Haman dat de gol
1 Și împăratul și Haman au venit să bea cu împărăteasa Estera. 2 Și împăratul a zis iarăși către Estera a doua zi la ospățul de vin: Care‐ți este rugămintea, împărăteasă Estero? Și ea îți va fi îngăduită; și care‐ți este cererea? Chiar până la jumătatea împărăției se va face. 3 Și împărăteasa Estera a răspuns și a zis: Dacă am aflat har în ochii tăi, o împărate, și dacă va găsi bine împăratul, să mi se dea viața mea la rugămintea mea și poporului meu la cererea mea: 4 Căci suntem vânduți , eu și poporul meu, spre nimicire, ucidere și pierzare. Dar dacă am fi fost vânduți ca robi și roabe, mi‐aș fi ținut limba, cu toate că potrivnicul n‐ar putea înlocui împăratului pierderea. 5 Și împăratul Ahașveroș a vorbit și a zis împărătesei Estera: Cine este și unde este acela care și‐a umplut inima să facă așa? 6 Și Estera a zis: Protivnicul și vrăjmașul este acest rău Haman.
Și Haman s‐a înspăimântat înaintea împăratului și a împărătesei.
7 Și împăratul s‐a sculat de la ospățul de vin în urgia sa și s‐a dus în grădina împăratului; dar Haman a stat să‐și ceară viața de la împărăteasa Estera, căci a văzut că răul era hotărât de împărat împotriva lui. 8 Și împăratul s‐a întors din grădina palatului în casa ospățului de vin și Haman căzuse pe patul pe care era Estera. Și împăratul a zis: Oare va sili el și pe împărăteasă în fața mea în casă? Și cum a ieșit vorba din gura împăratului au acoperit fața lui Haman. 9 Și Harbona , unul din fameni, a zis înaintea împăratului: Iată și lemnul înalt de cincizeci de coți, pe care‐l făcuse Haman pentru Mardoheu, care a vorbit bine pentru împărat, este în casa lui Haman! Și împăratul a zis: Spânzurați‐l pe el. 10 Și au spânzurat pe Haman pe lemnul pe care‐l pregătise pentru Mardoheu. Și mânia împăratului s‐a potolit.