Jertfa domnitorului
1 Așa zice Domnul Dumnezeu: Poarta curții dinăuntru, care privește spre răsărit, să fie închisă în cele șase zile de lucru; dar în ziua sabatului să fie deschisă și în ziua de lună nouă să fie deschisă. 2 Și domnitorul să intre prin drumul pridvorului porții dinafară și să stea lângă ușiorul porții și preoții să pregătească arderea sa de tot și jertfele sale de pace și el să se închine pe pragul porții și să iasă; dar poarta să nu se închidă până seara. 3 Și poporul țării să se închine în intrarea porții acesteia înaintea Domnului la sabate și la luni noi. 4 Iar arderea de tot pe care o va aduce Domnului domnitorul în ziua sabatului, să fie: șase miei fără cusur și un berbec fără cusur. 5 Și darul de mâncare să fie o efă pentru berbec; și darul de mâncare pentru miei să fie cât îi va da mâna; și un hin de untdelemn pentru o efă. 6 Și în ziua lunii noi să fie un vițel fără cusur și șase miei și un berbec: să fie fără cusur. 7 Și să pregătească un dar de mâncare, o efă pentru taur și o efă pentru berbec și pentru miei, după cât îi va da mâna, și un hin de untdelemn pentru o efă. 8 Și când va intra domnitorul , să intre pe drumul pridvorului porții și să iasă pe drumul ei. 9 Și când poporul țării va intra înaintea Domnului la sărbători, cel ce va intra pe drumul porții de la miazănoapte ca să se închine să iasă pe drumul porții de la miazăzi; și cel ce va intra pe drumul porții de miazăzi să iasă pe drumul porții de miazănoapte; să nu se întoarcă pe drumul pe care a intrat, ci să iasă drept înainte. 10 Și domnitorul, când va intra poporul, să intre în mijlocul lor; și când vor ieși ei, să iasă și el. 11 Și la sărbători și la praznice darul de mâncare să fie o efă pentru taur și o efă pentru berbec; și pentru miei, cât îi va da mâna; și un hin de untdelemn pentru o efă. 12 Și când domnitorul va aduce o ardere de tot de bunăvoie sau o jertfă de pace de bunăvoie Domnului, să i se deschidă poarta care privește spre răsărit și să aducă arderea de tot și jertfele sale de pace, cum a făcut în ziua sabatului, și apoi să iasă și după ieșirea lui să se închidă poarta. 13 Și să pregătești în fiecare zi un miel de un an fără cusur ca ardere de tot pentru Domnul; să‐l aduci dimineață după dimineață. 14 Și să aduci cu el un dar de mâncare în fiecare dimineață o șesime dintr‐o efă și din untdelemn o treime dintr‐un hin, ca să moi floarea de făină: un dar de mâncare Domnului necurmat, printr‐un așezământ veșnic. 15 Așa să se aducă mielul și darul de mâncare și untdelemnul în fiecare dimineață, ca ardere de tot necurmată. 16 Așa zice Domnul Dumnezeu: Dacă domnitorul va dărui un dar unuia din fiii săi, va fi moștenirea sa pentru fiii săi, va fi stăpânirea lor prin moștenire. 17 Dar dacă va dărui un dar din moștenirea sa unuia din slujitorii săi, va fi al lui până în anul slobozeniei ; atunci se va întoarce la domnitor, dar moștenirea sa va fi a fiilor săi. 18 Și domnitorul să nu ia din moștenirea poporului ca să‐i izgonească prin apăsare din stăpânirea lor: să dea moștenire fiilor săi din stăpânirea sa, ca să nu se risipească poporul meu, fiecare om din stăpânirea sa. 19 Apoi m‐a dus prin intrarea care este alături cu poarta în chiliile sfinte ale preoților care priveau spre miazănoapte și iată acolo era un loc în fund spre apus. 20 Și mi‐a zis: Acesta este locul unde vor fierbe preoții jertfa pentru vină și jertfa pentru păcat, unde vor coace darul de mâncare, ca să nu le scoată în curtea de afară ca să sfințească pe popor. 21 Și m‐a scos în curtea de afară și m‐a făcut să trec prin cele patru unghiuri ale curții; și iată, în fiecare unghi al curții era o curte. 22 În cele patru unghiuri ale curții erau curți îngrădite, lungi de patruzeci de coți și largi de treizeci; aceste patru în unghiuri erau de aceeași măsură. 23 Și era câte un rând de clădiri în jurul lor, în jurul acestor patru, și erau clădite bucătării dedesubtul rândurilor de jur împrejur. 24 Atunci mi‐a zis: Acestea sunt casele bucătăriilor unde vor fierbe jertfele poporului cei ce fac slujba casei.