțeleg toate. 6 Mai bine săracul care umblă în neprihănirea sa decât cel stricat care merge pe două căi și bogat. 7 Cel ce păzește legea este un fiu înțelept, dar cel ce este tovarăș cu cei lacomi face rușine tatălui său. 8 Cel ce își înmulțește averea prin camătă și prin câștig nedrept, o adună pentru cel ce e milos cu cei săraci. 9 Cel ce‐și întoarce urechea ca să n‐audă legea, chiar și rugăciunea lui este o urâciune. 10 Cel ce face pe cei cinstiți să rătăcească pe cale rea, va cădea el însuși în groapa sa, dar cei fără prihană vor moșteni binele. 11 Omul bogat este înțelept în ochii săi, dar săracul care este înțelept îl cercetează. 12 Când biruesc cei drepți, este mare slavă, dar când se scoală cei răi, oamenii se ascund. 13 Cel ce își acoperă abaterile nu va propăși, dar cel ce le mărturisește și le părăsește va căpăta milă. 14 Ferice de omul care totdeauna se teme, dar cel ce‐și învârtoșadă inima va cădea în rău. 15 Leu mugitor și urs flămând este cârmuitorul rău peste un popor sărac. 16 Voievodul lipsit de pricepere este și un mare apăsător; cel ce urăște câștigul necinstit își va lungi zilele. 17 Omul împovărat cu sânge de om va fugi până la groapă: nimeni să nu‐l oprească. 18 Cel ce umblă în neprihănire va fi izbăvit, dar cel stricat umblând pe două căi va cădea deodată. 19 Cel ce își ară țarina se va sătura de pâine, dar cel ce se ia după netrebnici se va sătura de sărăcie. 20 Bărbatul cu credincioșie va prisosi în binecuvântări, dar cel ce se grăbește să se îmbogățească nu va fi nevinovat. 21 Nu este bine a căuta la față, dar pentru o bucată de pâine omul va păcătui. 22 Cel ce are un ochi rău se grăbește după avere și nu știe că lipsa va veni peste el. 23 Cel ce mustră pe un om va afla în urmă mai mult har decât cel ce lingușește cu limba. 24 Cel ce pradă pe tatăl său și pe mamă‐sa și zice: Nu‐i păcat! este tovarăș cu nimicitorul. 25 Cel lacom în suflet ațâță sfada, dar cel ce se încrede în Domnul se va îngrășa. 26 Cel ce se încrede în inima sa este un nebun, dar cel ce umblă cu înțelepciune, acela va fi scăpat. 27 Cel ce dă săracului nu va duce lipsă, dar cel ce își ascunde ochii va fi bogat în blesteme. 28 Când se scoală cei răi, oamenii se ascund; dar când pier ei, drepții se înmulțesc.
1 Kukoa o nasul prastel bi te avel pala leste,
ta o bibezexalo drăznil sar khă leo tărno.
2 Kana sî mardimos andekh čem, sî but šeră,
ta khă manušesa prinjeando thai zumado, o raimos nikrăl.
3 Khă manuši čioŕo kai mekăl pe al mardine,
sî sar khă šindimos norengo kai anel lipsomos manŕăhko.
4 Kola kai mekăn e kris, lăudin koles le jungales,
ta kola kai arakhăn e kris xolleaon pe leste.
5 Le manuši dine koa nasul či atearăn so sî orta,
ta kola kai roden le Raies atearăn sa.
6 Mai but kučearăl o čioŕo kai phirăl ande pehko bibezexalimos,
dă sar o bravalo kai phirăl pel droma sučimena.
7 Kukoa kai arakhăl e kris, sî khă šeau prnjeandimahko,
ta kukoa kai phiră le bilopînzîmenença
kărăl lajau pehkă daddehkă.
8 Kon butearăl pehkă bravalimata andoa sumadimos thai kamăta,
tidele anda kukoa kai sî les milla le čioŕăndar.
9 Kana varekon amboldel pehko kan kaste na ašunel e kris,
orta i lehko rudimos sî khă prikăjimos.
10 Kon xasarăl le manušen bibezexako po drom o nasul,
perăl ande groapa kai xunadea la,
ta le manuši bibezexako len o baxtalimos.
11 O manuši o bravalo pateal pe xarano,
ta o čioŕo kai sî prinjeandimahko rodeles.
12 Kana izbîndin kola le bibezexale, sî khă bari slava,
ta kana vazden pe le jungale, orsao garadeol.
13 Kon garavel pehkă bezexalimata, či jeal angle,
ta kon phenele tahi mekăl pe lendar, lel ierimos.
14 Baxtalo le manušestar kai daral biatărdimahko,
ta kukoa kai baŕarăl pehko illo perăl ando bibaxtalimos.
15 Sar khă leo kai çîpil, thai sar khă riš bokhalo,
kadea sî kukoa kai stăpînil pa khă poporo čioŕo.
16 Khă voievodo bi atearimahko butearăl pehkă kărdimata le meklimahkătelal,
ta kukoa so čidabadikhăl o xarvalimos lunjearăl pehkă des.
17 Khă manuši savehko dii pherdo le ratesa avrăhkărăsa,
prastel ji kai groapa: khonikh te na atărdearăles.
18 Kon phirăl ando bibezexalimos, arakhăl o skăpimos,
ta kon phirăl pe dui droma bangă perăl ande groapa.
19 Kon butearăl pehko kîmpo sî les bravalimos manŕăhko,
ta kon prastel palal butea khančeskă sî les bravalimos čiorîmahko.
20 Khă manuši pateamno sî tasado andel dinedumadămišto,
ta kukoa kai kamel te bravaol iekhatar či ašel bidošaldo.
21 Nai mišto te rodes koa mui le manušengo,
orta i anda khă kotor manŕo o manuši dašti del pe koa bezex.
22 Khă manuši kîrkotako iuçol pe te bravaol,
thai či jeanel kă o lipsomos avel pa leste.
23 Kon çîrdel sama avrăngă, arakhăl mai but lašimos mai palal,
dă sar kukoa la šibasa čeaŕmahkimasti.
24 Kon čiorăl pehkă daddes thai pehka deia, thai phenel kă nai bezex,
sî jeno le mudarditoresa.
25 Kukoa o xîpalo kărăl čiungara,
ta kukoa kai pateal pe ando Rai sî čealeardo ando bravalimos.
26 Kon pateal pe ande pehko illo sî čealado,
ta kon phirăl ando xaraimos avela skăpime.
27 Kon del le čioŕăs, či nigrăl lipsomos,
ta kon phandavel le iakha, sî pherdino armaia.
28 Kana vazden pe kolal jungale, sakogodi garadeon,
ta on kana xasaon, kola le laše buteon.