Asupra chezășiei
1 Fiul meu, dacă te‐ai pus chezășie pentru aproapele tău, dacă ți‐ai bătut palma pentru un străin, 2 ești prins în cursă cu cuvintele gurii tale, ești prins cu cuvintele gurii tale. 3 Fiul meu, fă deci aceasta și izbăvește‐te, căci ai căzut în mâna aproapelui tău: mergi, smerește‐te și silește pe aproapele tău. 4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale. 5 Izbăvește‐te ca o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
Ferește‐te de lenevie!
6 Mergi la furnică, leneșule, vezi căile ei și fii înțelept. 7 Ea, care neavând căpetenie, priveghetor sau domn, 8 își gătește vara hrana și își adună bucate la seceriș. 9 Până când , leneșule, vei sta culcat? Când te vei scula din somnul tău? 10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor ca să dormi…, 11 și sărăcia ta va veni ca un hoț, și lipsa ta ca un om cu un scut.
Ferește‐te de răutate!
12 Cel ce umblă cu gura clevetitoare este un om al lui Belial, un om al nelegiuirii; 13 clipește din ochii săi, vorbește cu picioarele sale, face semne cu degetele sale. 14 În inima lui este răutate, necurmat uneltește răul; seamănă dezbinări. 15 De aceea nenorocirea lui va veni deodată, într‐o clipă va fi lovit fără leac . 16 Domnul urăște aceste șase lucruri, ba, șapte sunt cele ce îi sunt urâciune sufletului său: 17 ochii mândri, limba mincinoasă și mâinile care varsă sânge nevinovat; 18 inima care uneltește planuri nelegiuite, picioarele care sunt grabnice să alerge la rău; 19 martorul mincinos, care răsuflă minciuni și cel ce seamănă dezbinări între frați.
Ferește‐te de preacurvie!
20 Păzește , fiul meu, porunca tatălui tău și nu părăsi îndrumarea mamei tale! 21 Leagă‐le necurmat pe inima ta, prinde‐le în jurul gâtului tău! 22 Când vei merge, te vor povățui ; când vei fi culcat, vor veghea asupra ta; și când te vei deștepta, vor vorbi cu tine. 23 Căci porunca este o candelă și îndrumarea este o lumină; și mustrările de învățătură sunt calea vieții: 24 ca să te păzească de femeia rea, de limba lingușitoare a străinei. 25 Nu‐i pofti frumusețea în inima ta și nu lăsa să te prindă cu pleoapele ei. 26 Căci pentru o femeie curvă omul ajunge până la o bucată de pâine și nevasta omului vânează un suflet scump. 27 Oare poate un om să ia foc în sânul său și să nu‐i ardă hainele? 28 Sau poate cineva să umble pe cărbuni aprinși și să nu i se frigă picioarele? 29 Așa și cel ce intră la nevasta aproapelui său: oricine se va atinge de ea nu va fi nevinovat. 30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț când fură ca să‐și sature sufletul când îi este foame; 31 dar dacă este prins, va da înapoi înșeptit ; toată averea casei sale o va da. 32 Oricine preacurvește cu o nevastă este fără inimă; cel ce o face își pierde sufletul său. 33 Va căpăta rană și dispreț și nu i se va șterge ocara. 34 Căci gelozia este furia bărbatului și nu îl va cruța în ziua răzbunării. 35 Nu se va uita la nici un preț de răscumpărare și nu va rămâne mulțumit, chiar dacă îți vei înmulți darurile.
Poa sumadimos.
1 Šeaua, kana thodean tu sumado anda teo pašo,
kana astardean tu anda aver,
2 kana san phanglo anda o šinaimos te mohko,
3 kăr sa kadea e buti kadea, šeaua: pîtăr tu,
kă pelean ando vast te pašehko!
Anda kodea jea, šude tu le mosa kai phuw,
thai rudisao lestar.
4 Na de lindri te iakhăn,
či soimos te pleoakhăngă!
5 Skăpisar andoa vast lehko sar skăpil e kăprioara andoa vast le văšerehko,
thai sar e čirikli andoa vast le čirikleatorehko…
Arakh tu khandinimastar.
6 Jea kai tir, khandinea;
dikh šutimasa sama kal doma lakă, thai xareao!
7 La nai la či šerobaro,
či dikhlitorii, či stăpîno;
8 ta mila oi lašarăl pehkă o xamos,
thai tidel xabenata ando čiro le tidimahko.
9 Ji kana bešesa suto, khandinea?
Kana uštesa anda ti lindri?
10 Te mai soves xançî, te mai soves Xançî,
te mai sučis xançî le vast kaste soves! …
11 Thai o čioŕîmos avela pa tute sar khă čior,
thai o biavimos, sar khă manuši armença.
Arakh tu nasulimastar.
12 O manuši khančesko, o manuši bikrisako,
phirăl le bičeačimasa ando mui,
13 tidel iakhăndar, del ando punŕo,
thai kărăl sămnuri le naiença.
14 O nasulimos sî ande lehko illo, andeiekh kărăl butea nasulimahkă,
thai deldrom kîrkote.
15 Anda kodea o xasarimos avela lehkă po biajukărdimos;
avela linčeardo andakhdata, thai bi leakohko.
16 Šou butea čidabadikhăl o Rai,
thai orta efta sî lehkă bidikhlimahkă:
17 le iakha opral, e šib e xoxamni,
le vast kai šorăn rat bidošalo,
18 o illo kai kărăl planuri bikrisako,
le pînŕă kai prasten iekhatar koa nasul,
19 o dikhlitorii o xoxamno, kai phenel xoxaimata,
thai kukoa kai kărăl zaia maškar le phral.
Arakh tu butkurviatar.
20 Šeaoa, arakh le divanuri te daddehkă,
thai na šude o sîkaimos tea dako:
21 phande le biatărdimahko koa illo,
phande le kai koŕ.
22 On avena tusa ande teo phirimos,
thai arakhăna tu ando than,
thai dena tukă duma koa ušteaimos!
23 Kă o divano sî sar khă lampa, o sîkaimos sar khă lumina,
ta o phendimos thai o xallimos sî o drom la čivavako.
24 On arakhana tu la juwleatar rimome,
la šibatar gugli kodola străinati.
25 Na kamla ande teo illo andoa šukarimos lako,
thai na mekh tu çîrdino lakă iakhăndar.
26 Kă anda khă juwli kurva, o manuši arăsăl ta či mai ašeles dăsar khă kotor manŕo,
thai e juwli măritime tinzol khă astardimos khă duxohkă kuči.
27 Dašti lel varekon iag ando bărkh,
bi te astardeon lehkă çoale?
28 Or dašti jeal varekon pel angar astarde,
bi te phabon lehkă pînŕă?
29 Sa kadea sî i kolesa kai jeal kai romni lehkă pašesti:
orkon azbal pe latar či ašela bidošalo.
30 O čior nai phanglo kana čiorăl kaste
atărdearăl pesti bokh, kă sî lehkă bokh;
31 thai kana sî astardo, musai te del parpale eftavarăs,
te del orta sa so sî les ando khăr.
32 Ta kukoa so butkurvil kha juwleasa sî khă manuši bigodeako,
Orta xasarăl pesti čivava kon kărăl kadea.
33 Či avela les dîsar dukh thai lajau,
thai o prasaimos či khosleola pe lehkă.
34 Kă e jelozia xollearăl le muršes,
thai či fales nasul ando des le amboldimahko;
35 či dikhăl ka či khă potindimos potindimahko,
thai či mekăl pe telal či anda o mai baro pativ.