Isus mustră pe cărturari și pe farisei
1 Atunci Isus a vorbit gloatelor și ucenicilor săi, 2 zicând: Cărturarii și fariseii șed pe scaunul lui Moise. 3 Deci toate câte vă zic ei, faceți și păziți‐le , dar nu faceți după faptele lor, căci ei zic și nu fac. 4 Da, ei leagă sarcini grele și cu anevoie de purtat și le pun pe umerii oamenilor, iar ei cu degetul lor nu voiesc să le miște. 5 Dar toate faptele lor le fac ca să fie priviți de oameni: căci își lățesc filacteriile și își măresc ciucurii veșmintelor lor . 6 Și iubesc cel dintâi loc la ospețe și cele dintâi scaune în sinagogi. 7 și îmbrățișările în piețe și să fie numiți de oameni: Rabi! 8 Dar voi să nu fiți numiți Rabi: căci unul singur este dascălul vostru: Hristosul ; iar voi toți sunteți frați. 9 Și să nu numiți pe nimeni tatăl vostru pe pământ, căci unul singur este Tatăl vostru, cel ceresc. 10 Nici nu vă numiți învățători, căci unul este învățătorul vostru: Hristosul. 11 Iar cine este mai mare între voi va fi slujitorul vostru. 12 Iar oricine se va înălța pe sine va fi smerit și oricine se va smeri pe sine va fi înălțat.
Nelegiuirile cărturarilor și ale fariseilor
13 Dar vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! pentru că închideți Împărăția Cerurilor înaintea oamenilor; căci voi nu intrați, nici pe cei ce intră nu‐i lăsați să intre. 14 Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! pentru că mâncați casele văduvelor și de ochii lumii vă rugați rugăciuni lungi; pentru aceasta veți lua mai multă osândă. 15 Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! pentru că înconjurați marea și uscatul ca să faceți un singur prozelit, și când s‐a făcut așa, îl faceți un fiu al gheenei îndoit decât voi. 16 Vai de voi, povățuitori orbi, care ziceți: Cine va jura pe Templu, nu este nimic; dar cine va jura pe aurul Templului, este dator. 17 Nebuni și orbi! căci ce este mai mare? Aurul sau Templul care sfințește aurul? 18 Și: Cine va jura pe altar, nu este nimic; dar cine va jura pe darul care este deasupra lui, este dator. 19 Orbilor! căci ce este mai mare? Darul sau altarul care sfințește darul? 20 Deci cine a jurat pe altar, jură pe el și pe toate cele ce sunt deasupra lui. 21 Și cine a jurat pe Templu, jură pe el și pe cel ce locuiește în el. 22 Și cine a jurat pe cer jură pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu și pe cel ce stă pe el. 23 Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici! pentru că dați zeciuială din izmă și mărar și chimen și ați lăsat cele mai giele ale legii: judecata și mila și credința: pe acestea trebuia să le faceți și pe acelea să nu le lăsați nefăcute . 24 Povățuitori orbi, care strecurați țânțarul, dar înghițiți cămila! 25 Vai de voi, cărturari și farisei, fățarnici! pentru că voi curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar înăuntru sunt pline de răpire și de necumpătare. 26 Fariseu orb, curăță întâi partea dinăuntru a paharului și a blidului, ca și partea lui dinafară să fie curată. 27 Vai de voi, cărturari și farisei, fățarnici! pentru că semănați cu mormintele văruite care pe dinafară se arată frumoase, iar înăuntru sunt pline de oase de morți și de orice necurățenie. 28 Astfel și voi pe dinafară vă arătați drepți oamenilor, iar pe dinăuntru sunteți plini de fățărnicie și de fărădelege. 29 Vai de voi, cărturari și farisei, fățarnici! pentru că zidiți mormintele prorocilor și împodobiți monumentele drepților, 30 și ziceți: Dacă am fi fost noi în zilele părinților noștri, n‐am fi fost părtași cu ei la sângele prorocilor. 31 Încât vă mărturisiți singuri că sunteți fii ai celor ce au omorât pe proroci. 32 Și voi , umpleți măsura părinților voștri! 33 Șerpi, pui de năpârci! cum veți fugi de judecata gheenei? 34 De aceea , iată, eu trimit la voi proroci și înțelepți și cărturari. Pe unii din ei îi veți omorî și‐i veți răstigni și pe unii din ei îi veți biciui în sinagogile voastre și‐i veți prigoni din cetate în cetate; 35 ca să vină asupra voastră orice sânge drept vărsat pe pământ, de la sângele lui Abel cel drept până la sângele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l‐ați omorât între Templu și altar. 36 Adevărat vă spun, toate acestea vor veni asupra neamului acestuia.
Pedeapsa Ierusalimului
37 Ierusalime , Ierusalime, cetatea care omoară pe proroci și ucide cu pietre pe cei trimiși la sine! De câte ori am voit să strâng pe copiii tăi cum strânge găina puii săi sub aripile sale și n‐ați voit! 38 Iată vi se lasă casa pustie. 39 Căci vă spun, nu mă veți mai vedea de acum, până când veți zice: Binecuvântat este cel ce vine în Numele Domnului.