Ioan 13

1 Iar mai înainte de sărbătoarea Paștilor, Isus, știind că i‐a venit ceasul ca să se mute din lumea aceasta la Tatăl, după ce a iubit pe ai săi, care erau în lume, i‐a iubit până în sfârșit. 2 Și pe când era cină, când diavolul pusese acum în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, să‐l dea prins, 3 Isus, știind că Tatăl îi dăduse toate în mâini și că a ieșit de la Dumnezeu și merge la Dumnezeu, 4 se scoală de la cină și își dezbracă hainele. Și a luat un ștergar și s‐a încins. 5 Apoi toarnă apă în vasul de spălat și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins. 6 Vine deci la Simon Petru. Acesta îi zice: Doamne, tu îmi speli picioarele? 7 Isus a răspuns și i‐a zis: Ce fac eu tu nu știi acum, dar vei înțelege după acestea. 8 Petru îi zice: În veac nu‐mi vei spăla picioarele. Isus i‐a răspuns: Dacă nu te voi spăla, n‐ai parte cu mine. 9 Simon Petru îi zice: Doamne, nu numai picioarele mele, ci și mâinile și capul. 10 Isus îi zice: Cine s‐a scăldat n‐are trebuință să i se spele decât picioarele, ci este cu totul curat; și voi sunteți curați, dar nu toți. 11 Căci știa pe cel ce avea să‐l dea prins; de aceea a zis: Nu toți sunteți curați. 12 Deci după ce le‐a spălat picioarele și și‐a luat hainele și s‐a așezat iar la masă, le‐a zis: Înțelegeți ce v‐am făcut? 13 Voi mă numiți: Învățătorul și Domnul! și bine ziceți, căci sunt. 14 Deci dacă eu v‐am spălat picioarele, eu, Domnul și Învățătorul, și voi sunteți datori să spălați unii altora picioarele. 15 Căci v‐am dat o pildă ca să faceți și voi cum v‐am făcut eu. 16 Adevărat , adevărat vă spun, nu este rob mai mare decât domnul său nici apostol mai mare decât cel ce l‐a trimis. 17 Dacă știți acestea, fericiți sunteți dacă le veți face.

18 Nu zic despre voi toți; eu știu pe cei pe care i‐am ales; ci ca să fie împlinită scriptura: Cel ce îmi mănâncă pâinea și‐a ridicat călcâiul împotriva mea. 19 De‐acum vă spun mai înainte de a se împlini ca să credeți când se va împlini că eu sunt. 20 Adevărat , adevărat vă spun, cine primește pe oricare îl voi trimite, mă primește pe mine; iar cine mă primește pe mine, primește pe cel ce m‐a trimis pe mine. 21 După ce a vorbit acestea , Isus s‐a tulburat cu duhul și a mărturisit și a zis: Adevărat, adevărat vă spun că unul dintre voi mă va da prins. 22 Ucenicii se uitau unii la alții, nedumiriți despre cine zice. 23 Și unul dintre ucenicii săi, pe care‐l iubea Isus, era culcat la masă în sânul lui Isus. 24 Deci Simon Petru îi face semn și‐i zice: Spune‐ne cine este despre care vorbește. 25 Și acela plecându‐se astfel pe pieptul lui Isus, îi zice: Doamne, cine este? 26 Isus deci răspunde: Este acela pentru care voi întinge îmbucătura și‐i voi da. Deci întinzând îmbucătura, ia și o dă lui Iuda al lui Simon Iscarioteanul. 27 Și după îmbucătură, atunci a intrat Satana în el. Isus deci îi zice: Ce faci, fă mai curând. 28 Și nimeni dintre cei ce ședeau la masă n‐a înțeles pentru ce i‐a zis aceasta. 29 Căci unii socoteau, fiindcă Iuda avea punga, că Isus îi zice: Cumpără cele ce ne trebuie pentru sărbătoare. Sau să dea ceva săracilor. 30 Deci după ce a luat el îmbucătura, a ieșit îndată. Și era noapte.

31 Deci când a ieșit, Isus zice: Acum Fiul omului este proslăvit și Dumnezeu este proslăvit în el. 32 Dacă Dumnezeu este proslăvit în el și Dumnezeu îl va proslăvi în sine însuși și îl va proslăvi îndată . 33 Copilașilor, mai sunt puțin cu voi; mă veți căuta, și , după cum am zis iudeilor: Unde mă duc eu, voi nu puteți veni; așa vă zic acum și vouă. 34 Vă dau o poruncă nouă, ca să vă iubiți unii pe alții, după cum v‐am iubit eu, ca și voi să vă iubiți unii pe alții. 35 În aceasta vor cunoaște toți că‐mi sunteți ucenici, dacă aveți dragoste unii către alții.

36 Simon Petru îi zice: Doamne, unde te duci? Isus a răspuns: Unde mă duc eu, tu nu poți să mă urmezi acum, dar mai în urmă mă vei urma. 37 Petru îi zice: Doamne, pentru ce nu pot să te urmez acum? Îmi voi pune sufletul pentru tine. 38 Isus răspunde: Îți vei pune sufletul pentru mine? Adevărat, adevărat îți spun, nu va cânta cocoșul până nu mă vei tăgădui de trei ori.