Îngăduința creștinească
1 Iar pe cel slab în credință primiți‐l, nu pentru hotărârea întrebărilor îndoielnice. 2 Unul are credință să mănânce de toate, dar cel slab mănâncă verdețuri. 3 Cine mănâncă să nu disprețuiască pe cine nu mănâncă; iar cine nu mănâncă să nu judece pe cine mănâncă; căci Dumnezeu l‐a primit. 4 Cine ești tu care judeci pe sluga altuia? El stă sau cade față de domnul său; dar va sta, căci Domnul are putere ca să‐l facă să stea. 5 Unul prețuiește o zi mai presus de altă zi, iar altul prețuiește orice zi la fel. Fiecare să fie pe deplin încredințat în mintea sa. 6 Cine ține ziua, o ține pentru Domnul; și cine mănâncă, mănâncă pentru Domnul; căci mulțumește lui Dumnezeu; și cine nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă și mulțumește lui Dumnezeu. 7 Căci nimeni dintre noi nu trăiește pentru sine și nimeni nu moare pentru sine. 8 Căci și dacă trăim, trăim pentru Domnul și dacă murim, murim pentru Domnul. Deci și dacă trăim și dacă murim, suntem ai Domnului. 9 Căci Hristos pentru aceasta a murit și a înviat, ca să fie Domn și peste morți și peste vii. 10 Tu dar pentru ce judeci pe fratele tău? Sau și tu pentru ce disprețuești pe fratele tău? Căci toți ne vom înfățișa înaintea scaunului de judecată al lui Dumnezeu. 11 Căci este scris: Viu sunt eu, zice Domnul, că orice genunchi mi se va pleca și orice limbă va da laudă lui Dumnezeu. 12 Deci dar fiecare dintre noi va da socoteală despre sine însuși lui Dumnezeu.
Să nu jignim pe fratele nostru
13 Deci să nu ne mai judecăm unii pe alții, ci mai bine judecați aceasta, ca să nu puneți o piatră de poticnire sau un prilej de cădere înaintea fratelui vostru. 14 Știu și sunt încredințat în Domnul Isus că nimic nu este necurat prin sine însuși, decât pentru cel ce gândește că este ceva necurat, pentru acela este necurat. 15 Căci dacă fratele tău se mâhnește din pricina mâncării, nu mai umbli potrivit iubirii. Nu pierde din pricina mâncării tale pe acela pentru care a murit Hristos. 16 Deci să nu fie hulit binele vostru. 17 Căci Împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci dreptate și pace și bucurie în Duhul Sfânt. 18 Căci cine slujește ca rob lui Hristos în aceasta, este bineplăcut lui Dumnezeu și încuviințat de oameni. 19 Deci dar să urmărim cele ale păcii și cele ale zidirii între noi . 20 Nu dărâma lucrarea lui Dumnezeu din pricina mâncării. Toate sunt, în adevăr, curate; dar este rău pentru omul care mănâncă poticnindu‐se. 21 Bine este a nu mânca nici carne , nici a bea vin, nici a face ceva, de care se poticnește fratele tău sau se smintește sau este slab. 22 Credința pe care o ai, s‐o ai pentru tine însuți înaintea lui Dumnezeu. Fericit este cine nu se judecă pe sine însuși în ceea ce încuviințează. 23 Iar cine se îndoiește este osândit dacă mănâncă, pentru că nu mănâncă din credință; și tot ce nu este din credință, este păcat.
O kărdimos o kristianihko.
1 Primin mišto koles šuko ando pateaimos, thai na astardeon koa divano pal butea le biatearimahkă.
2 Iekh pateal kă dašti te xal anda sa; ta kana aver, kai sî mai šuko, či xal numai zălenimata.
3 Kon xal te na dabadikhăl koles kai či xal; thai kon či xal, te na krisînil kas xal, anda kă o Dell primisardea les.
4 Kon san tu, kai krisînis le robos avrăhkărăs? Kana bešel ande pînŕănde or perăl, sî e buti lehkă stăpînosti; orsar, bešela ande pînŕănde, kă o Rai sî les e zor te zurearăl les kaste bešel.
5 Iekh dinel kă ăkh des sî mai opră dă sar aver; anda aver, sa le des sî sa kadea. Orsao te avel pateamno ande pesti godi.
6 Kon kărăl alosarimos maškar le des, anda o Rai kărăl. Kon či kărăl alosarimos maškar le des, anda o Rai kărăl. Kon xal, anda o Rai xal; anda kă anel naismata le Devllehkă. Kon či xal, anda o Rai či xal; thai anel i o naismata le Devllehkă.
7 Ande čeačimaste, či iekh anda amende či trail anda peste, thai či iekh anda amende či merăll anda peste.
8 Kă te traisaras, anda o Rai traisaras; thai kana meras, anda o Rai meras. Kadea, avela kă traisaras, avela kă meras, ame sam le Raiehkă.
9 Kă o Kristoso anda kadea mullo thai juvindisardea kaste aveles stăpînimos i pa le mulle i pa le juvinde.
10 Ta anda soste krisînis tu te phrales? Or anda soste či dabadikhăs tu te phrales? Kă ame saoŕă avasa angloa skamin la krisako le Kristosohko.
11 Anda kă sî ramome: „Pe Mîŕî čivava solaxa Ma, phenel o Rai, kă orsavi čeang bandeola angla Mande, thai orsavi šib dela barimos le Devllehkă.”
12 Kadea kă orsao anda tumende dela dindimos pa peste le Devllehkă.
Te na randasxolleasa amară phrales.
13 Te na mai krisînisaras ame iehk avrăn. Ta mai mišto krisînime te na kărăn khanči, kai te avel anda teo phral vokh baŕ ambladimahko or khă than bezexalimahko.
14 Me jeanau thai sîm pateamno ando Rai o Isus, kă khanči nai biujo ande peste, thai kă ăkh buti nai biuji dă sar ande kukoa kai pateal kă sî biuji.
15 Ta kana kărăs te phrales te xoleaolandai čiungar khă xabenesti, či mai phirăs ando kamblimos! Na xasar, anda o xabe tiro, kukoles anda sao mullo o Kristoso!
16 Na kărăn ta o mištimos tumaro te avel dino duma dă nasul.
17 Kă o Thagarimos le Devllehko nai xabe thai pimos, ta bibezexalimos, pačea thai bukurimos ando Sfînto Duxo.
18 Kon kandel le Kristosohkă ande kadoa felo, sî čeailo le Devllehkă pativalo le manušendar.
19 Kadeadar, te phiras palal butea, kai nigrăn kai pačea thai amaro vazdimos.
20 Te na rimos, anda khă xabe, e buti le Devllesti. Čeačes dindoiduma, sa le butea sî uje. Varesar, te xas anda lende, kana e buti kadea arăsăl anda aver khă perimos, sî nasul.
21 Mišto sî te na xas mas, te na pes moll thai te arakhăstu or savea buteatar, kai dašti avel anda teo phral khă perimos, bezăhălimahko or šutimahko.
22 O Pateaimos kai sî tu, garavles anda tute, angloa Dell. Baxtalo sî kukoa kai či došarăl pe korkoŕo ande so arakhăl mišto.
23 Ta kon gîndil kă nai mišto thai xal, sî došalo, anda kă či xal andoa pateaimos. Sa so či avel andoa pateaimos, sî bezex.