Năvălirea lui Șișac
1 Când s-a întărit Roboam în domnie și a căpătat putere, a părăsit Legea Domnului, și tot Israelul a părăsit-o împreună cu el. 2 În al cincilea an al domniei lui Roboam, Șișac, împăratul Egiptului, s-a suit împotriva Ierusalimului, pentru că păcătuiseră împotriva Domnului. 3 Avea o mie două sute de care și șaizeci de mii de călăreți și, împreună cu el, a venit din Egipt un popor fără număr, dintre libieni , suchieni și etiopieni. 4 A luat cetățile întărite ale lui Iuda și a ajuns până la Ierusalim. 5 Atunci, prorocul Șemaia s-a dus la Roboam și la căpeteniile lui Iuda, care se adunaseră în Ierusalim la apropierea lui Șișac, și le-a zis: „Așa vorbește Domnul: ‘Voi M-ați părăsit; vă părăsesc și Eu și vă dau în mâinile lui Șișac.’” 6 Căpeteniile lui Israel și împăratul s-au smerit și au zis: „Domnul este drept!” 7 Și, dacă a văzut Domnul că s-au smerit, cuvântul Domnului a vorbit astfel lui Șemaia: „S-au smerit, nu-i voi nimici, nu voi zăbovi să le vin în ajutor și mânia Mea nu va veni asupra Ierusalimului prin Șișac, 8 dar îi vor fi supuși și vor ști ce înseamnă să-Mi slujească Mie sau să slujească împărățiilor altor țări.” 9 Șișac, împăratul Egiptului, s-a suit împotriva Ierusalimului. A luat vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului, a luat tot. A luat scuturile de aur pe care le făcuse Solomon. 10 Împăratul Roboam a făcut în locul lor niște scuturi de aramă și le-a dat în grija căpeteniilor alergătorilor, care păzeau intrarea casei împăratului. 11 Ori de câte ori se ducea împăratul la Casa Domnului, alergătorii veneau și le purtau înaintea lui, apoi le aduceau iarăși în odaia alergătorilor. 12 Pentru că Roboam se smerise, Domnul Și-a abătut mânia de la el și nu l-a nimicit de tot. Și tot mai era ceva bun în Iuda. 13 Împăratul Roboam s-a întărit în Ierusalim și a domnit. Avea patruzeci și unu de ani când a ajuns împărat și a domnit șaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea pe care o alesese Domnul din toate semințiile lui Israel ca să-Și pună Numele în ea. Mama sa se numea Naama, Amonita. 14 El a făcut lucruri rele, pentru că nu și-a pus inima să caute pe Domnul. 15 Faptele lui Roboam, cele dintâi și cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea prorocului Șemaia și a prorocului Ido , în cărțile spițelor de neam?
Totdeauna a fost război între Roboam și Ieroboam. 16 Roboam a adormit cu părinții săi și a fost îngropat în cetatea lui David. Și, în locul lui, a domnit fiul său Abia .