Pavel și mântuirea israeliților
1 Spun adevărul în Hristos, nu mint, cugetul meu mărturisește împreună cu mine în Duhul Sfânt, 2 că am mare întristare și neîncetată durere în inima mea. 3 Căci aș putea dori să fiu eu însumi anatema de la Hristos pentru frații mei, rudele mele după carne, 4 care sunt israeliți, care au înfierea și slava și legămintele și darea legii și slujba dumnezeiască și făgăduințele , 5 care au pe părinții și din care este după carne Hristosul, care este peste toate, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin!
Dumnezeu este stăpân să aleagă
6 Dar nu este ca și cum ar fi căzut Cuvântul lui Dumnezeu. Căci nu toți care sunt din Israel sunt Israel; 7 nici pentru că sunt sămânță a lui Avraam sunt toți copii, ci: În Isaac ți se va numi sămânța. 8 Adică nu copiii cărnii sunt copii ai lui Dumnezeu, ci copiii făgăduinței sunt socotiți ca o sămânță. 9 Căci acesta este un cuvânt de făgăduință: Voi veni pe vremea aceasta și Sara va avea un fiu. 10 Și nu numai atât; ci și cu privire la Rebeca zămislind de la unul singur, de la Isaac tatăl nostru: 11 căci deși copiii nu erau încă născuți și nu făptuiseră ceva bine sau rău, pentru ca planul lui Dumnezeu, potrivit alegerii, să rămână în picioare nu din fapte, ci de la cel ce cheamă, 12 i s‐a zis: Cel mare va sluji ca rob celui mai mic. 13 După cum este scris: Am iubit pe Iacov și am urât pe Esau.
Dumnezeu se îndură de cine‐i place
14 Ce vom zice dar? Nu cumva este nedreptate la Dumnezeu? Să nu fie așa . 15 Căci el zice lui Moise: Voi avea milă de oricine am milă și mă voi îndura de oricine mă îndur. 16 Deci dar nu este de la cel ce voiește, nici de la cel ce aleargă, ci de la Dumnezeu care are milă. 17 Căci scriptura zice lui Faraon: Chiar pentru aceasta te‐am sculat, ca să arăt în tine puterea mea și ca numele meu să fie vestit în tot pământul. 18 Deci dar el are milă de cine voiește și învârtoșează pe cine voiește. 19 Dar îmi vei zice: Pentru ce mai bagă vină? Căci cine se împotrivește voii lui? 20 Dar mai degrabă, omule, cine ești tu care răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva va zice plăsmuitura către plăsmuitor: Pentru ce m‐ai făcut astfel? 21 Sau n‐are olarul putere peste lutul lui ca din aceeași frământătură să facă un vas spre cinste, iar altul spre necinste? 22 Ce dacă Dumnezeu, voind să‐și arate mânia și să‐și facă cunoscută puterea, a îngăduit cu multă îndelungă‐răbdare niște vase de mânie întocmite spre pieire, 23 și ca să facă cunoscute bogățiile slavei lui peste niște vase de milă, pe care mai dinainte le‐a pregătit spre slavă, 24 adică , pe noi, pe care ne‐a și chemat, nu numai dintre iudei, ci și dintre Neamuri? 25 După cum zice și în Osea: Voi numi popor al meu pe cel care nu este poporul meu și iubită pe cea care nu este iubită. 26 Și va fi așa: în locul unde li s‐a zis: Voi nu sunteți poporul meu: acolo vor fi numiți fii ai Dumnezeului celui viu. 27 Iar Isaia strigă despre Israel : Dacă numărul copiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămășița va fi mântuită. 28 Căci Domnul va face cuvântul său pe pământ, sfârșindu‐l și scurtându‐l. 29 Și după cum a zis mai înainte Isaia: Dacă Domnul Savaot nu ne‐ar fi lăsat o sămânță, am fi fost ca Sodoma și am fi fost asemănați cu Gomora.
Neamurile au căpătat mântuirea
30 Ce vom zice dar? Că Neamurile care nu urmăreau dreptatea au aflat dreptatea, dar dreptatea care este din credință; 31 iar Israel, urmărind o lege de dreptate, n‐a ajuns la legea aceea. 32 Pentru ce? Pentru că nu era căutată din credință, ci ca din fapte. S‐au poticnit de piatra de poticnire, 33 după cum este scris: Iată eu pun în Sion o piatră de poticnire și o stâncă de cădere: și cine crede în el nu va fi rușinat.
O Pavelo thai o skăpimos le Israieliçăngo.
1 Phenau o čeačimos ando Kristoso, či xoxavau; o dii muŕo, luminime le Sfîntone Duxostar, sî mangă dikhlitorii,
2 kă atearau khă baro tristomos, thai sî ma khă dukh biatărdimahko ando illo.
3 Kă paše te kamau te avau me orta dinoarman, dino rigate le Kristosostar, anda mîŕă phral, andi viça mîŕă statosti.
4 On sî Israieliçea, sî le o linodaddehko, e slava, le phanglimata, o dimos la Krisako, o kandimos devllikano, le šinaimata,
5 le phurăraša, thai anda lende ankăsto, pala o stato, o Kristoso, kai sî mai opră dă sal butea, o Dell dinodumadămišto andel veakurea. Amin!
O Dell sî stăpîno te alol.
6 Ta kadea či ameal kă aši'lo bi zorako o Divano le Devllehko. Kă na sa kukola kai ulen andoa Israelo, sî Israelo;
7 thai, barem kă sî andai sămînça le Avraamosti, na saoŕă sî le šeave le Avraamohkă; ta sî ramome: „Ando Isako avela tu khă sămînça, kai phiravela teo anau.”
8 Kadea ameazăl kă na le šeave le statohkă sî le šeave le Devllehkă; ta le šeave le šinaimahkă sî dindine sar sămînça.
9 Kă o divano kadoa sî khă šinaimos: „Po čiro kadoa amboldaua Ma, thai Sara avelala khă šeau.”
10 Ta mai but; sa kadea sas i la Rebekasa. Oi kărdea dui jemeia numai katar amaro dadd o Isako.
11 Kă, barem le kola dui jemeia či kărdilesas, thai či kărdinesas či mišto či nasul, – kaste ašel ande pînŕănde o divano dă mai anglal le Devllehko, anda sao kărdeolas khă alosarimos, na andal kărimata, ta anda Kukoa kai akharăl, –
12 phendea pe la Rebekakă: „Kukoa o mai baro avela o robo kolehko o mai çînoro”,
13 pala sar sî ramome: „Le Iakovos kamblem les, ta le Esaos či dabadikhlem les.”
O Dell lelsama kastar čeaileoles Les.
14 Kadea so phenasa? Na varesar sî bičeačimos ando Dell? Dur rigate!
15 Kă o phendea le Moisahkă: „Avela mangă milla kastar čeaileola Ma te avel mangă milla; thai laua sama or kastar čeaileola Ma te lau sama.”
16 Kadeadar, či perăl či anda kukoa kai kamel, čina kolestar kai prastel, ta le Devllestar kai sîles mila.
17 Anda kă o LillleDevllehko phenel le Faraonohkă: „Vazdem tu kă zumaimasa, kaste sîkavau Mangă ande tute e zor Mîŕî, thai anda ka Muŕo Anau te avel ašundo pe sai phuw.”
18 Kadeadar, Les sî Les mila kastar kamel thai baŕarăl kas kamel.
19 Ta phenesa mangă: „Atunči sostar mai šol doši? Kă kon dašti bešel anga Lehko kamimos?
20 Ta, mai iekhatar, kon san tu, manuša, kaste des anglal angloa Dell? Na varesar e piri la phuweati phenel kolehkă kai kardea la: „Sostar kărdean ma kadea?”
21 Nai o phuweari stăpîno pe phuw pesti, ta anda kodoa kovlearimos phuweako te kărăl kha piri anda khă kărimos pativako, thai aver piri anda khă kărimos čioŕavano?
22 Thai so dašti phenas, kana o Dell, anda kă kamelas te sîkavel pesti xolli thai te dičiol pe Lesti zor, kăsnisardea bute răbdimasa varesar pirea la xolleakă kărdine andoa xasardimos;
23 thai te sîkavel o bravallimos Pehkă barimahko angla varesar pirea line samatar kai lašardea le mai anglal anda Pehko barimos (pa amende dau duma)?
24 Kadeadar, o akharde ame na numai anda le Iudeia, ta i andal Neamurea,
25 pala sar phendea ando Osea: „Daua anau” poporo Muŕo”, koles kai nas Muŕo poporo, thai „but kamblini”, kola kai nas but kamblini.
26 Thai oče kai phenelas pe: „Tume či san Muŕo poporo”, avena dine anau šeave le Devllehkă kolehkă le juvindehkă.”
27 O Isaia, ande aver rig, çîpil dičimasa koa Israelo: „Orta ka o dindimos le šeavengo le Israelohko te avel sar e tišai la mareati, numai o ašimos avela skăpime.
28 Kă o Rai pherăla orta thai iekhatar pe phuw Pehko divano.
29 Thai, sar phendeasas o Isaia mai anglal: „Kana či muklino amengă O Rai Savaoto khă sămînça, sahkă arăsas sar e Sodoma, thai sahkă ameazas sar e Gomora.”
Le Neamurea line o skăpimos.
30 Sar so phenasa? Le Neamuri, kai či phirănas pala o bibezexalimos, line o bibezexalimos kai lel pe andoa pateaimos;
31 ta kana o Israelo, kai phirăl pala e Kris, kai te del o bibezexalimos, či arăs'lo kai Kris kadea.
32 Anda soste? Anda kă o Israelo či rodeala ando pateaimos, ta andal kărdimata. On malade pe le baŕăstar kai sas thodino angla lende,
33 pala sar sî ramome: „Dikta kă thoau ando Siono khă Baŕ anglal, thai khă kotorbaŕăhko perimahko: thai kon pateal ande Leste, či avela dino lajavehko.”