Harul ne izbăvește de stăpânirea păcatului
1 Ce vom zice dar? Să rămânem în păcat ca să se înmulțească harul? 2 Să nu fie așa . Noi care am murit față de păcat, cum vom mai trăi în el? 3 Sau nu știți că noi toți care am fost botezați pentru Hristos Isus, am fost botezați pentru moartea lui? 4 Deci am fost înmormântați cu el prin botezul pentru moarte, pentru ca după cum Hristos a fost sculat dintre cei morți prin slava Tatălui, așa și noi să umblăm în înnoire de viață. 5 Căci dacă ne‐am făcut o tulpină cu el în asemănarea morții lui, vom fi și în a învierii lui, 6 cunoscând aceasta că omul nostru cel vechi a fost răstignit cu el, ca trupul păcatului să fie desființat pentru ca noi să nu mai fim robi păcatului. 7 Căci cine a murit este îndreptățit de păcat. 8 Și dacă am murit cu Hristos, credem că vom și trăi cu el, 9 știind că Hristos fiind sculat dintre cei morți, nu mai moare; moartea nu mai are stăpânire peste el. 10 Căci în ceea ce a murit, a murit o dată pentru totdeauna față de păcat; iar în ceea ce trăiește, trăiește față de Dumnezeu. 11 Așa și voi, socotiți‐vă pe voi înșivă că sunteți morți față de păcat, dar trăind față de Dumnezeu în Hristos Isus. 12 Deci păcatul să nu domnească în trupul vostru cel muritor ca să ascultați de poftele lui, 13 nici nu înfățișați păcatului mădularele voastre ca arme de nedreptate, ci înfățișați‐vă pe voi înșivă lui Dumnezeu ca vii dintre cei morți și mădularele voastre lui Dumnezeu ca arme de dreptate. 14 Căci păcatul nu va avea stăpânire peste voi; căci nu sunteți sub lege, ci sub har.
Harul nu îndreptățește păcatul
15 Ce deci? Să păcătuim pentru că nu suntem sub lege, ci sub har? Să nu fie așa . 16 Nu știți că voi cui vă înfățișați pe voi înșivă robi spre ascultare, sunteți robi ai aceluia de care ascultați, fie ai păcatului pentru moarte, fie ai ascultării pentru dreptate? 17 Dar mulțumită fie lui Dumnezeu că erați robi ai păcatului, dar ați ascultat din inimă de izvodul de învățătură la care ați fost dați. 18 Și fiind făcuți slobozi de păcat, ați fost făcuți robi dreptății. 19 Vorbesc omenește din pricina neputinței cărnii voastre: căci după cum ați înfățișat mădularele voastre roabe necurățeniei și nelegiuirii pentru nelegiuire, tot așa acum înfățișați mădularele voastre roabe dreptății pentru sfințire. 20 Căci când erați robi ai păcatului, erați slobozi în ce privește dreptatea. 21 Deci ce rod aveați atunci în acelea de care acum vă rușinați? Căci sfârșitul acelora este moartea. 22 Dar acum, fiind făcuți slobozi de păcat și fiind făcuți robi lui Dumnezeu, aveți rodul vostru pentru sfințire, iar sfârșitul viață veșnică. 23 Căci plata păcatului este moartea, dar darul slobod al lui Dumnezeu este viața veșnică în Hristos Isus, Domnul nostru.