Năvălirea lui Sanherib în Iuda
1 Și a fost așa : în anul al patrusprezecelea al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s‐a suit împotriva tuturor cetăților întărite ale lui Iuda și le‐a luat. 2 Și împăratul Asiriei a trimis pe Rabșache din Lachis la Ierusalim, la împăratul Ezechia cu putere mare. Și el a stat lângă canalul de apă al iazului de sus pe drumul mare al țarinei nălbitorului. 3 Și Eliachim, fiul lui Hilchia, care era peste casă și Șebna, cărturarul și Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul de cronici, au ieșit la el. 4 Și Rabșache le‐a zis: Spuneți lui Ezechia: Așa zice împăratul cel mare, împăratul Asiriei: Care este încrederea aceasta în care te încrezi? 5 Eu zic (nu sunt decât vorbe de buze): Sfatul și puterea sunt aici pentru război. Acum în cine te încrezi de te‐ai răsculat împotriva mea? 6 Iată, te încrezi în toiagul acelei trestii frânte, în Egipt, pe care de se va rezema cineva, îi va înțepa mâna și o va străpunge: așa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toți cei ce se încred în el. 7 Și dacă‐mi vei zice: Ne încredem în Domnul Dumnezeul nostru! Oare nu este el acela ale cărui înălțimi și altare le‐a depărtat Ezechia, zicând lui Iuda și Ierusalimului: Vă veți închina înaintea acestui altar? 8 Și acum, te rog, fă o învoială cu domnul meu, împăratul Asiriei, și îți voi da două mii de cai, dacă poți din partea ta să pui călăreți pe ei. 9 Și cum vei întoarce tu fața unui căpitan dintre cei mai mici din slujitorii domnului meu? Și te vei încrede în Egipt pentru care și călăreți! 10 Și acum oare fără Domnul m‐am suit eu împotriva țării acesteia ca s‐o stric? Domnul mi‐a zis: Suie‐te împotriva țării acesteia și strică‐o. 11 Atunci Eliachim și Șebna și Ioah au zis lui Rabșache: Te rugăm, vorbește slujitorilor tăi în limba siriană, căci o înțelegem și nu ne vorbi în limba iudaică, în urechile poporului care este pe zid. 12 Dar Rabșache a zis: Oare la domnul tău și la tine m‐a trimis domnul meu să vorbesc cuvintele acestea? Oare nu m‐a trimis el la bărbații care șed pe zid ca să‐și mănânce balega și să‐și bea chiar udul cu voi? 13 Atunci Rabșache a stat și a strigat cu glas tare în limba iudaică și a zis: Ascultați cuvintele împăratului celui mare, împăratul Asiriei! 14 Așa zice împăratul: Să nu vă înșele Ezechia; căci nu va putea să vă scape. 15 Și să nu vă facă Ezechia să vă încredeți în Domnul, zicând: Domnul ne va scăpa; cetatea aceasta nu va fi dată în mâna împăratului Asiriei. 16 N‐ascultați de Ezechia; căci așa zice împăratul Asiriei: Faceți o binecuvântare cu mine și ieșiți la mine și mâncați fiecare din vița sa și fiecare din smochinul său și beți fiecare apele fântânii sale; 17 până voi veni și vă voi lua într‐o țară ca țara voastră, țara grâului și a mustului, țara pâinii și viilor. 18 Să nu vă înduplece Ezechia, zicând: Domnul ne va scăpa. Oare a scăpat vreunul din dumnezeii neamurilor țara sa din mâna împăratului Asiriei? 19 Unde sunt dumnezeii Hamatului și ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului? Și au scăpat ei Samaria din mâna mea? 20 Cine dintre toți dumnezeii țărilor acelora a scăpat țara sa din mâna mea, ca Domnul să scape Ierusalimul din mâna mea? 21 Dar ei au tăcut și nu i‐au răspuns un cuvânt: căci porunca împăratului era, zicând: Nu‐i răspundeți. 22 Și Eliachim, fiul lui Hilchia, care era peste casă și Șebna, cărturarul, și Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul cronicilor, au venit la Ezechia cu hainele lor sfâșiate și i‐au spus cuvintele lui Rabșache.