Îndemn să asculte de lege
1 Și acum, Israele, ascultă de așezămintele și de judecățile pe care vă învăț, să le faceți ca să trăiți și să intrați și să stăpâniți țara pe care v‐o dă Domnul Dumnezeul părinților voștri. 2 nu adăugați la cuvântul pe care vi‐l poruncesc eu și să nu scădeți din el, ca să păziți poruncile Domnului Dumnezeului vostru pe care vi le poruncesc. 3 Ochii voștri au văzut ce a făcut Domnul din pricina lui Baal‐Peor ; Domnul Dumnezeul tău a pierdut din mijlocul tău pe toți bărbații care au urmat pe Baal‐Peor. 4 Dar voi care v‐ați lipit de Domnul Dumnezeul vostru sunteți toți vii astăzi. 5 Iată, v‐am învățat așezăminte și judecăți, cum mi‐a poruncit Domnul Dumnezeul meu, ca așa să faceți în mijlocul țării în care intrați ca s‐o stăpâniți! 6 Deci, păziți‐le și faceți‐le, căci aceasta va fi înțelepciunea voastră și priceperea voastră înaintea ochilor popoarelor, care vor auzi toate aceste așezăminte și vor zice: Cu adevărat acest neam mare este un popor înțelept și înțelegător! 7 Căci ce neam mare are pe dumnezeu aproape de el cum este Domnul Dumnezeul nostru ori în ce îl chemăm? 8 Și ce neam mare are așezăminte și judecăți drepte ca toată această lege pe care o pun astăzi înaintea voastră? 9 Numai păzește‐te și ferește‐ți sufletul bine , să nu uiți lucrurile pe care ți le‐au văzut ochii și să nu‐ți iasă din inimă în toate zilele vieții tale, ci să le faci cunoscut fiilor tăi și fiilor fiilor tăi. 10 În ziua când ai stat înaintea Domnului Dumnezeului tău în Horeb, când Domnul mi‐a zis: Adună‐mi poporul ca să‐l fac să audă cuvintele mele ca să le învețe, și să se teamă de mine în toate zilele cât vor trăi pe pământ și să facă pe copiii lor să le învețe. 11 Și v‐ați apropiat și ați stătut sub poalele muntelui și muntele ardea cu foc până în inima cerurilor cu întuneric, nori și negură. 12 Și Domnul v‐a vorbit din mijlocul focului: ați auzit glasul cuvintelor, dar n‐ați văzut nicio înfățișare, ați auzit numai un glas. 13 Și v‐a vestit legământul său pe care v‐a poruncit să‐l faceți, cele zece cuvinte, și le‐a scris pe două table de piatră. 14 Și Domnul mi‐a poruncit în vremea aceea să vă învăț așezăminte și judecăți ca să le faceți în țara în care treceți ca s‐o stăpâniți. 15 Și feriți‐vă foarte mult sufletele, căci n‐ați văzut nicio înfățișare în ziua când v‐a vorbit Domnul în Horeb din mijlocul focului, 16 ca să nu vă stricați și să vă faceți vreun chip cioplit, vreo înfățișare a vreunui chip , asemănare de bărbat sau femeie, 17 asemănare a vreunui dobitoc de pe pământ, asemănare de vreo pasăre înaripată care zboară în ceruri, 18 asemănare de vreo târâtoare de pe pământ, asemănare de orice pește care este în ape sub pământ; 19 și ca nu cumva să‐ți ridici ochii spre ceruri și să vezi soarele și luna și stelele, toată oștirea cerurilor, și să fii amăgit și să te pleci înaintea lor și să le slujești lor, pe care Domnul Dumnezeul tău le‐a împărțit tuturor popoarelor de sub toate cerurile. 20 Dar pe voi Domnul v‐a luat și v‐a scos din cuptorul de fier, din Egipt, ca să‐i fiți un popor moștenitor ca astăzi. 21 Și Domnul s‐a mâniat pe mine din pricina voastră și a jurat că eu să nu trec Iordanul și să nu intru în țara aceea bună, pe care Domnul Dumnezeul tău ți‐o dă de moștenire. 22 Căci eu am să mor în țara aceasta, nu voi trece dincolo de Iordan, dar voi veți trece dincolo și veți stăpâni această țară bună. 23 Feriți‐vă să nu uitați legământul Domnului Dumnezeului vostru pe care l‐a făcut cu voi și să nu vă faceți chip cioplit, nici înfățișare a ceva ce ți‐a oprit Domnul Dumnezeul tău. 24 Căci Domnul Dumnezeul tău este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos. 25 Când vei naște fii și fii de fii și veți rămânea mult în țară și vă veți strica, și vă veți face chip cioplit, înfățișare a ceva și veți face rău în ochii Domnului Dumnezeului tău, ca să‐l mânii, 26 iau astăzi cerurile și pământul mărturie împotriva voastră că vă veți pierde în curând cu desăvârșire din țara în care treceți Iordanul ca s‐o stăpâniți: nu vă veți lungi zilele în ea, ci veți fi prăpădiți de tot. 27 Și Domnul vă va împrăștia între popoare și veți rămânea oameni de numărat între neamurile la care vă va duce Domnul. 28 Și acolo veți sluji unor dumnezei, lucru de mâini omenești, lemn și piatră , care nu văd, nici n‐aud, nici nu mănâncă, nici nu miroase. 29 Și de acolo veți căuta pe Domnul Dumnezeul tău, și‐l vei afla dacă‐l vei căuta cu toată inima ta și cu tot sufletul tău. 30 În strâmtorarea ta și când te vor ajunge toate lucrurile acestea la sfârșitul zilelor, te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău și vei asculta glasul lui. 31 Căci Domnul Dumnezeul tău este un Dumnezeu milos, nu te va lăsa, nici nu te va pierde de tot și nu va uita legământul părinților tăi pe care l‐a jurat lor. 32 Căci întreabă acum zilele care au trecut, care au fost înainte de tine din ziua în care a făcut Dumnezeu pe om pe pământ și de la o margine a cerurilor până la cealaltă margine a cerurilor, dacă a mai fost ca acest lucru mare și dacă s‐a mai auzit ca el? 33 Oare a auzit vreun popor glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, cum ai auzit tu, și totuși trăiești? 34 Sau a încercat Dumnezeu să vină să‐și ia un neam din mijlocul unui neam, prin încercări , prin semne și prin minuni și prin război și cu mână tare și cu braț întins și cu înfricoșări mari, ca toate cele ce a făcut Domnul Dumnezeul vostru pentru voi în Egipt înaintea ochilor tăi? 35 Ție ți s‐a arătat ca să cunoști că Domnul este Dumnezeu și nu este altul afară de el. 36 Din ceruri te‐a făcut să auzi glasul său, ca să te învețe, și pe pământ ți‐a arătat focul său cel mare și ai auzit cuvintele lui din mijlocul focului. 37 Și fiindcă a iubit pe părinții tăi și a ales sămânța lor după ei te‐a scos din Egipt prin fața lui, cu puterea lui cea mare, 38 ca să alunge dinaintea ta neamuri mai mari și mai tari decât tine, ca să te ducă pe tine înăuntru, să‐ți dea țara lor de moștenire, ca astăzi. 39 Cunoaște dar astăzi și pune la inimă, că Domnul este Dumnezeu în ceruri sus și pe pământ jos: nu este altul. 40 Și păzește așezămintele lui și poruncile lui pe care ți le poruncesc astăzi, ca să‐ți fie bine ție și fiilor tăi și a ales sămânța lor după ei, în pământul pe care ți‐l dă Domnul Dumnezeul tău pentru toate zilele.
Cetățile de scăpare de la răsăritul Iordanului
41 Atunci Moise a despărțit trei cetăți dincoace de Iordan spre soare‐răsare, 42 ca să fugă acolo ucigașul care ar omorî pe aproapele său fără voie și nu l‐a urât mai înainte, ca să fugă într‐una din aceste cetăți și să trăiască: 43 Bețerul în pustie, în ținutul podișului, pentru rubeniți și Ramotul în Galaad pentru gadiți și Golanul în Basan pentru manasiți. 44 Și aceasta este legea pe care a pus‐o Moise înaintea copiilor lui Israel. 45 Acestea sunt mărturiile și așezămintele și judecățile pe care le‐a vorbit Moise copiilor lui Israel, când au ieșit din Egipt, 46 dincoace de Iordan în vale , în dreptul Bet‐Peorului, în țara lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia în Hesbon pe care l‐au bătut Moise și copiii lui Israel când au ieșit din Egipt 47 și au stăpânit țara lui și țara lui Og, împăratul Basanului, doi împărați ai amoriților, care erau dincoace de Iordan, spre soare‐răsare, 48 de la Aroer care este pe malul râului Arnon, până la muntele Sion, adică Hermon, 49 și toată câmpia de dincoace de Iordan, spre soare‐răsare și până la marea câmpie sub poalele muntelui Pisga.