1 Vedeți ce fel de iubire ne‐a dăruit Tatăl, ca să fim numiți copii ai lui Dumnezeu; și suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaște, fiindcă nu l‐a cunoscut pe el. 2 Preaiubiților, acum suntem copii ai lui Dumnezeu și nu s‐a arătat încă ce vom fi. Știm că atunci când se va arăta el, vom fi asemenea lui; fiindcă îl vom vedea cum este. 3 Și oricine care are nădejdea aceasta în el se curățește, după cum el este curat. 4 Oricine care face păcatul, face și nelegiuire și păcatul este nelegiuire. 5 Și voi știți că el s‐a arătat ca să ridice păcatele; și în el nu este păcat. 6 Oricine care rămâne în el nu păcătuiește; oricine care păcătuiește, nu l‐a văzut, nici nu l‐a cunoscut. 7 Copilașilor, nimeni să nu vă amăgească: cine face dreptatea este drept, după cum și el este drept. 8 Cine face păcatul este din diavolul, pentru că de la început diavolul păcătuiește. Pentru aceea s‐a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca să sfărâme lucrările diavolului. 9 Oricine care este născut din Dumnezeu nu face păcat, pentru că sămânța lui rămâne în el; și nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu. 10 Prin aceasta sunt învederați copiii lui Dumnezeu și copiii diavolului: oricine care nu face dreptatea nu este din Dumnezeu, nici cine nu iubește pe fratele său.
Iubirea cu fapta
11 Pentru că aceasta este solia pe care ați auzit‐o de la început, ca să ne iubim unii pe alții. 12 Nu după cum era Cain din cel rău și a ucis pe fratele său. Și pentru ce l‐a ucis? Fiindcă lucrările lui erau rele, iar ale fratelui său drepte. 13 Nu vă mirați, fraților, dacă vă urăște lumea. 14 Noi știm că am trecut din moarte la viață pentru că iubim pe frați: cine nu iubește, rămâne în moarte. 15 Oricine care urăște pe fratele său este omorâtor de oameni; și știți că orice omorâtor de oameni n‐are viață veșnică rămânând în el. 16 Prin aceasta am cunoscut iubirea, pentru că el și‐a pus viața pentru noi; și noi suntem datori să ne punem viețile pentru frați. 17 Iar cine are bunurile lumii și privește pe fratele său care are trebuință și își închide inima de la el, cum rămâne în el iubirea lui Dumnezeu? 18 Copilașilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci în faptă și în adevăr. 19 Și prin aceasta vom cunoaște că suntem din adevăr și ne vom liniști inimile înaintea lui: 20 că dacă ne osândește inima noastră, Dumnezeu este mai mare decât inima noastră și cunoaște toate. 21 Preaiubiților , dacă inima noastră nu ne osândește, avem îndrăzneală la Dumnezeu. 22 Și orice cerem, primim de la el, pentru că păzim poruncile lui și facem cele plăcute înaintea lui. 23 Și aceasta este porunca lui, ca să credem în numele Fiului său Isus Hristos și să ne iubim unii pe alții, după cum ne‐a dat poruncă. 24 Și cine păzește poruncile lui rămâne în el, și el în el ; și prin aceasta cunoaștem că el rămâne în noi, prin Duhul pe care ni l‐a dat.