Asupra chezășiei
1 Fiul meu, dacă te‐ai pus chezășie pentru aproapele tău, dacă ți‐ai bătut palma pentru un străin, 2 ești prins în cursă cu cuvintele gurii tale, ești prins cu cuvintele gurii tale. 3 Fiul meu, fă deci aceasta și izbăvește‐te, căci ai căzut în mâna aproapelui tău: mergi, smerește‐te și silește pe aproapele tău. 4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale. 5 Izbăvește‐te ca o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
Ferește‐te de lenevie!
6 Mergi la furnică, leneșule, vezi căile ei și fii înțelept. 7 Ea, care neavând căpetenie, priveghetor sau domn, 8 își gătește vara hrana și își adună bucate la seceriș. 9 Până când , leneșule, vei sta culcat? Când te vei scula din somnul tău? 10 Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor ca să dormi…, 11 și sărăcia ta va veni ca un hoț, și lipsa ta ca un om cu un scut.
Ferește‐te de răutate!
12 Cel ce umblă cu gura clevetitoare este un om al lui Belial, un om al nelegiuirii; 13 clipește din ochii săi, vorbește cu picioarele sale, face semne cu degetele sale. 14 În inima lui este răutate, necurmat uneltește răul; seamănă dezbinări. 15 De aceea nenorocirea lui va veni deodată, într‐o clipă va fi lovit fără leac . 16 Domnul urăște aceste șase lucruri, ba, șapte sunt cele ce îi sunt urâciune sufletului său: 17 ochii mândri, limba mincinoasă și mâinile care varsă sânge nevinovat; 18 inima care uneltește planuri nelegiuite, picioarele care sunt grabnice să alerge la rău; 19 martorul mincinos, care răsuflă minciuni și cel ce seamănă dezbinări între frați.
Ferește‐te de preacurvie!
20 Păzește , fiul meu, porunca tatălui tău și nu părăsi îndrumarea mamei tale! 21 Leagă‐le necurmat pe inima ta, prinde‐le în jurul gâtului tău! 22 Când vei merge, te vor povățui ; când vei fi culcat, vor veghea asupra ta; și când te vei deștepta, vor vorbi cu tine. 23 Căci porunca este o candelă și îndrumarea este o lumină; și mustrările de învățătură sunt calea vieții: 24 ca să te păzească de femeia rea, de limba lingușitoare a străinei. 25 Nu‐i pofti frumusețea în inima ta și nu lăsa să te prindă cu pleoapele ei. 26 Căci pentru o femeie curvă omul ajunge până la o bucată de pâine și nevasta omului vânează un suflet scump. 27 Oare poate un om să ia foc în sânul său și să nu‐i ardă hainele? 28 Sau poate cineva să umble pe cărbuni aprinși și să nu i se frigă picioarele? 29 Așa și cel ce intră la nevasta aproapelui său: oricine se va atinge de ea nu va fi nevinovat. 30 Oamenii nu disprețuiesc un hoț când fură ca să‐și sature sufletul când îi este foame; 31 dar dacă este prins, va da înapoi înșeptit ; toată averea casei sale o va da. 32 Oricine preacurvește cu o nevastă este fără inimă; cel ce o face își pierde sufletul său. 33 Va căpăta rană și dispreț și nu i se va șterge ocara. 34 Căci gelozia este furia bărbatului și nu îl va cruța în ziua răzbunării. 35 Nu se va uita la nici un preț de răscumpărare și nu va rămâne mulțumit, chiar dacă îți vei înmulți darurile.