Rugăciune de izbăvire de prigonitori
Mai marelui muzicii; de cântat pe „Nu nimici”. Un psalm al lui David: Mictam, când a fugit dinaintea lui Saul în peșteră
1 Îndură‐te de mine, Dumnezeule, îndură‐te de mine, căci în tine caută adăpost sufletul meu; da, sub umbra aripilor tale caut adăpost, până va trece prăpădul.
2 Voi striga către Dumnezeul Cel Preaînalt, către Dumnezeu, care îmi împlinește toate.
3 El va trimite din ceruri și mă va mântui. El a acoperit cu ocară pe cel ce se umflă la mine (Sela.) Dumnezeu va trimite îndurarea sa și adevărul său.
4 Sufletul meu este între lei. Eu zac printre cei ce suflă flacări, fiii oamenilor, ai căror dinți sunt sulițe și săgeți și limba lor sabie ascuțită.
5 Fii înălțat mai presus de ceruri, Dumnezeule! Slava ta fie peste tot pământul.
6 Ei au pregătit un laț pașilor mei, sufletul meu s‐a încovoiat; au săpat o groapă înaintea mea; au căzut ei în mijlocul ei. (Sela.)
7 Inima mea este tare , Dumnezeule, inima mea este tare: voi cânta, da, voi cânta laude.
8 Deșteaptă‐te, slava mea; deșteaptă‐te, psalteriu și harfă! Eu însumi voi deștepta zorile.
9 Îți voi aduce mulțumiri printre popoare, Dumnezeule, voi cânta laude între neamuri.
10 Căci îndurarea ta este mare până la ceruri și adevărul tău până la nori.
11 Fii înălțat mai presus de ceruri, Dumnezeule! Slava ta fie peste tot pământul!