Solia din Babilon
1 În vremea aceea Merodac‐Baladan, împăratul Babilonului, a trimis epistole și un dar lui Ezechia, căci auzise că fusese bolnav și se vindecase. 2 Și Ezechia s‐a bucurat de ei și le‐a arătat casa lucrurilor sale de preț: argintul și aurul și mirodeniile și untdelemnul de preț și toată casa lui de arme și tot ce se afla în visteriile sale; n‐a fost nimic în casa lui nici în împărăția sa pe care să nu li‐l fi arătat Ezechia. 3 Atunci Isaia, prorocul, a venit la împăratul Ezechia și i‐a zis: Ce au spus oamenii aceștia? Și de unde au venit la tine? Și Ezechia a zis: Au venit la mine dintr‐o țară depărtată, de la Babilon. 4 Și el a zis: Ce au văzut în casa ta? Și Ezechia a răspuns: Au văzut tot ce este în casa mea; nimic nu este în visteriile mele pe care să nu li‐l fi arătat eu. 5 Atunci Isaia a zis lui Ezechia: Ascultă cuvântul Domnului oștirilor: 6 Iată vin zile când tot ce este în casa ta și ce au adunat părinții tăi până în ziua de astăzi va fi dus la Babilon: nu va rămâne nimic, zice Domnul. 7 Și vor lua din fiii tăi, care vor ieși din tine, pe care‐i vei naște și vor fi fameni în palatul împăratului Babilonului. 8 Și Ezechia a zis lui Isaia: Cuvântul Domnului pe care l‐ai vorbit este bun . Și a zis: Căci va fi pace și adevăr în zilele mele.