Apocalipsa 9

1 Și al cincilea înger a trâmbițat; și am văzut o stea căzută din cer pe pământ și i s‐a dat cheia puțului Adâncului. 2 Și a deschis puțul Adâncului și s‐a suit fum din puț, ca fumul unui cuptor mare și soarele și văzduhul au fost întunecate de fumul puțului. 3 Și din fum au ieșit lăcuste pe pământ și li s‐a dat putere cum au putere scorpiile pământului. 4 Și li s‐a zis să nu vatăme iarba pământului, nici vreo verdeață, nici vreun copac, decât numai pe oameni care n‐au pecetea lui Dumnezeu pe fruntea lor. 5 Și li s‐a dat să nu‐i omoare, ci să fie munciți cinci luni; și muncirea lor este ca muncirea de scorpie când înțeapă pe om. 6 Și în zilele acelea oamenii vor căuta moartea și n‐o vor găsi; și vor dori să moară și moartea fuge de ei. 7 Și asemănarea lăcustelor era asemenea cu caii pregătiți pentru război; și pe capetele lor erau ca niște cununi asemenea aurului și fețele lor erau ca fețe de oameni. 8 Și aveau păr ca părul de femei și dinții lor erau ca dinții de lei. 9 Și aveau platoșe ca platoșe de fier; și vuietul aripilor lor era ca vuietul de care, de cai mulți alergând la război. 10 Și au cozi asemenea scorpiilor și bolduri; și puterea lor este în cozile lor ca să vatăme pe oameni cinci luni. 11 Au peste ei ca împărat pe îngerul Adâncului, care pe evreiește are numele Abadon și în grecește are numele Apolion. 12 Vaiul întâi a trecut; iată mai vin două vaiuri după acestea.

13 Și al șaselea înger a trâmbițat, și am auzit un glas din cele patru coarne ale altarului de aur care este înaintea lui Dumnezeu 14 zicând celui al șaselea înger, care are trâmbița: Dezleagă pe cei patru îngeri, care sunt legați la râul cel mare, Eufrat. 15 Și cei patru îngeri, care erau pregătiți pentru ceasul și ziua și luna și anul, au fost dezlegați ca să omoare a treia parte din oameni. 16 Și numărul oștilor de călăreți era de douăzeci de mii de zecimi de mii: am auzit numărul lor. 17 Și astfel am văzut caii în vedenie și pe cei ce ședeau pe ei având platoșe ca de foc și de iacint și de pucioasă: și capetele cailor erau ca niște capete de lei și din gurile lor iese foc și fum și pucioasă. 18 De aceste trei răni au fost omorâți a treia parte din oameni, de focul și de fumul și de pucioasa ce iese din gurile lor. 19 Căci puterea cailor este în gura lor și în cozile lor; căci cozile lor sunt asemenea șerpilor, având capete; și cu ele vatămă. 20 Și cei rămași dintre oameni, care n‐au fost omorâți de aceste răni, nu s‐au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se închine la draci și la idolii cei de aur și de argint și de aramă și de piatră și de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble. 21 Și nu s‐au pocăit de omorurile lor, nici de fermecătoriile , nici de curvia, nici de furturile lor.