Creștinul izbăvit de lege
1 Sau nu știți, fraților, (căci vorbesc unor cunoscători ai legii), că legea are stăpânire asupra omului câtă vreme trăiește el? 2 Căci femeia sub bărbat este legată prin lege de bărbatul ei cât trăiește el; iar dacă va muri bărbatul, ea este desfăcută de legea bărbatului. 3 Deci dar, câtă vreme trăiește bărbatul, ea se va numi preacurvă dacă va fi a altui bărbat: dar dacă va muri bărbatul, este slobodă de lege, așa că nu este preacurvă, chiar dacă este a altui bărbat. 4 Astfel, frații mei, și voi ați fost făcuți morți față de lege prin trupul lui Hristos, ca să fiți ai altuia, ai celui ce a fost sculat dintre cei morți ca să aducem roade lui Dumnezeu. 5 Căci, când eram în carne, patimile păcatelor care sunt prin lege lucrau în mădularele noastre ca să aducă roade pentru moarte. 6 Dar acum am fost desfăcuți de lege, căci am murit față de aceea în care eram ținuți cu silă, astfel că noi slujim ca robi în înnoirea duhului și nu în vechimea slovei.
Legea dă cunoștința păcatului
7 Ce vom zice dar? Este legea păcat? Să nu fie așa . Ci păcatul nu l‐am cunoscut decât prin lege; căci nu știam pofta dacă nu zicea legea : Nu pofti. 8 Păcatul dar, luând pornire prin poruncă, a lucrat cu desăvârșire în mine orice poftă: căci fără lege păcatul este mort. 9 Și eu odinioară eram viu fără lege, dar când a venit porunca, păcatul iar a înviat și eu am murit; 10 și porunca, cea care era pentru viață, mi s‐a aflat pentru moarte. 11 Căci păcatul, luând pornire prin poruncă, m‐a amăgit de tot și prin ea m‐a omorât. 12 Așa că legea este sfântă și porunca este sfântă și dreaptă și bună. 13 Deci ce era bun mi‐a ajuns moarte? Să nu fie așa . Ci păcatul, ca să se arate păcat, mi‐a lucrat moarte prin ce era bun, pentru ca păcatul să fie prin poruncă peste măsură de păcătos.
Lupta firii pământești împotriva Duhului
14 Căci știm că legea este duhovnicească: iar eu sunt de carne, vândut sub păcat. 15 Căci ce săvârșesc nu recunosc; căci nu făptuiesc ceea ce voiesc; ci ce urăsc, aceea fac. 16 Iar dacă nu fac ceea ce voiesc, mă învoiesc cu legea că ea este bună. 17 Acum dar nu mai săvârșesc eu aceasta, ci păcatul care locuiește în mine. 18 Căci știu că în mine, adică în carnea mea, nu locuiește nimic bun, căci a voi este în mine, dar a săvârși binele nu. 19 Căci binele pe care‐l voiesc nu‐l fac, ci răul pe care nu‐l voiesc îl făptuiesc. 20 Iar dacă fac ceea ce nu voiesc, nu mai săvârșesc eu aceasta, ci păcatul care locuiește în mine. 21 Găsesc deci legea că pentru mine care voiesc să fac binele, răul stă lângă mine. 22 Căci mă bucur în ce privește legea lui Dumnezeu după omul dinăuntru, 23 dar văd o altfel de lege în mădularele mele, luptându‐se împotriva legii minții mele și ducându‐mă în robie sub legea păcatului, care este în mădularele mele. 24 O, ticălos om ce sunt! Cine mă va scăpa de trupul morții acesteia? 25 Mulțumesc lui Dumnezeu prin Isus Hristos, Domnul nostru!… Așadar eu însumi cu mintea slujesc ca rob legii lui Dumnezeu, iar cu carnea legii păcatului.
O kristiano skăpime la Krisatar.
1 Či jeanen, phralale, – kă dau duma iekhă manušengă kai prinjeanen e Kris – kă e Kris sî la stăpînimos poa manuši sode čiro trail o?
2 Kă e juwli măritime sî phangli la Krisatar lakă romestar sode čiro trail o; Ta kana merăll lako rom, sî pîtărdi la krisatar lakă romestar.
3 Kana kadea, kana trail lako rom, oi phandel pe pala aver, bušola butkurva; ta kana merăll lako rom, sî pîtărdi la Krisatar, kadea kă manai butkurva, kana phandel pe pala aver.
4 Sa kadea, mîŕă phral, ando stato le Kristosohko, i tume mullean ande so dikhăl e Kris, kaste aven avrăhkă, adikă Kolehkă kai juvindisardea andal mulle; thai kadea, kaste anas roada le Devllehkă.
5 Kana, traisarasas tala amari firea la phuweati, le bexexa amară, çîrdenas ame la Krisatar, buteako andel kotora amară, thai kărălas ame te anas roade andoa mullimos.
6 Ta akana, samas skăpime la Krisatar, thai sam mulle andai Kris kadea, kai nikrălas ame robea, anda kaste kandas le Devlles ande khă duxo neo, ta na pala e puraii slova.
E Lejea del prinjeandimos la bezexakă.
7 So phenasa kadea? E Lejea sî vareso bezexali? Či dă sar! Duŕigate, e bezex či prinjeandeam la numai anda e Kris.Kadea sar, nahkă prinjeanau e pofta, kana e Kris nahkă phendino mangă: „Te na poftis!”
8 Pala kodea e bezex lea o than, thai kărdea te kărdeon ande mande andoa mothodimos sako moda poftendi, kă bi la Krisako, e bezex sî mulli.
9 Mai dă mult, anda kă samas bi Krisako, traisarasas; ta kana avilo o mothodimos, e bezex juvindisardea, thai me mullem.
10 Thi o mothodimos, o, kai trăbulas te del ma čivava, došaldea ma mullimasa.
11 Anda kă o bezex lea o than anda leste thai athadea ma, thai, orta anda koadoa mothodimos kadea maladea ma le mullimasa.
12 Kadea kă e Kris, biathaimahko, sî sfînto, thai o mothodimos sî sfînto, čeačio thai lašo.
13 Atunči, khă buti laši dea ma o mullimos? Čiăkhdata. Ta e bezex, orta kaste anklel koa dičimos sar bezex, dea ma o mullimos anda khă buti laši, anda o bezex te sîkavel avri ando drom le bezexales, anda e buti kă kandelas sa kodole mothodimaghkă.
O mardimos le manušehko la phuweako le Duxosa.
14 Jeanas, ande čeačimaste, kă e Kris sî duxovničishko; ta me sîm phuweako, bitindo robo la bezexako.
15 Kă či jeanau so kărau: či kărau so kamau, thai kărau so či kamau.
16 Akana, kana kărau so či kamau, mothoau kă anda kadea e Kris sî laši.
17 Thai atunči, či mai sîm me o kukoa kai kărăl e buti kadea, ta e bezex kai bešel ande mande.
18 Jeanau, ande čeačimaste, kă khanči lašo či bešel ande mande, kadea ande mîŕî firea la phuweati, anda kă, so sî čeačes, sî ma o kamblimos te kărau mišto, ta nai ma e zor te kărau les.
19 Kă o mišto, kai kamau te kărau les, či kărau les, ta o nasul, kai či kamau te kărau les, dikta kă kărau les!
20 Thai kana kărau so či kamau te kărau, či mai sîm me kodoa kai kărăl e buti kadea, ta e bezex kai bešel ande mande.
21 Arakhau dar ande mande e kris kadea: kana kamau te kărau mišto, o nasul astardeol mandar.
22 Anda kă, pala sar o manuši dă andral čeaileoles e Kris le Devllesti;
23 ta dikhau ande mîŕă kotora aver kris, kai marăl pe la krisasa avindoi ande mîŕî godi, thai nikrăl ma robo la krisakă le bezexalimahkă, kai sî ande mîŕă kotora.
24 O, čioŕo mandar! Kon skăpila ma anda kadoa stato le mullimahko?…
25 Naismata aven andine le Devllehkă, ando Isus Kristoso, o Rai amaro! …Kadea dar, la godeasa, me kandau la krisakă le Devllehkăreakă; ta la fireasa la phuweati, kandau la krisakă le bezexalimahkă.